2,278 matches
-
organizația școlară în ansamblu, cât și resursele umane ale acesteia. Suntem de părere că dezvoltarea organizației școlare presupune conștientizarea faptului că schimbarea reală rămâne la latitudinea organizației și a oamenilor săi, neexistând soluții gata elaborate sau universal valabile, ci doar constructe ale schimbării, contextualizate. De asemenea, ea vizează schimbări structurale, coordonate, atât la nivel structural, cât și la nivel atitudinal, comportamental, respectându-se astfel principiul schimbării prin acțiune. Concluzia pe care o avansăm se referă la faptul că orice încercare de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
incoerență în adoptarea strategiilor de dezvoltare, incapacitatea de a prevedea viitorul și de a preveni șocurile etc. Teama de nou, de viitor, de schimbare în sens generic, pare a fi oarecum îndreptățită dacă e să reflectăm la ansamblul profețiilor sau constructelor teoretice care încercau o analiză a stării de fapt a societății în ansamblu. Majoritatea analiștilor vorbeau de "răspântiile" și "răscrucile" în care s-ar afla civilizația, de importanța depășirii celui de "al treilea val" pentru a păși în era postindustrialismului
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
puncte de vedere. Trebuie totuși să spun că el cuprinde de fapt sămânța tuturor romanelor pe care le-am scris mai târziu. E un roman despre straturile timpului, despre esența orașului, și chiar nu contează dacă e vorba de un construct al lui Dicknes ori al meu. Sunt idei, atitudini, preocupări care au rămas cu mine până-n ziua de azi. Cât despre finalul acelui roman, n-a fost decât o împrejurare bună de final și atât. Student: Dacă ar fi să
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
abordare pare depășită în contextul proliferării mijloacelor de comunicare și al unui mediu social din ce în ce mai complex. Avem de-a face, în fond, cu un cerc vicios: așa-numita realitate este reconstruită pe baza informațiilor din media, pentru ca, mai apoi, acest construct să fie raportat la realitate. Problema neutralității jurnalismului începe a fi tratată ca o problemă a obiectivității informației. În această chestiune, aproape toți cercetătorii revin la contribuțiile cercetătoarei Gaye Tuchman (1974/1997), care a încercat să dea un răspuns corect
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
împărtășită pe scară largă. În general, obiectivitatea este redusă la un consens, acela care survine la nivelul receptării. Nu trebuie însă omis faptul că obiectivitatea înseamnă, în primul rând, responsabilitate față de contextul social, reflectarea realității nefiind nici pe departe un construct care este rezultatul unui consens (van Cuilenburg, Scholten și Noomen, 1991/2004, p. 206). O atenție aparte este atribuită în prezent puterii surselor guverne, președinți, mari societăți sau grupuri corporatiste -, care joacă rolul de "definitori primari" (engl. primary definers) ai
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
fiecărei societăți. Modelele bazate pe aplicabilitatea informației și cele bazate pe accesibilitatea acesteia nu pot fi însă complet izolate unele de celelalte. Argumentația lui Price și Tewksbury merge mai degrabă în direcția complementarității celor două modele, care surprind activarea unui construct mental, aplicabil într-o situație dată. Este mai probabil ca o schemă mentală să fie aplicată atunci când este mai accesibilă, însă este la fel de improbabil ca un construct inaccesibil, dificil de activat, să fie aplicat (Price și Tewksbury, 1997). Dincolo de distincțiile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
merge mai degrabă în direcția complementarității celor două modele, care surprind activarea unui construct mental, aplicabil într-o situație dată. Este mai probabil ca o schemă mentală să fie aplicată atunci când este mai accesibilă, însă este la fel de improbabil ca un construct inaccesibil, dificil de activat, să fie aplicat (Price și Tewksbury, 1997). Dincolo de distincțiile dintre concepte, sunt importante și distincțiile din interiorul aceluiași concept. Claes de Vreese (2005), spre exemplu, subliniază importanța stabilirii unei tipologii a cadrajelor pentru a înțelege când
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
descrie comportamentul lingvistic ca un întreg, iar teoria lingvistică a acestuia, care nu ține cont de factorii socio-culturali sau de condițiile dintr-o comunitate de limbă heterogenă, o „grădină a Edenului”. „Dacă la creatorul gramaticii generative competența avea caracteristicile unui construct predominant intrapersonal și denumea o facultate înnăscută, un «deja-existent» de natură lingvistică, la Hymes, competența devine construct dinamic și și interpersonal. Specificul acestei viziuni constă în evidențierea regulilor sociale și funcționale ale limbajului, competența de comunicare fiind definită drept capacitate
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
socio-culturali sau de condițiile dintr-o comunitate de limbă heterogenă, o „grădină a Edenului”. „Dacă la creatorul gramaticii generative competența avea caracteristicile unui construct predominant intrapersonal și denumea o facultate înnăscută, un «deja-existent» de natură lingvistică, la Hymes, competența devine construct dinamic și și interpersonal. Specificul acestei viziuni constă în evidențierea regulilor sociale și funcționale ale limbajului, competența de comunicare fiind definită drept capacitate ce permite producerea și interpretarea mesajelor, precum și negocierea sensului în context specific .” 1.1. Componentele competenței
