8,426 matches
-
inundară salonul, apoi se propagară în curte și de acolo în depărtări, lovindu-se în ecouri de pereții stâncoși ai munților. În aplauzele tuturor, Prințesa și Prințul Paloș avură onoarea să înceapă primul dans în acordurile fermecătoare ale muzicii. Alături, Contele și Contesa pluteau într-un vals fără să atingă podeaua, ca adevărați stăpâni ai unei împărății fără hotare. În cele din urmă, în zori, "Stăpânii" se întoarseră în grabă la castelul din Carpați. Timpul trecea și fiul creștea văzând cu
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
sărea ca o capră neagră din țanc în țanc. Spera ca urmăritorul să-i piardă urma, iar la miezul nopții când îi vor reveni puterile, să se înalțe peste crestele munților ca un vultur și să spintece văzduhul către castelul contelui. Vampirica era însă din ce în ce mai îngrijorată, fiindcă puterile întârziau să-i apară, iar stânca îi străpungea labele picioarelor care-i sângerau. Simțea în spate o văpaie și răsuflarea caldă a unui armăsar. O nălucă se apropia de ea ca o săgeată
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > XIII. URMAȘUL LUI DRACULA Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1494 din 02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului După tragica întâmplare prin care își pierduse pentru totdeauna Contesa, Contele se așeză în vârful unui turn și privi leșurile sfâșiate. Se întreba nedumerit prin ce miracol fuseseră descoperiți. Îi părea rău de pierderea contesei cu care petrecuse zeci de ani alături. Cu toate acestea, nu plângea. Nu mai avea lacrimi
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
pornească în căutarea nepoțelului. Astfel că în noaptea următoare, undeva în creierii munților, se înălță un foc uriaș care mistui cu flăcările nemiloase frumusețe de palat. În câteva ore, din măreața construcție rămaseră doar zidurile afumate, gata să se prăbușească. Contele șterse în felul acesta orice amintire despre acel trecut când cu neamul său de dincolo de moarte ridicase aici, pe vârful acestui munte, o grandioasă construcție ca o cetate împărătească - loc de domnie pentru urmașii săi. Își jură ca, dacă nepotul
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
Acasa > Impact > Istorisire > XXXII. CALEAȘCA DE AUR (URMAȘUL LUI DRACULA) Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015 Toate Articolele Autorului Anii au trecut și generații după generații s-au perindat pe Terra... Contele s-a ținut de cuvânt și a refăcut Palatul din Carpați unde cândva fiica și ginerele său își duceau liniștiți existența, până ce într-o noapte vânătorii de vampiri i-au trimis într-o altă lume... Și chiar dacă timpul trecea nemilos
XXXII. CALEAŞCA DE AUR (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377791_a_379120]
-
i-au trimis într-o altă lume... Și chiar dacă timpul trecea nemilos, Prințișor și Narcisa rămâneau mereu tineri, fapt observat în primul rând de prietenii lor cărora le apăruseră pe la tâmple șuvițe de păr alb și riduri pe la coada ochilor. Contele decise că e momentul să-și anunțe plecarea undeva departe în străinătate pentru mult timp și îi invită să-și petreacă restul vieții în acel palat. La început, Narcisa fu foarte încântată de această veste, dar își puse întrebarea dacă
XXXII. CALEAŞCA DE AUR (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377791_a_379120]
-
plecarea undeva departe în străinătate pentru mult timp și îi invită să-și petreacă restul vieții în acel palat. La început, Narcisa fu foarte încântată de această veste, dar își puse întrebarea dacă nu se va plictisi odată cu trecerea secolelor... Contele îi zâmbi însă îngăduitor amintindu-i: - Ai uitat că v-am oferit cadou de nuntă o caleașcă de aur cu cai năzdrăvani? Lumea este mare, iar timp aveți berechet ca să-i colindați meleagurile! - Sinceră să fiu, chiar mi-aș dori
