1,615 matches
-
un dat obiectiv, ci există doar dacă există conștientizarea ei, reprezintă idei ce aparțin constructivismului, asociat cu numele lui Alexandre Wendt (Social Theory of International Politics), care l-a și impus ca teorie în relațiile internaționale în ultimii ani, elemente constructiviste fiind prezente anterior, în lucrările lui Karl Deutsch, Ernst Hass, Peter Berger, Thomas Luckmann, Emanuel Adler, Richard Ashley etc.110. Constructivismul nu consideră că lumea în sine este fundamental diferită de accepțiunea realistă, idealistă sau marxistă, diferă, în schimb, mecanismul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
includerea și a altor tipuri pe lângă cea militară și înțelegerea securității ca fiind o formă de practică socială. Abordarea propusă de Barry Buzan, prin încercarea de a oferi o definiție operațională a securității, prin introducerea conceptului de securizare, validează ipoteza constructivistă a relațiilor sociale, însă consideră că există o certă linie de continuitate în relațiile sociale 112. Școala de la Copenhaga a extins conceptul de securitate, influența acestui mod de gândire determinând ca, la întâlnirea la nivel înalt din 1991, NATO să
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
apariția tensiunilor chiar în condițiile în care toți actorii doresc păstrarea statu-quoului.113 În mare parte, ideile vehiculate astăzi în politica internațională sunt asemănătoare celor ale reprezentanților școlii realistă și liberală. În continuare se susține de către liberali, dar și de către constructiviști, că prevenirea conflictelor depinde de valorile, identitățile, culturile naționale, de instituțiile angrenate în rezolvarea conflictelor, ordinea e legată de valori ca democrația și drepturile omului, de acțiunile de cooperare, iar, de cealaltă parte, realiștii încă sunt de părere că războaiele
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
să stăpânească lumea; - imagini violente, exprimând neliniștea existențială; - personajele sunt figuri generice, simboluri (În teatru);orientarea spre parabolă. Constructivism În România, constructivismul s-a concretizat În doctrina revistei Contimporanul (condusă de Ion Vinea) și În integralism, bazat pe o fundație constructivistă și combinând elemente din alte curente de avangardă precum suprarealismul sau futurismul. Curente literare după 1947 (Secolul XX) proletcultism; realism socialist; structuralism; teatrul absurdului; postmodernism; poststructuralism; feminism; optzecism literar; fracturism; deprimism; prezenteism. (Secolul XXI) Generația 2000 Repere: curent literar, activitate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lucrării evidențiază nivelurile gândirii și acțiunii autoarei în drumul spre identificarea concluziilor utile cititorilor. Însăși alegerea temei demonstrează ipoteza asumată de Alina Mărgărițoiu în accepțiunea căreia comunicarea didactică se învață, se ameliorează continuu, se eficientizează, se restructurează dintr-o perspectivă constructivistă. Scopul lucrării este să contureze profilul cadrului didactic care utilizează frecvent gesturile în relațiile cu elevii, fie că le valorizează sau nu, în vederea elaborării unui Program de eficientizare a gesturilor și să ofere sugestii privind utilizarea acestora ca elemente curriculare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Educației fizice și sportului (ediția a II-a), Elena Lupu • Muzeul contemporan. Programe educaționale, Iulian-Dalin Ionel Toma • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian ,Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Stimularea creativității prin predarea matematicii, Geanina Havârneanu • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Știința educației prin paradigme. Pedagogia
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
științele educației, Elisabeta Voiculescu, Florea Voiculescu • Metodica predării Educației fizice și sportului, Elena Lupu • Muzeul contemporan. Programe educaționale, Ionel Toma • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate, Mircea Agabrian ,Vlad Millea. • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX, Ion Gh. Stanciu În curs de apariție Psihologia utilizării noilor tehnologii, Ana Maria
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Dan Graham, care introduce termenul de "in-formație" pentru a accentua caracterul invizibil al procedurilor formale și al conținutului material al procesului propunerii unei lucrări de artă. Graham analizează critic moștenirea formală și materială a esteticii minimale care, perpetuând etosul măiestriei constructiviste, restaurează statutul de marfă al operei, condiționată astfel de valoarea de schimb. Intervențiile realizate de Graham în diferite reviste surprind atitudinea sa față de materialitatea artei. Astfel, în Other Observations (scris în 1969)173, propus ca un comentariu asupra studiului său
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA IOANA LEUCEA CONSTRUCTIVISM ȘI SECURITATE UMANĂ Prefață de VASILE VESE Postfață de IOAN-MARIUS BUCUR INSTITUTUL EUROPEAN 2012 CUPRINS PREFAȚĂ / 9 INTRODUCERE / 13 CAPITOLUL 1 ABORDAREA CONSTRUCTIVISTĂ A RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE: PREZENTARE GENERALĂ / 19 1.1. Constructivismul, abordare sau teorie a relațiilor internaționale? / 19 1.1.1. Ontologia / 26 1.1.2. Epistemologia / 28 1.1.3. Metodologia / 31 1.2. Teme constructiviste centrale în relațiile internaționale / 34
