2,265 matches
-
cu „istoria” „până la al zecilea an den domnie” și voievodul a socotit că cele patruzeci și trei de capitole isprăvite pot fi date la lumină) este extrem de convingătoare. Encomionul consacrat lui Brâncoveanu propune cititorilor (și viitorimii) un model voievodal, un construct atent elaborat, atins de aripa perfecțiunii. Faptele selectate - tipăriturile, școala, lăcașul de cult - aparțin ctitoriei spirituale și se supun prestației spre „folosul de obște”. Calitățile incluse în obligatoriul portret („Căci Măriia-ta ești cu daruri vrednice împodobit și ai îngrijit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
au fost specifice unei arii geografic-sociale anume, ci s-au dezvoltat, mai mult sau mai puțin concomitent, în toate țările, în context public sau privat, internațional sau local, chiar dacă cu grade de aplicabilitate diferite. Sub forma cunoașterii tacite, a unor constructe teoretice sau strategii operaționale, principiile și valorile etice au îmbunătățit condiția umană. 1.2.2. Dezvoltarea societății civile și apariția celui de-al treilea sector: organizațiile societății civile și organizațiile neguvernamentale (ONG) Cât de multă, sub ce formă și din partea
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și vulnerabilitate la critici. Societatea în care trăim este considerată a fi esențialmente societate de marketing, adică o scenă care prilejuiește agenților economici proiectarea unor strategii din ce în ce mai sofisticate pentru dezamorsarea scuturilor mentale de protecție ale consumatorului. Despre neuromarketing, despre rafinamentul constructelor de advertising și PR, dar și despre impactul acestora în setarea minții umane în general și a copiilor în special, precum și despre (pre)determinarea percepției publice vorbesc pe larg Noam Chomsky, Naomi Klein, Luke McCabe, Mikela J. Mikael, Vandana Shiva
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sensul propriu al termenului, omul este o ființă-altfel, și anume o ființă culturală. El și-a sistematizat cunoașterea în științe și și-a înlesnit viața prin artefacte. Societatea digitalizată, mai mult decât oricând în istoria omenirii, a reificat/instituționalizat aceste constructe umane și le dă semnificații exagerat pragmatice și, în ultimă instanță, pecuniare. Prin instruire, prin învățare, prin propagandă și marketing, prin mass-media și oricare formă de influențare a comportamentelor umane se predică virtuțile fenomenelor de aculturație, enculturație, contra-culturație și interculturalitate
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ca atare, nu i se poate asocia niciun sens moral, ci numai în conexiune cu intenționalitatea umană. Designul și implementarea cercetării, dezvoltarea rezultatelor acesteia sunt urmarea unui cumul de determinante culturale, politice și economice. Acești factori conferă tehnologiei statutul de construct social. Pentru Heidegger (1977), "voința de putere" a omului modern s-a transformat în "voința de tehnologie", iar "esența tehnologiei nu (mai) are nimic tehnologic"65. Lumea este structurată și percepută din ce în ce mai mult ca resursă antropocentrică și ca posibilitate de
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Lumea este structurată și percepută din ce în ce mai mult ca resursă antropocentrică și ca posibilitate de exprimare și reprezentare a proiectelor noastre specifice, ca oameni de afaceri, ingineri, academicieni, adolescenți etc. Tehnologia dă sens vieții noastre, ne orientează în lume. Ca și construct social, tehnologia este amprentată politic. În condițiile în care esența tehnologiei a devenit modul de a fi al ființei umane, necesitatea scrutinului etic drastic asupra orientării cercetării tehnologice pare din ce în ce mai justificată. Iar direcția expres imprimată dezvoltării umane și implicit legăturii
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sau o persoană. Trasabilitatea, ca proces al lanțului de distribuție, de exemplu, poate fi dirijată pe două direcții distincte: urmărirea înainte sau "trasabilitatea descendentă" și urmărirea înapoi sau "trasabilitatea ascendentă" a unui produs, proces, acțiune etc. Transparența corporativă este un construct social prin care se înțelege cumulul de informații primite, validate și diseminate de la și asupra unităților funcționale ale unei entități-profit. Trasabilitatea facilitează substanțial transparența asupra actului de guvernare organizațională, oferă părților interesate posibilitatea de delimitare clară a riscurilor (ex. controlul
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
perspectiva kantiană a spațiului categorie absolută spre "spațiul ca proces și în proces (adică spațiul și timpul conlucrând în devenire)"23. Ideea de spațiu este în strânsă legătură cu ideea de reprezentare, de subiectivitate și de identitate, iar hărțile devin constructe mentale dependente de modul în care observatorul își reprezintă spațiul geografic. Conceptele cele mai importante care revin cu prioritate în atenție sunt frontierele și identitățile. În acest mod, de pildă, Lucien Febvre interpreta istoria evoluției semantice a termenului frontieră ca
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
