48,602 matches
-
Suceava. După anul 1950, în structura organizatorică a poștei și telecomunicațiilor au intervenit numeroase modificări impuse de interesele economice și politice “în construirea societății socialiste”. În anul 1951, a luat ființă Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor având “atribuțiuni de a conduce construirea, administrarea și exploatarea căilor și mijloacelor de comunicații prin: poștă, telegraf, telefon și radio. Printre altele MPT trebuia să stabilească “normele generale obligatorii pentru toate ministerele și alte organizații de stat privind construirea și funcționarea tuturor mijloacelor de comunicație: Poștă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și Telecomunicațiilor având “atribuțiuni de a conduce construirea, administrarea și exploatarea căilor și mijloacelor de comunicații prin: poștă, telegraf, telefon și radio. Printre altele MPT trebuia să stabilească “normele generale obligatorii pentru toate ministerele și alte organizații de stat privind construirea și funcționarea tuturor mijloacelor de comunicație: Poștă, Telegraf, Telefon și Radiodifuziune. Organizatoric MPT avea ca organe de execuție mai multe direcții printre care Direcția generală a poștelor, Direcția generală de telecomunicații, Direcția radio și altele. În anul următor, au fost
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Radiodifuziune. Organizatoric MPT avea ca organe de execuție mai multe direcții printre care Direcția generală a poștelor, Direcția generală de telecomunicații, Direcția radio și altele. În anul următor, au fost stabilite mai detaliat atribuțiunile ministerului, precum și “normele generale obligatorii privind construirea și funcționarea mijloacelor de poștă și telecomunicațiiăpoștă, telegraf, telefon, radiodifuziune, radioficare și televiziune) . Printre atribuțiuni MPT “asigura fără întrerupere funcționarea tuturor mijloacelor de comunicație ... și garanta păstrarea secretului corespondenței și convorbirilor telefonice”. Ca organe centrale bugetare erau: Direcția generală a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
altă parte, o economie dezvoltată poate aloca fonduri sporite pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru dotări edilitare, pentru sporirea confortului și diversificarea mijloacelor de agrement. În țara noastră, punerea în valoare a unor obiective cu potențial turistic deosebit a fost posibilă prin construirea unor stațiuni și modernizarea celor existente, în anii `60 și `70, când România a demarat un program important de investiții. 3. Factorii sociali. Creșterea productivității muncii, ca urmare a informatizării și robotizării operațiilor industriale, a dus la creșterea timpului alocat
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Slănic Moldova. Sunt amenajate noi stațiuni balneare la Sângeorz-Băi, Băile Tușnad, Bălțătești, Ocnele Mari, Govora, Olănești, Călimănești, Ocna Mureș, Sovata ș.a.. Domeniul montan a devenit atracție turistică după 1870, odată cu stabilirea reședinței de vară a Casei regale la Sinaia și construirea căii ferate de pe Valea Prahovei. Înființarea unor cluburi și societăți turistice, precum Societatea carpatică ardeleană (1880), Societatea turiștilor români (1900), Hanul drumeților (1921), Clubul alpin român (1934) și Oficiul Național de Turism (1936), a fost posibilă amenajarea turistică a unor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Valea Prahovei. Înființarea unor cluburi și societăți turistice, precum Societatea carpatică ardeleană (1880), Societatea turiștilor români (1900), Hanul drumeților (1921), Clubul alpin român (1934) și Oficiul Național de Turism (1936), a fost posibilă amenajarea turistică a unor regiuni montane, prin construirea de cabane turistice, refugii, realizarea căilor de acces și a unor trasee marcate. Unitățile montane cele mai apreciate erau Munții Bucegi, Bârsei, Făgăraș, Cândrel și Semenic. În această perioadă, au apărut stațiunile montane climaterice Sinaia, Predeal, Cheia, Timișul de Sus
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
anul 2003, toate aceste rezervații a fost incluse în Parcul Național Bucegi ce cuprinde o suprafață de 32 663 ha. Valorificarea turistică a Munților Bucegi și a Văii Prahovei a început să fie exploatată în secolul al XIX - lea, după construirea drumului și a căii ferate transcarpatice de pe cursul Valea Prahovei. Tot atunci s-au amenajat primele stațiuni: Sinaia, Bușteni și Poiana Țapului (azi cartier al Buștenilor). Accesibilitatea în regiune este asigurată și de alte drumuri naționale cum ar fi Câmpulung
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și Canalul Bega, care traversează Timișoara, aducând un plus de valoare turistică marelui oraș, prin estetica creată și posibilitatea navigației. Știați că... Podul de la Cernavodă a fost lucrarea inginerească cea mai grandioasă de acest fel din Europa continentală, din perioada construirii sale și încă mult timp după aceea? Construit în 5 ani (octombrie 1890 - septembrie 1895), de către o echipă condusă de inginerul român Anghel Saligny, podul dintre Fetești și Cernavodă era la vremea aceea cel mai lung din Europa și unul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