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
INTRODUCERE / 13 CAPITOLUL 1 ABORDAREA CONSTRUCTIVISTĂ A RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE: PREZENTARE GENERALĂ / 19 1.1. Constructivismul, abordare sau teorie a relațiilor internaționale? / 19 1.1.1. Ontologia / 26 1.1.2. Epistemologia / 28 1.1.3. Metodologia / 31 1.2. Teme constructiviste centrale în relațiile internaționale / 34 1.2.1. Problematica schimbării în sistemul internațional / 34 1.2.2. Dimensiunea socială a relațiilor internaționale / 36 1.2.3. Constituirea reciprocă: agent structură / 37 1.2.4. Legitimitatea în societatea internațională / 39 1
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în societatea internațională / 39 1.3. Constructivism și raționalism / 44 1.3.1. Ființa socială / 45 1.3.2. Relația agent structură / 46 1.3.3. Realitatea socială / 47 1.3.4. Înțelesurile intersubective / 48 1.4. Studiile de securitate constructiviste / 49 1.4.1. Studiile de securitate constructiviste convenționale / 49 1.4.2. Studiile de securitate constructiviste critice / 51 CAPITOLUL 2 IDENTITATEA, CONCEPT CENTRAL ÎN ABORDAREA CONSTRUCTIVISTĂ / 55 2.1. Considerații privind conceptul de identitate / 58 2.1.1. Identitatea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
raționalism / 44 1.3.1. Ființa socială / 45 1.3.2. Relația agent structură / 46 1.3.3. Realitatea socială / 47 1.3.4. Înțelesurile intersubective / 48 1.4. Studiile de securitate constructiviste / 49 1.4.1. Studiile de securitate constructiviste convenționale / 49 1.4.2. Studiile de securitate constructiviste critice / 51 CAPITOLUL 2 IDENTITATEA, CONCEPT CENTRAL ÎN ABORDAREA CONSTRUCTIVISTĂ / 55 2.1. Considerații privind conceptul de identitate / 58 2.1.1. Identitatea, un concept greu de circumscris / 59 2.1
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
3.2. Relația agent structură / 46 1.3.3. Realitatea socială / 47 1.3.4. Înțelesurile intersubective / 48 1.4. Studiile de securitate constructiviste / 49 1.4.1. Studiile de securitate constructiviste convenționale / 49 1.4.2. Studiile de securitate constructiviste critice / 51 CAPITOLUL 2 IDENTITATEA, CONCEPT CENTRAL ÎN ABORDAREA CONSTRUCTIVISTĂ / 55 2.1. Considerații privind conceptul de identitate / 58 2.1.1. Identitatea, un concept greu de circumscris / 59 2.1.2. Dimensiuni ale conceptului de identitate / 66 2.1
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
socială / 47 1.3.4. Înțelesurile intersubective / 48 1.4. Studiile de securitate constructiviste / 49 1.4.1. Studiile de securitate constructiviste convenționale / 49 1.4.2. Studiile de securitate constructiviste critice / 51 CAPITOLUL 2 IDENTITATEA, CONCEPT CENTRAL ÎN ABORDAREA CONSTRUCTIVISTĂ / 55 2.1. Considerații privind conceptul de identitate / 58 2.1.1. Identitatea, un concept greu de circumscris / 59 2.1.2. Dimensiuni ale conceptului de identitate / 66 2.1.3. Identificare versus identitate. Abordarea discursivă a identității / 70 2
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
2.1.1. Identitatea, un concept greu de circumscris / 59 2.1.2. Dimensiuni ale conceptului de identitate / 66 2.1.3. Identificare versus identitate. Abordarea discursivă a identității / 70 2.2. Importanța identității în conceptualizarea sistemului internațional din perspectivă constructivistă / 72 2.2.1. Alexander Wendt / 74 2.2.2. Rodney Bruce Hall / 80 2.3. Identitatea în diverse lucrări constructiviste / 85 2.3.1. Identitatea ca structură / 86 2.3.2. Identitatea ca agent / 91 CAPITOLUL 3 CONSIDERAȚII TEORETICE
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
3. Identificare versus identitate. Abordarea discursivă a identității / 70 2.2. Importanța identității în conceptualizarea sistemului internațional din perspectivă constructivistă / 72 2.2.1. Alexander Wendt / 74 2.2.2. Rodney Bruce Hall / 80 2.3. Identitatea în diverse lucrări constructiviste / 85 2.3.1. Identitatea ca structură / 86 2.3.2. Identitatea ca agent / 91 CAPITOLUL 3 CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND PARADIGMA SECURITĂȚII UMANE / 99 3.1. Contextul internațional și emergența paradigmei securității umane / 99 3.1.1. Redefinirea conceptului de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
străină. De aceea subliniem ineditul subiectului și efortul analitic al numeroaselor lucrări străine, fundamentul teoretic solid care i-a oferit posibilitatea enunțării unor asumpții credibile, lucrarea fiind o contribuție majoră la studierea Relațiilor Internaționale contemporane în România. Primul capitol, Abordarea constructivistă a Relațiilor Internaționale, fundamentează teoretic Relațiile Internaționale din perspectivă constructivistă, ce acordă factorului social și agentului uman un rol și o importanță evidentă în evoluția lumii contemporane din această perspectivă. Într-adevăr, fără a face trimitere la factorul social și
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