XXXII. CALEAŞCA DE AUR (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377791_a_379120]
-
Acum nu mai stăpânește lumea averea, ci mult mai importantă este Inteligența! Sistemele bancare au dispărut deja... Dar nu vă încărcați memoria cu ceea ce nu vă interesează! - Parcă vorbeai de o propunere... - Suntem invitați la frații noștri din America! Și Contele Dracula care între timp își alesese o ducesă tânără, frumoasă și ageră la minte, plănui plecarea peste ocean într-o lungă călătorie. Într-una din seri contele sosi la palat și îi întrebă: - Sunteți pregătiți? Peste câteva zile plecăm spre
XXXII. CALEAŞCA DE AUR (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377791_a_379120]
-
Parcă vorbeai de o propunere... - Suntem invitați la frații noștri din America! Și Contele Dracula care între timp își alesese o ducesă tânără, frumoasă și ageră la minte, plănui plecarea peste ocean într-o lungă călătorie. Într-una din seri contele sosi la palat și îi întrebă: - Sunteți pregătiți? Peste câteva zile plecăm spre lumea nouă! - Hei, dar nu mai vorbești de nopți? - Evoluția, dragă nepoate! Zi sau noapte este la fel și pentru noi. Bineînțeles că prioritară rămâne noaptea cu
XXXII. CALEAŞCA DE AUR (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377791_a_379120]
-
plecăm spre lumea nouă! - Hei, dar nu mai vorbești de nopți? - Evoluția, dragă nepoate! Zi sau noapte este la fel și pentru noi. Bineînțeles că prioritară rămâne noaptea cu splendorile sale! - Și cine conduce caleașca de aur? - Cum cine? Eu, Contele Dracula, voi fi birjarul, iar ducesa mea, birjărița! Iar tu, urmașul meu, alături de soția ta veți avea onoarea să stați ca o familie împărătească în caleașcă! Voi ați rămas în continuare cu două vieți, dar se pare că în noua
XXXII. CALEAŞCA DE AUR (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377791_a_379120]
-
câștiga încă una! - Uhuuu! ... Și nopțile fură brăzdate în diverse părți ale planetei parcă de o roată de foc, afirmau unii, sau de un obiect zburător neidentificat, afirmau alții. Mass- media făcu vâlvă de invazia unor ființe de pe alte planete! Contele și urmașul său se amuzau la culme de naivitatea oamenilor. - Nepoate, în curând vor apărea și ființele din spațiu și o nouă treaptă va fi escaladată! Referință Bibliografică: XXXII. CALEAȘCA DE AUR (Urmașul lui Dracula) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN
XXXII. CALEAŞCA DE AUR (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377791_a_379120]
-
al unei separări între spațiul aflat sub controlul rus și restul imperiului este instaurarea unei carantine de-a lungul Dunării. Reorganizarea celor două provincii este încredințată rușilor, care impun o serie de regulamente administrative, după consultarea adunării boierilor, prezidată de contele rus Kisseleff. Noile regulamente intră în vigoare în iulie 1831 în Țara Românească și în ianuarie 1832 în Moldova. Kisseleff acționează autoritar. El se face acceptat și respectat în tot timpul administrației sale, din noiembrie 1829 pînă în aprilie 1834
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
opus acestei uniri și că Prusia s-a mobilizat în vederea pregătirii războiului împotriva Austriei. La fața locului izbucnesc rivalitățile între persoane. În Moldova, separatiștii și unioniștii se insultă reciproc, în vreme ce guvernul condus de Ion Ghica alege în locul lui Cuza pe contele Filip de Flandra, ofertă respinsă oficial la sfîrșitul lunii martie 1866. De-a lungul acestor săptămîni, contactele avute de Ion Brătianu, la Paris, cu Napoleon III și cele din Prusia au condus la propunerea candidaturii tînărului Carol, fiul lui Carol-Anton