obiective cu rol strategic din perioada feudală, construite în Transilvania, Moldova și Muntenia. 4. Identificați principalele obiective cultural-istorice din județul vostru. 5. Caracterizați trei mânăstiri aflate pe teritoriul județului vostru, referindu-vă la următoarele aspecte: așezare, număr de persoane, legenda construirii, atestarea documentară, istoria lăcașului, hramul așezământului, episcopia de care aparține, posibilități de acces ș.a.. 72 4. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ 4.1. Infrastructura turistică de transport Include totalitatea căilor de comunicație care converg către arealele geografice de importanță turistică. În funcție de gradul de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Include totalitatea căilor de comunicație care converg către arealele geografice de importanță turistică. În funcție de gradul de modernizare și de densitatea căilor de comunicație, au evoluat și amenajările turistice. De exemplu, punerea în valoare a culmii Făgărașului a fost posibilă după construirea Transfăgărășanului tot așa cum lipsa unor șosele întârzie valorificarea unor areale pitorești din Apuseni. Transporturile și turismul se află într-o simbioză perfectă, pentru că accesibilitatea este o condiție esențială a turismului, după cum fluxurile turistice importante pot fi o sursă generatoare de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
numărului de capre negre și reducerea exemplarelor de floare de colț, argințică, bujorul și garofița de munte. Nevoia de spațiu recreativ a determinat ca, în ultimele decenii, teritorii importante, cu caracteristici morfometrice prielnice, să ajungă proprietăți private, mai ales în vederea construirii de case de vacanță, fără a avea întotdeauna utilitățile necesare. Acest fapt conduce, inevitabil, la antropizarea peisajului, la restricționarea circulației libere și apariția unor probleme de mediu. Alte modificări cuprind eroziunea solului pe traseele turistice, despădurirea și nivelarea unor sectoare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
avea întotdeauna utilitățile necesare. Acest fapt conduce, inevitabil, la antropizarea peisajului, la restricționarea circulației libere și apariția unor probleme de mediu. Alte modificări cuprind eroziunea solului pe traseele turistice, despădurirea și nivelarea unor sectoare de versant pentru crearea de pârtii, construirea de drumuri de acces, realizarea de construcții pe terenuri în echilibru precar (de exemplu: de-a lungul unor faleze afectate de abraziune marină, pe versanții instabili), toate acestea având ca urmare producerea de ravene, alunecări de teren, surpări și avalanșe
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de proprietate industrială și intelectuală; f) dobândirea de drepturi de creanță sau alte drepturi referitoare la prestări cu valoare economică asociate unei investiții; g) cumpărarea de spații de producție sau alte clădiri, cu excepția locuințelor, altele decât cele auxiliare investiției precum și construirea lor; h) contractarea executării de lucrări de exploatare, explorare și împărțire a producției în domeniul resurselor naturale. Orice investiție cuprinde următoarele elemente: - un subiect, persoană fizică sau juridică care investește; - un obiect, care cuprinde obiecte sau mijloace în care se
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
valabilă în vederea reducerii decalajelor față de celelalte state membre ale Uniunii Europene, prin aplicarea unor măsuri care să vizeze: - îmbunătățirea calității resursei umane, prin creșterea investițiilor în domeniul educației, inclusiv a celor care urmăresc formarea continuă a forței de muncă, întrucât construirea unei societăți bazată pe cunoaștere nu este posibilă în condițiile în care educația reprezintă numai un obiectiv marginal; - stimularea activităților de cercetare și dezvoltare, inclusiv prin realizarea unor parteneriate între sectorul public și cel privat; - încurajarea inițiativei locale, prin reducerea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
directe să câștige acces la capabilitățile de cercetare și dezvoltare locale (cu scopul creșterii competitivității prin inovarea tehnologică), motiv pentru care situează în centrul activității lor activitățile de cercetare și dezvoltare. 5.10 Rolul investițiilor străine directe în economia cunoașterii Construirea economiei cunoașterii presupune trecerea de la abordarea industrială a economiei la abordarea informațională a cărei caracteristică principală o reprezintă viteza schimburilor. În consecință, concurența acerbă la nivel global a transformat cunoștințele în forța vitală a economiei, astfel încât pentru a supraviețui, societățile
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
societățile transnaționale sunt obligate să aloce resurse importante în vederea obținerii de cunoștințe. Importanța cunoștințelor în noua economie mondială a fost recunoscută oficial la nivelul Uniunii Europene odată cu adoptarea Agendei Lisabona (martie 2000) care a stabilit ca prioritate pentru statele membre construirea economiei bazate pe cunoștințe în vederea asigurării creșterii competitivității și a unei dezvoltări economice susținute. Efectele investițiilor străine directe diferă de la o țară la alta, în funcție de condițiile concrete existente la nivel economic, social și politic, gradul de pătrundere a capitalului străin
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