numeroaselor lucrări străine, fundamentul teoretic solid care i-a oferit posibilitatea enunțării unor asumpții credibile, lucrarea fiind o contribuție majoră la studierea Relațiilor Internaționale contemporane în România. Primul capitol, Abordarea constructivistă a Relațiilor Internaționale, fundamentează teoretic Relațiile Internaționale din perspectivă constructivistă, ce acordă factorului social și agentului uman un rol și o importanță evidentă în evoluția lumii contemporane din această perspectivă. Într-adevăr, fără a face trimitere la factorul social și uman în dispariția Războiului Rece și a Bipolarității, nu s-
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
avut un impact atât de evident asupra evoluției Relațiilor Internaționale contemporane, fără a avea vreo legătură cu competiția sau cu o eventuală ciocnire a celor "Doi Mari". Autoarea sesizează corect și justificat discuția specialiștilor asupra conceptelor de constructivism și "abordări constructiviste". "S-a cristalizat sau nu constructivismul ca o teorie și un curent în Relațiile Internaționale?", interoghează autoarea. Opinia sa este aceea că nu putem vorbi încă de constructivism ca un nou curent în Relațiile Internaționale, aceasta deoarece alte curente ca
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
un nou curent în Relațiile Internaționale, aceasta deoarece alte curente ca neoliberalismul și neorealismul recunosc și dezvoltă rolul factorului uman social și al agentului uman în Relațiile Internaționale. Ca urmare, autoarea conchide că nu putem vorbi încă de un curent constructivist bine articulat. Abordările constructiviste sunt primare în a sublinia rolul identității în Relațiile Internaționale, altele decât cele etnice și naționale. Adesea este citat faptul că pentru SUA pericolul nuclear nord-coreean este perceput ca fiind mult mai periculos decât cel britanic
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Relațiile Internaționale, aceasta deoarece alte curente ca neoliberalismul și neorealismul recunosc și dezvoltă rolul factorului uman social și al agentului uman în Relațiile Internaționale. Ca urmare, autoarea conchide că nu putem vorbi încă de un curent constructivist bine articulat. Abordările constructiviste sunt primare în a sublinia rolul identității în Relațiile Internaționale, altele decât cele etnice și naționale. Adesea este citat faptul că pentru SUA pericolul nuclear nord-coreean este perceput ca fiind mult mai periculos decât cel britanic, deși Marea Britanie dispune de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
arsenal nuclear mult mai consistent și periculos. Explicația constă în identitatea americano-britanică privind setul de norme politice și morale pe care le promovează cele două puteri. Al doilea capitol discută și analizează identitatea în variile ei realități, având, în concepția constructivistă, un rol central în prefigurarea relațiilor internaționale. Autoarea demonstrează că acest concept de identitate nu poate fi redus la cel etnic sau național, covârșitor în secolele anterioare și în perioada sistemului politic internațional bipolar. Autoarea conchide chiar din primele pagini
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
la interesele sale vitale. Pe de altă parte, identitatea este în permanență regândită în procesul globalizării, care a cuprins, fie că ne place sau nu, întreaga planetă. În același capitol autoarea analizează conceptul de identitate în abordările a numeroși exegeți constructiviști, dintre care menționăm numele lui Alexander Wendt și Rodney Bruce Hall, care, spre deosebire de neorealiști, formulează o teorie socială a relațiilor internaționale. Autoarea insistă pe viziunea constructivistă asupra identității în ipostazele sale, ca structură, ca agent, preliminând conceptul de identitate umană
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
planetă. În același capitol autoarea analizează conceptul de identitate în abordările a numeroși exegeți constructiviști, dintre care menționăm numele lui Alexander Wendt și Rodney Bruce Hall, care, spre deosebire de neorealiști, formulează o teorie socială a relațiilor internaționale. Autoarea insistă pe viziunea constructivistă asupra identității în ipostazele sale, ca structură, ca agent, preliminând conceptul de identitate umană de importanță majoră în cristalizarea paradigmei securității umane, pe care o analizează cu pertinență și știință în cel de-al treilea capitol. Binomul identitate umană a
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
internaționale împotriva genocidului, crimelor de război, armelor de distrugere în masă, acțiunile comunității purtând pecetea umanitară. Cea de-a treia se referă la problematici specifice crizelor economice, de mediu și sociale, care afectează viața ființei umane. O concepție maximalistă proprie constructiviștilor susține că securitatea umană conține o componentă evidentă de justiție socială. Autoarea concluzionează că plasând individul ca obiect de referință, paradigma securității umane asumă faptul că siguranța individului este cheia securității globale. Asumpția autoarei este corectă dacă ne referim la
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]