vizibilului și memoriei". Ospitalitatea poetică depășește situarea dihotomică, elementele sale (sine-alteritate) coexistând într-o relație subtil interșanjabilă. Apropierea presupune intimitatea, dar și ura, familiarul presupune și frica, iar străinul poate fi și inamicul care trece pragul casei. Interpretată ca un construct social și lingvistic, la Derrida ospitalitatea are un caracter arbitrar, convențional și non-referențial. Tema liminalității se regăsește în ipostazele ei: "frontiera", "limita", "pragul", "pasul dinaintea acestui prag", prin care Derrida încearcă cu obstinație să fixeze coordonatele "unei geografii imposibile, ilicite
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
sine redefinirea unor termeni care presupun diferența, cu ipostazele sale (dualitatea sau ambiguitatea, apropierea sau depărtarea, contactul sau separarea, conflictul sau coexistența), precum: reprezentarea, discursul, frontiera. În general, se evidențiază caracterul lor polisemic, arbitrar și non-referențial. Astfel, definirea lor drept constructe culturale, discursive sau lingvistice se aplică și unor concepte precum cartografia ori geografia (imaginată, inventată, simbolică etc.), identitatea, națiunea ("comunități imaginate")71. Geografiile simbolice definite de Said pot fi percepute ca o formă de constructivism social la fel ca termenul
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
ca termenul de comunități imaginate al lui Benedict Anderson 72. Construcționismul social sau constructivismul social este o teorie sociologică a cunoașterii care consideră că fenomenele sociale se dezvoltă în strânsă legătură cu contextul lor social. În cadrul acestei teorii, construcția socială (constructul social) este rezultatul voinței și deciziei umane, nu al voinței divine sau al legilor naturii. Opus fiind esențialismului, constructivismul social nu descrie anumite fenomene ca esențe transistorice independente de conștiința umană, ci ca procese dinamice. Realitatea nu este doar reprodusă
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
concepția lui Benedict Anderson, națiunile s-au dezvoltat ca elemente esențiale ale societății industriale. În foarte populara și, în același timp, disputata sa carte Imagined Communities: Reflections on the Origin and Spread of Nationalism, autorul pune accentul pe caracterul de construct al culturii și susține că naționalismul a fost rezultatul suprapunerii a mai multor factori: declinul religiei, diversitatea umană, dezvoltarea capitalismului și a tehnologiei tiparului. Urmând tendințele supra-simplificatoare ale studiilor postcoloniale în încercarea lor de a justifica anumite teze poli-tice, Benedict
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
secolul al XIX-lea, pornind de la scrierile politice ale lui Hume89, definea puterea ca fiind întemeiată mai curând pe sentimentul supunerii, comun tuturor oamenilor, decât pe atribuirea dominației celor puțini în numele celor mulți. După Korkunoff, puterea este o iluzie, un construct imaginar. Spre deosebire de acesta, Timasheff vorbește despre "polarizarea" din cadrul grupurilor și al interacțiunii indivizilor. În această redefinire sociologică a puterii sentimentele devin obiective: fiecare individ în parte este capabil de supunere și de obediență 90. Interpretări postmoderne ale spațiului și ale
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
A doua sugerează că diviziunea Europei poate fi explicată prin diferențele naturale insurmontabile, cea de a treia, că Apusul este oricum superior, iar a patra că doar Apusul merită denumirea de Europa. "Justificările geografice, consideră Norman Davies, sunt susținute de constructe selective de natură mult mai evident politică. Fiecare variantă a civilizației apusene este considerată a deține un centru important și o periferie mai puțin importantă. Marile puteri pot întotdeauna să atragă atenția. Puterile mai mici, statele de pro-porții mai mici
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
philosophical carto-graphy, which was achieved by the Western Enlightenment, predicted the European division completed by the Iron Curtain. Perceived not only as a geographical reality, but also as an imagined, or invented reality, binary Europe is a cultural and political construct, rooted in the century of the Enlightenment and European dilatation (the epoch of epistemological acknowledgements, and of colonial expansion as well). Europe (identified with the West) was defining itself by referring to the East. Knowledge is power, and knowledge of
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
mai rămâne de facut managerilor și consilierilor de RP ai acestora? Pentru moment, trebuie să ne mulțumim cu răspunsul general că e nevoie să înțelegă raționalitatea comportamentelor individuale, chiar și a celor mai iraționale și mai aparent inexplicabile. Organizațiile în calitate de constructe sociale Una dintre premisele de la care pleacă analizele aplicate organizațiilor este aceea că ele reprezintă date "naturale", entități care apar dintr-un fel de dinamică spontană a indivizilor care se "organizează". Astfel, ele ar fi un fel de răspunsuri logice
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