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
gen de muzică, stil, limbaj sau experiențe de viață. Semnificația drogurilor. Goode(1993) observă că drogul este un concept universal întâlnit în toate societățile dar nu există criterii obiective de definire a acestuia în schimb, afirmă autorul, drogul este un construct social și cultural. Înțelesul său este simbolic, dar devine specific în diferite areale sociale-geografice-culturale. Willis (1976, p. 107) spunea că "importanța drogurilor nu este dată de efectele fizice imediate pe care acestea le au asupra indivizilor ci de modul în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Neamțu, C. (2003), Devianța Școlară. Ghid de intervenție în cazul problemelor de comportament ale elevilor, Editura Polirom, Iași. Neamțu, G., Cîmpean I., Ungureanu C. (1998), Intervenție și prevenție în delincvență, Editura Fundației Chemarea, Iași. Newcomb, M.D. (1996), "Pseudomaturity among adolescents: Construct validations, sex differences and associations in adulthood", în Journal of Drug Issues, 26: 477-504. OEDT, (2009), Cercetarea națională privind drogurile în Europa, http://www.emcdda.europa.eu/activities/research. Oetting, E. R., Edwards, R. W., Beauvais, F. (1989), "Drugs and
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
constituirea identității personale, dezvoltarea conștiinței de sine, înțelegerea propriei persoane ca entitate distinctă de ceilalți, dar în același timp coerentă de-a lungul diferitelor situații de viață. Identitatea reprezintă conștiința clară a individualității unei persoane, formată prin integrarea într-un construct unic a percepției de sine și a percepției expectanțelor celorlalți față de propria persoană” (A. Baban, 2001). Identitatea se constituie progresiv pe măsura organizării și structurării informațiilor despre sine, ea ajungând să includă aspecte legate de caracteristicile înnăscute și dobândite ale
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
se stabilește în interiorul unei clase școlare. III. 5.1. Relația pedagogică, premisă a construirii autonomiei elevului Conform „Dicționarului de pedagogie", relația pedagogică se referă la particularitățile raporturilor educative dintre adult și un copil sau un adolescent, într-o ordine sistematică. „Constructul conține părți descriptive și normative. Descriptive sunt afirmațiile despre relațiile existente între profesor și elevi în ceea ce privește înțelegerea, prevederea, perspectiva, cunoștințele, capacitățile, judecățile, acțiunile, precum și indicațiile despre provizoratul relației pedagogice. Raporturile pedagogice trebuie înțelese însă și ca niște categorii normative, pedagogul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
FURIA E O SUBSTANȚĂ CARE SUBORDONEAZĂ FUNCȚIILE "SUPERIOARE" ALE CORPULUI FUNCȚIILOR "INFERIOARE". Însă și această metaforă se integrează, la rândul său, într-o alta, mai generală, potrivit căreia FURIA E O SUBSTANȚĂ CARE DEPOSEDEAZĂ INDIVIDUL DE PROPRIUL SĂU CORP. Ultimul construct conceptual înglobează nu doar metafora precedentă, ci și structuri precum FURIA ESTE O BOALĂ/NEBUNIE, FURIA ESTE O SUBSTANȚĂ MURDARĂ și FURIA ESTE O ENERGIE SUPRAOMENEASCĂ. De aceea, chiar dacă acceptăm necondiționat "modelul prototipic" propus de Lakoff și Kövecses pentru engleza
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
emoționale; au persecutat, în trecut și în prezent, sacralitatea și interioritatea în numele pragmatismului utilitarist... În numele multiculturalismului vedem adesea că acțiunile productive și constructive - chiar rațiunea și progresul - sînt denigrate sau puse la îndoială. În practică, odată relativizate, înjosite și considerate "constructe sociale" arbitrare de rînd, valorile reale se găsesc în situația de a fi lesne aruncate la gunoi. Însuși miezul năzuințelor romantice, și anume adînca preocupare pentru resursele simbolice, emoționale și subiective ale omenirii, pare să fie neglijat și gata să
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Studiile privind justiția organizațională au fost conduse cu precădere în spațiul cultural american, având în vedere faptul că teoriile majore ale domeniului au fost dezvoltate și testate empiric în Statele Unite ale Americii și Canada. Cu toate acestea, variația culturală a constructelor cheie din câmpul justiției organizaționale este afirmată în mod constant, pornindu-se de la supoziția că particularitățile culturale determină modalități specifice de conceptualizare a justiției și a dreptății în general, generând în consecință comportamente specifice 9. Universalitatea echității ca normă de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
din anul 1963, în sensul existenței unei determinării istorice și culturale a ceea ce este considerat de angajați ca fiind corect sau incorect în relația cu organizația. Mai mult, Adams evidențiază faptul că atitudinea muncitorilor americani față de muncă nu constituie un construct universal, fiind necesară cunoașterea valorilor și normelor specifice unei culturi ori subculturi pentru a înțelege mecanismele inechității. În acest sens, studii recente au evidențiat necesitatea investigării conceptelor cheie ale teoriei echității în diferite contexte culturale, pentru a identifica instrumente viabile