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al României. El nu mai este aventurierul războinic din 1878, ci un rege-patriarh. Revoluția și apoi reforma înclină spre conservatorism. Regalitatea română merge pînă la a face figură de model pentru cîțiva regaliști francezi. Așa se face că, în 1914, contele de Montesquieu afirmă în primul capitol din cartea sa Note despre România, intitulat "O țară salvată de monarhie": "Efectele salutare ale noii monarhii nu s-au lăsat așteptate mult timp. În 1878, Carol de Hohenzollern eliberează pe români definitiv de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
leagă Bucureștiul de Viena încă din 1883. Regele Carol ține la această alianță și rămîne fidel acestui angajament, în ciuda criticilor foarte vii emise asupra acestei politici externe de către mediile intelectuale patriote în primăvara anului 1914. Regele, solicitat în 1913 de către contele Czernin, ambasadorul Austriei la București, să ratifice tratatul din 1883 în Parlament pentru a-i oferi un fundament mai puternic, nu poate să rezolve această problemă: el ia în considerare o opinie foarte puternică împotriva Budapestei și a atrocităților comise
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pro-dinastici, de cîteva figuri de marcă ale mișcării autonomiste române (Alexandru Vaida-Voevod, Maniu și Aurel Popovici). Arhiducele moștenitor nu-i agreează pe unguri și caută o formulă de revizuire a dualismului, întreținînd relații foarte bune cu regele Carol al României. Contele Czernin care, în 1913, va fi numit ambasador la București, aparține grupului de la Belvedere. Arhiducele este, ca și Wilhelm al II-lea, împăratul Germaniei, obsedat de pericolul slav, dar, spre deosebire de Wilhelm, fapt dovedit de corespondența dintre cei doi, Franz-Ferdinand consideră
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a naționalităților din spațiul Europei Centrale, unei politici active a Franței pe plan militar și economic. Unii delegați americani denunță înțelegerea secretă dintre interesele franceze și naționaliștii români, mergînd pînă la a ataca sprijinul acordat de reprezentantul Franței la București, contele Saint-Aulaire, guvernului român. Delegația română, condusă de Brătianu și Vaida-Voevod, profită de tensiunea și de neînțelegerile dintre cei patru Mari francezul Clemenceau, americanul Wilson, italianul Orlando și englezul Lloyd George din culisele negocierii și de pe terenul operațiunilor, construind un argumentar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Roumanie pittoresque, Paris, Gamber, 1924. Kaplan, Robert D., Balkan Ghosts. A Journey through History, New York, Vintage, 1993. Karnoouh, Claude, L 'Invention du peuple. Chroniques de la Roumanie, Paris, Arcantère, 1990. Labbé, Paul, La Vivante Roumanie, Paris, Hachette, 1913. Langeron, Memoriile generalului conte de Langeron, apărute în Hurmuzachi. Documente privitoare la istoria românilor, supliment I, voi. III, București, 1887. Laveleye, Émile de, En Roumanie. Souvenirs de voyage, extrase apărute în Revue de Belgique, 15 ianuarie 1886. Le Pointe, Henri, La Roumanie moderne, Paris
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și-a cucerit România independența", în Revista romană de istorie, nr. 3, 1965. Mackenzie, David, The Serbs and Russian panslavism, 1875-1878, Ithaca Cornell University Press, 1967. Neagoe, Stelian (ed.), Memoriile Regelui Carol I al României, București, Editura Scripta, 1992. Nelidov, Conte de, "Souvenirs d'avant et d'après la guerre de 1877-1878", în Revue des Deux Mondes, 15 iulie 1915. Rosetti, Radu, Documente privitoare la misiunea lui Brătianu la Constantinopol în toamna 1876 și alte documente din arhiva d-lui Cantacuzino