aceea de locuință din clădire (cu specificarea adresei și a poziției apartamentului, sau spațiu-lui) se atașează, în original sau în copie legalizată: înscrisul care atestă dreptul de proprietate sau de concesiune ori, după caz, de folosință a terenului; contractul de construire sau, după caz, de vânzare-cumpărare a apartamentelor care fac parte din clădire; după caz, procesul-verbal de predare-primire a apartamentului; planșele sau schițele de identificare, prin localizare și suprafață a fiecărui spațiu sau apartament din alcătuirea clădirii. Înscrierea în cartea funciară
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
cele efectuate pentru întreținere, repararea, exploatarea și, după caz, consolidarea părților din condominiu aflate în proprietate comună indiviză, specificate ca atare în acordul de asociere. Cota-parte de proprietate este cea stabilită potrivit actului de proprietate (contractul de vânzare-cumpărare, contractul de construire, sau procesul-verbal de predare-primire, contractul de schimb, sau contractul de donație). Cota-parte de proprietate reprezintă raportul suprafeței utile totale a locuinței (sau a spațiului) față de totalul suprafeței utile a tuturor locuințelor (respectiv spațiilor) din condominiu. Cheltuielile de genul celor menționate
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
prevăzută în proiectul de execuție a imobilului, suprafața utilă care se ia în calcul la repartizarea cheltuielilor individuale de încălzire se va recalcula. Cota indiviză este cea stabilită potrivit actului de proprietate, după caz, prin contractul de vânzare-cumpărare, contractul de construire sau procesul-verbal de predare-primire și contractul de schimb sau contractul de donație. În cazul în care totalul cotelor-părți din proprietatea comună, care sunt fracțiuni abstracte pentru fiecare locuință sau spații cu altă destinație decât cea de locuință din clădirea sau
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
resursei respective. Aceste construcții măreau gradul de complexitate al managerierii resurselor respective. În cazul nostru, îngrădirea locurilor de pășunat punea probleme de organizare atunci când terenul trecea în exploatare agricolă. j) O altă problemă de organizare creată de aceste amenajări era construirea de drumuri de acces către toate sistemele devălmașe de resurse. Înainte de existența respectivelor îngrădiri, oricine putea trece pe oriunde, dar după construirea lor a apărut preocuparea pentru crearea căilor de acces (Stahl, 1998, vol. I, pp. 257-298). k) Populația este
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
organizare atunci când terenul trecea în exploatare agricolă. j) O altă problemă de organizare creată de aceste amenajări era construirea de drumuri de acces către toate sistemele devălmașe de resurse. Înainte de existența respectivelor îngrădiri, oricine putea trece pe oriunde, dar după construirea lor a apărut preocuparea pentru crearea căilor de acces (Stahl, 1998, vol. I, pp. 257-298). k) Populația este stabilă pe perioade foarte mari de timp. Conform izvoarelor scrise, unele dintre comunitățile studiate de Stahl existau din secolul al XV-lea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
animalelor. Acestea fie erau lăsate nepăzite în izlazul devălmaș, fie erau împiedicate sau priponite. Cele două tehnici erau mai puțin costisitoare întrucât nu afectau structura teritorială a izlazului. Tehnica cea mai costisitoare și care genera cele mai multe conflicte era aceea a construirii gardurilor. Plângerile în aceste cazuri aveau câștig în principal dacă se dovedea că obștea ca întreg era afectată, dacă se invocau motive precum blocarea unui drum, a unei mori, a unui târg sau vetre de sat. O altă metodă era
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
părinte pentru uzul său propriu, iar la moartea părintelui fiecare își întregește pământul ocupând și partea rezervată de bătrân. O altă regulă consta în faptul că băiatul cel mic rămânea în casa părintească, dar el era obligat să contribuie la construirea caselor fraților lui (Stahl, 1998, vol. II, pp. 104-107). În calitatea ei de martoră a acestor transferuri, obștea îndeplinea două funcții: una era aceea de a asigura corectitudinea împărțirii averii unei gospodării între moștenitori, iar cea de a doua de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
locuri îngrădite. O regulă deosebit de interesantă pe care o remarcă Stahl referitor la modul în care se decidea pe unde va trece drumul este aceea de a respecta traseele statornice pe care le urmează vitele instinctiv atunci când merg în cireadă. Construirea drumurilor devine o prioritate pentru săteni în momentul în care transportă recoltele cu carul și trec la tehnica de împietruire și săpare a șanțurilor marginale (Stahl, 1998, vol. I, pp. 292-295). 2.3.3.2. Munții, pădurea și poienile Inițial
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
care este permisă tăierea, tăierea doar a copacilor care au fost în prealabil însemnați sau reglementarea modalității de înființare și funcționare a gaterelor. Regulile cu privire la gatere erau foarte stricte. Ele nu erau în toate satele aceleași: trei sate interziceau total construirea acestora; două sate permiteau doar obștii ca atare să le construiască; unele sate nu permiteau unui singur sătean să facă un gater, el fiind obligat să se asocieze cu alți membri decât cei care îi erau rude (Stahl, 1998, vol
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]