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
organizații, lipsa studiilor nu este însă surprinzătoare. Câteva studii recente deschid perspective de cercetare în acest domeniu, fie prin investigarea normei dominante de distribuire a recompenselor în context cultural românesc 13, fie prin explorarea modului în care angajații români definesc constructele teoriei echității 14. În continuarea acestor studii, lucrarea de față își propune să exploreze strategiile dominate de reducere a inechității, preferate de angajații din România, prin valorificarea cadrului conceptual al teoriei echității. )Strategii de reducere a inechității - un studiu explorativ
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
4) distorsionarea cognitivă a relevanței ori utilității contribuțiilor sau a recompenselor; 5) creșterea, diminuarea sau distorsiunea cognitivă a contribuțiilor și recompenselor grupului de referință; 6) modificarea grupului de referință. Dacă o serie de studii au investigat variația culturală a altor constructe ale teoriei echității, cum ar fi contribuțiile (elementele pe care angajatul le aduce în organizație și pentru care așteaptă să fie recompensat) sau recompensele (rezultatele așteptate ca urmare a contribuțiilor aduse), strategia dominantă de reducere a inechității este un construct
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
constructe ale teoriei echității, cum ar fi contribuțiile (elementele pe care angajatul le aduce în organizație și pentru care așteaptă să fie recompensat) sau recompensele (rezultatele așteptate ca urmare a contribuțiilor aduse), strategia dominantă de reducere a inechității este un construct investigat în mică măsură, inclusiv în Statele Unite ale Americii. Identificarea strategiei preferate de angajații români pentru reducerea inechității și rezultatele raportate în această lucrare au făcut parte din cadrul unui studiu mai amplu, care a vizat explorarea valorilor și atitudinii față de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
generate de situațiile de inechitate. Prin cercetări viitoare bazate pe eșantioane probabilistice și prin utilizarea unui mixt metodologic care să asigure atât investigarea în profunzime, cât și generalizarea rezultatelor, prezentul studiu poate fi extins în primul rând prin includerea tuturor constructelor teoriei echității și prin surprinderea legăturii sistemice dintre acestea. În mod cert însă, rezultatele obținute aduc argumente în favoarea testării și investigării variației transculturale a modelelor teoretice legate de muncă. Aplicarea acestor modele în organizațiile românești, fără a ține cont de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Banting și Kymlicka (eds.), op. cit., p. 44. 65 John Rawls, "The Law of Peoples", în Critical Inquiry, vol. 20, nr. 1, 1993, p. 39. 66 Prin acest termen se înțelege o "metodă de ajustare reciprocă între principiile [generale] și convingerile [constructele] particulare nemijlocite". Mihai Burlacu, Elemente de antropologie și filosofie a culturii, Editura Universității "Transilvania", Brașov, 2014, p. 130. Vezi și studiul lui Burlacu din acest volum. * În memoria lui Andrei Bodiu, cel care toată viața s-a simțit dator să
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Sus. Identitatea asumată a conferit locului o anumită valoare ce transcende simpla delimitare geografică sau statutul de cadru de desfășurare a evenimentelor. În teoretizările asupra ideii de spațiu și loc, s-a arătat că astfel de noțiuni sunt de fapt constructe sociale create de agenți sociali 23, dar și că, în același timp, indivizii nu pot înfăptui nimic fără a se afla în prealabil într-un spațiu determinat 24. Acțiunile indivizilor și mai ales ale elitelor locale coagulează și conferă substanță
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a asculta povești este inexorabil legat de ființa umană, în timp ce narațiunea este plină de sens pentru oricine, indiferent de parametrii particulari legați de cultură, spațiu și timp ce caracterizează o persoană sau alta. Mai mult, notează Burgchardt, poveștile constituie autentice constructe morale, la care oricine se poate raporta, pe temeiul propriei raționalități, o raționalitate, însă, cu caracter particular, proprie paradigmei narative. În acest fel, paradigma narativă reprezintă un fundament cât se poate de solid al egalitarismului. În ce privește cadrele criticismului de factură
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Fisher de a înlocui modalitatea tradițională de cercetare a fenomenelor comunicaționale, care presupunea acțiunea unor agenți raționali, într-o lume ce reprezenta "o mulțime de dileme logice care pot fi rezolvate printr-o analiză adecvată, cu ajutorul rațiunii, concepută ca și construct argumentativ"576, cu abordarea garantată de paradigma narativă, constituie un imperativ teoretic și metodologic, întrucât paradigma rațională prezintă o anumită incompletitudine fundamentală. Concret, Fisher subliniază incapacitatea paradigmei raționale de a "sesiza modul în care (are loc - adăugirea mea) simbolizarea, caracteristică
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]