care apar dintr-un fel de dinamică spontană a indivizilor care se "organizează". Astfel, ele ar fi un fel de răspunsuri logice la constrângerile pe care le exercita mediul asupra indivizilor. Perspectiva autorilor comentați este diferită: organizațiile sunt obiecte sau constructe sociale care apar ca urmare a soluțiilor de cooperare pe care indivizi relativ autonomi "ont créés, inventés, institués pour résoudre leș problèmes posés par l'action collective et, notamment, le plus fondamental de ceux-ci, celui de leur coopération en vue
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
modalitate pe drept cuvânt considerată inacceptabilă de către cei asupra cărora se exercită și mult blamata de către observatorii dezinteresați ai fenomenelor organizaționale. Aceste maniere de facilitare a cooperării fiind compromise, managerului și specialistului în RP îi mai rămâne o variantă: cunoașterea constructelor acțiunii colective. Această cunoaștere îi deposedează, într-o primă instanță, de convingerea (în fapt, iluzia) că dinamică organizațională poate fi în întregul ei controlată de la vârf, dar îi înzestrează, într-o a doua instanță, cu o capacitate analitică ale cărei
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
concret al acțiunilor noastre și în cadrul socio-cultural din care facem parte, nu în "noi". În noi există doar resorturile pentru a răspunde "normal" la o anumită situație creată, iar împrejurul nostru se găsesc, într-adevăr, o sumedenie de elemente și constructe sociale (cum ar fi autoritatea 46) care pot fi manipulate pentru a ne determină să acceptăm o anumita definiție a situației. În plus, să nu uităm că ne servim adeseori de raționalizări post factum (printre care și aceea că am
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
superiorilor asupra subordonaților, ci și la dezvoltarea unor "rețele complexe de obligații reciproce". Acestea sunt, de fapt, mecanisme moderne și propriu-zis culturale prin care se pot atenua tensiunile presupuse de activitatea organizațională. La baza mecanismelor de integrare organizațională se află constructe culturale. Nu trebuie să înțelegem totuși că respectivele capacități culturale de cooperare sunt "determinate de valorile și trăsăturile culturale de bază care caracterizează o societate dată", desi existența acestora nu poate fi pusă la îndoială. Mai degrabă trebuie să descoperim
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
unei organizații, care fac din această un sistem de acțiune concret. Principalul efect teoretic al acestei analize apare în tratarea conceptului de cultură organizațională, care nu mai poate descrie un artefact al conducerii și al specialiștilor în RP, ci un construct socio-cultural edificat, pe de o parte, din experiențele anterioare ale membrilor și, pe de altă parte, prin utilizarea de către membri a resurselor de putere specifice organizației, cu scopul de a-și demarca o poziție cât mai avantajoasă în cadrul acesteia. Bineînțeles
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
pentru a nu sublinia importanța cvasi-fenomenologică a "apariției" unei entități pentru un subiect social, fie acesta individual sau colectiv. Din nou, calea de acces la structura abia vizibilă a reprezentărilor sociale care configurează organizația în calitatea sa foarte importantă de construct social, o reprezintă teoriile sociologice și psihosociologice, nu instrumentele conceptuale rudimentare, ca "manipularea", care pot fi folosite pentru a dărâma discursuri grosolan alcătuite, dar în nici un caz pentru a analiza subtilă alcătuire a unei imagini din manipulări (mai mult sau
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
within an organization, which turn în into a concrete action system. This theoretical analysis' main effect appears în handling the concept of organizațional culture, which can no longer describe a leadership's or PR specialists' artefact, but a consolidated socio-cultural construct, on the one hand, ouț of the previous experience of the members, and, on the other hand, from using the organization's specific power resources by the members, for the purpose of demarcating a position, which is aș convenient aș
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
importance of the "appearance" of an entity for a social subject, be it individual or collective. Again, the access path of the barely visible social representation's structure which configures the organization în its very important quality aș a social construct, is represented by the sociological and psycho-sociological theories, not primitive conceptual instruments, such aș "manipulation", which can be used to demolish coarsely-built speeches, but under no circumstance to analyze the subtle makeup of an image ouț of (more or less
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
quasi-phénoménologique de " l'apparition " d'une entité pour un sujet social, soit individuel ou collectif. De nouveau, la voie d'accès à la structure à peine visible des représentations sociales qui configurent l'organisation dans să qualité très importante de construct social, est représentée par leș théories sociologiques et psychosociologiques, et non par leș instruments conceptuels rudimentaires, comme " la manipulation " qui peuvent être employés pour détruire des discours primitivement construits, mais en aucun cas pour analyser la composition subtile d'une
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]