2,136 matches
-
cuprinzând produsele care fac obiectul contingentului valoric menționat la art. 1 este redata în anexa la prezentul ordin. p. Ministrul industriei și resurselor, Mihai Berinde, secretar de stat p. Ministrul afacerilor externe, Cristian Colteanu, secretar de stat Anexă LISTA cuprinzând contingențele valorice care beneficiază de scutire de la plata drepturilor de import
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137946_a_139275]
-
publicare în Jurnalul Oficial al CE: ....................................................................... 6. Grafic Începere Finalizare Luna An Luna An Perioadă de implementare a obiectivului: .............................. 7. Investiție totală 7.1. Studii/servicii de inginerie: 7.2. Teren: ........................................................... 7.3. Lucrări civile: 7.4. Echipament: ...................................................... 7.5. Contingențe tehnice (%): ......................................... 7.6. Contingențe de preț (%): ......................................... 7.7. Dobândă pe parcursul construcției (%): ........................... TOTAL: ................................................................ (valută/cost) 8. Cheltuiala anuală și surse de finanțare % 2004 2005 2006 2007 Total Buget național ..... ..... ..... ..... ..... ..... Buget local ..... ..... ..... ..... ..... ..... Împrumut BEI ..... ..... ..... ..... ..... ..... Altele (specificați în particular fonduri CE și Consiliul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251553_a_252882]
-
al CE: ....................................................................... 6. Grafic Începere Finalizare Luna An Luna An Perioadă de implementare a obiectivului: .............................. 7. Investiție totală 7.1. Studii/servicii de inginerie: 7.2. Teren: ........................................................... 7.3. Lucrări civile: 7.4. Echipament: ...................................................... 7.5. Contingențe tehnice (%): ......................................... 7.6. Contingențe de preț (%): ......................................... 7.7. Dobândă pe parcursul construcției (%): ........................... TOTAL: ................................................................ (valută/cost) 8. Cheltuiala anuală și surse de finanțare % 2004 2005 2006 2007 Total Buget național ..... ..... ..... ..... ..... ..... Buget local ..... ..... ..... ..... ..... ..... Împrumut BEI ..... ..... ..... ..... ..... ..... Altele (specificați în particular fonduri CE și Consiliul Europei) .............................................................. TOTAL: ............................................................. (valută/cost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251553_a_252882]
-
atinsă fiind forma considerată de autor "consolidată", tot el descoperă "chestiuni de amănunt" în număr mare, pe care le-ar putea adăuga studiului "cu vremea". Și când, autorul se recunoaște capabil să scrie "un eseu critic cu totul nou" "fără contingență" cu ceea ce a scris până atunci. Condiția absolută fiind susținerea documentară. Găsesc în cea de a doua observație intuiția (altminteri nici nu aș ști cum îi spune) a lui G. Călinescu din 1947 a scrierii eseului Mihai Eminescu, poet național
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
ani mai tânăr, pentru a fi integrat mai firesc generației ´60, cu care se simțea solidar și față de care avea un decalaj de vârstă în defavoarea lui. Am crezut întotdeauna că personajele lui Ștefan Bănulescu sunt de invenție pură, fără nici o contingență cu o realitate reperabilă. M-am înșelat. Există în proza bănulesciană mai multe configurări mascate ale paternității, după cum ne arată cu multă perspicacitate Oana Soare. Ștefan Lăscăreanu Apostatul din Cartea de la Metopolis, Arhip cel Șchiop din Cartea Dicomesiei, Ștefan Duras
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
cărei cetățeni ideali sunt numiți ironiști liberali și sunt definiți astfel: "liberalii sunt oameni care consideră cruzimea ca fiind cel mai rău dintre lucrurile pe care putem să le facem. Folosesc cuvântul "ironist" pentru a numi acea persoană care recunoaște contingența principalelor sale opinii și dorințe - pe cineva suficient de istorist și nominalist pentru a fi abandonat ideea că aceste opinii și dorințe centrale trimit la ceva aflat dincolo de sfera de acțiune a timpului și întâmplării"15. Explicarea celor două trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
descrise de Kuhn16, iar aceste vocabulare nu au o legătură privilegiată cu realitatea, nu există un adevăr unic sau un criteriu pe baza căruia să spunem care vocabulare sunt adecvate și care nu. Justificarea acestor vocabulare se face la nivelul contingenței, acolo unde unele sunt preferate, altele nu. Dacă nu există descriere privilegiată a lumii, atunci pot să o descriu și să mă descriu în varianta care îmi convine, atât cât pot de convingător. Aceasta este o acțiune privată, care îi
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
crearea unei istorii individuale și care, în același timp, alege să-i pese de ceilalți, solidaritatea comunității pornind tocmai de la o decizie individuală și de la acceptarea autonomiei unui spațiu individual. Solidaritatea acestei comunități poate fi considerată fragilă în măsura în care ține de contingență sau poate fi considerată puternică, în măsura în care este determinată de cea mai puternică motivație din modernitatea reflexivă: voința contingentă a individului. Credem că unul dintre cele mai mari avantaje ale acestui model este că îi găsește omului obișnuit un loc legitim