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
noastră vamală, București, 1880. Badea, M., Deac, A., The Great Romanian Peasant Revolt of 1907, Editura Academiei Române, București, 1991. Cioriceanu, G., La Dette publique de la Roumanie, Paris, Giard, 1927. Comisiunea română pentru Expozițiunea universală din Paris la 1867, București, 1866. Conte, Francis; Rakovski, Cristian, Essai de biographie politique, Lille, 1975. Dobrogeanu-Gherea, Constantin, Opere complete, 8 vol., Editura Politică, București, 1976. Dobrovici, Gh.M., Istoricul dezvoltării economice și financiare a României și împrumuturile contractate, 1823-1933, București, 1935. Dudesco, Jean N.,L'Évolution economique
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Prométhée, 1972. Cazacu, Matei; Triton, Nicolae, Moldavie ex-soviétique: histoire et enjeux actuels, Paris, Acratie, 1993. Constantiniu, Florin, Între Hitler și Stalin. România și pactul Ribbentrop-Molotov, București, Editura Danubius, 1991. Codreanu, Corneliu Z., La Garde de Fer, Paris, Éditions Promethee, 1938. Conte, Francis, Christian Rakowski, un essai de biographie politique, Lille, 1975. Crainic, Nichifor, Priveliști fugare, București, 1921; Puncte cardinale în haos, București, Editura Cugetarea, nedatat. Easterman, A.L., King Carol, Hitler and Lupeseu, Londra, 1942. Gafencu, Grigore, Préliminaires de la guerre à
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ana de Bourbon-Parma 275 Andrassy, Julius 112, 381 Antonescu, Ilie 268, 269 Antonescu, Ion 237, 238, 241-248, 250-259, 264-273, 384 Antonescu, Mihai 252-254, 257, 274, 385 Antonescu, Victor 220 Apostol, Gheorghe 267, 292, 296, 309, 318, 320, 374, 376 Apponyi (conte) 156 Ara-Kovacs, Attila 368, 376 Arafat, Yaser 360, 369 Ardeleanu, Demenyi losif 265 Ardeleanu, Ion 24, 68, 265, 273, 395 Argetoianu 188, 222 Arghezi, Tudor 201, 409 Arion, Carol 122, 401 Aristotel 59 Aron, Petru 44 Aron, Pavel Petru 57
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
218, 240 Crohmălniceanu 290, 408 Culda, Lucian 313, 409 Cumberland, Ernst August von 19 Custine (marchiz de) 92, 326 Cuza, Alexandru loan 106, 107, 110-112, 115, 212 Cuza, A.C. 143, 216, 222, 225, 228-230, 380, 381 Czartoryski (prinț) 90 Czernin (conte) 154, 156 D Daicoviciu, Constantin 99 Daicoviciu, Hadrian 24, 29, 394, 402 Daix, Pierre 301, 302, 325, 327, 329, 409, 410 Daniel, luri 304, 325 Daniel, Jean 409 Davila 111 Dămăceanu (colonel) 258, 259 Dăscălescu, Constantin 358 De Gaulle, Charles
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
277 Erhan 162 Eustratie (logofătul) 21 F Fabricius, Wilhelm 229, 234, 239 Fabritius, Fritz 194 Fejtö, François 327, 402, 411 Ferdinand (împărat) 98 Ferdinand de România (Hohenzollern) 125, 165, 168, 169, 184, 185, 188, 194, 382, 383 Filip de Flandra (conte) 111 Filipescu, Radu 363 Fischer, Mary Ellen 311, 409 Florenski 210 Flueraș, Ion 171 Foch, Ferdinand 177, 178 Fondane, Benjamin 202, 405 Fontenelle 86 Foriș 312 Franchet d'Esperey 170 Franco (general) 220, 384 Franz Josef (împărat) 112, 113 Franz-Ferdinand
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
232, 233, 275, 406 Gavril 161 Georgescu, Teohari 271, 272, 283-285, 292, 309, 337, 386, 391 Gerstenberg 267 Ghibu, Onisifor 161, 162, 402 Ghica, Grigore 59, 72, 73, 81, 83, 86, 392 Ghica, Ion 87, 93, 100, 111, 124 Giers (conte de) 104, 107 Giurescu, Constantin 28, 289, 290 Giurescu, Dinu C. 29, 68, 305, 409 Glenni, Misa 365 Glucksmann, André 325 Goebbels, Joseph 200 Goga, Octavian 152, 157, 170, 200, 216, 220, 225, 228-230, 241, 383, 384, 404, 405 Golescu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]