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de la privilegierea din rațiuni istorice, nu metafizice, a unor simboluri, prin țeserea unei rețele dense de valori în dialogul dintre știință și credință și întărirea cetățeanului tocmai prin acceptarea fundamentelor pre-politice ale lui și ale comunității, către întemeierea solidarității în contingență și preferințele individului (considerate singurul suport real), spre hedonismul consumist (în lipsa unor valori general acceptate) sau la asumarea identității tensionate între cei doi poli ai identității individului contemporan (individualismul și exigențele comunității). Fiecare dintre aceste răspunsuri are avantajele și dezavantajele
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
19.04.2013, accesat la 15.04.2015. Lipovetsky, Gilles, L'ère du vide. Essais sur l'individualisme contemporain, Gallimard, Paris, 1993. Lipovetsky, Gilles, Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de consum, traducere de Mihai Ungureanu, Polirom, Iași, 2007. Rorty, Richard, Contingență, ironie, solidaritate, traducere de Corina Sorana Ștefanov, Editura All, București, 1998. și Gianni Vattimo, Viitorul religiei, traducere de Ștefania Mincu, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. Sorea, Daniela, "Two Particular Expressions of Neo-Paganism", în Bulletin of the Transilvania University of Brasov
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
adevăr (că Dumnezeu este de genul masculin), ci din respect pentru tradiția istorică. 12 Vattimo, A crede că mai credem, p. 29. 13 Jürgen Habermas și Joseph Ratzinger, Dialectica secularizării, Cluj- Napoca, 2005. 14 Ibidem, p. 88. 15 Richard Rorty, Contingență, ironie, solidaritate, Editura All, București, 1998, p. 28. 16 Thomas S. Kuhn, Structura revoluțiilor științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. 17 Rorty, Contingență, ironie solidaritate, p. 162. 18 Acest model de societate este considerat chiar de Rorty drept unul
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Habermas și Joseph Ratzinger, Dialectica secularizării, Cluj- Napoca, 2005. 14 Ibidem, p. 88. 15 Richard Rorty, Contingență, ironie, solidaritate, Editura All, București, 1998, p. 28. 16 Thomas S. Kuhn, Structura revoluțiilor științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. 17 Rorty, Contingență, ironie solidaritate, p. 162. 18 Acest model de societate este considerat chiar de Rorty drept unul utopic. 19 Vezi Gilles Lipovetsky, Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de consum, Polirom, Iași, 2007. 20 Evitarea acestui mod de viață se poate face
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dintre cele considerate de Hugo Friedrich definitorii pentru lirica modernă. Este foarte adevărat că nu putem vorbi în cazul lor, despre o realitate distrusă și nici de mutarea câmpului de tensiune al poemului din trăire în limbaj. (...) Ei nu refuză contingențele precare ale vieții, dar continuă să creadă într-o estetică înaltă a poeziei 298. Rămâne însă tot atât de evident că nu poate fi vorba, în acest caz, nici de orientarea conștientă, programatică în direcția valorilor biografice, contingente, prozaice ale vieții și
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
venit deci sfârșitul domniei „cantității și a certitudinilor de altădată” (Rist, 1996). Din această perspectivă, teoriile, conceptele și principiile noilor științe și, pe urmele lor, modurile de acțiune pe teren se orientează tot mai mult Înspre luarea În calcul a contingențelor calitative ale fiecărui mediu. Este vorba, printre altele, de orizontul și filosofia de bază ale paradigmei pluraliste a locurilor simbolice de apartenență (Zaoual, 2002b). Principiile aplicate se bazează pe respectarea diversității și a multiplicității practicilor, considerate a fi o metamorfoză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și În dinamica propriei sale situații. Este omul social, care gândeșteși acționează Într-o situație dată, care vehiculează sensul momentului, al situației sale cu toată Încărcătura trecutului și a schimbării care se impune. Așadar, el Își exercită comportamentul În interiorul unor contingențe multiple. Spre deosebire de homo œconomicus, homo situs comunică cu mediul său. Din acest motiv, el „se lasă mai greu surprins sau conturat” (Bougnoux, 1993, p. 11). În mod esențial, În practică, noțiunea de loc este „flexibilă”, putându-se aplica la multiple
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
remarcabila sa analiză (Binoche, 1989), numește critica empiristă. Aceasta, pe de o parte, Întreprinde eliminarea progresivă a drepturilor omului, iar pe de altă parte, redefinirea lor pragmatică. Pentru a rezuma, teza lui Burke afirmă că trăim Într-o lume a contingenței, În care organizarea guvernării este o simplă chestiune de conveniență. Astfel că, Întrucât libertățile și restricțiile variază o dată cu circumstanțele, nu se poate pune problema adeziunii la o declarație care, În Însuși principiul său, neagă această relativitate. Așadar, „este recuzat Însuși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
care, În Însuși principiul său, neagă această relativitate. Așadar, „este recuzat Însuși proiectul unei Declarații a drepturilor omului ca proiect metafizic, ca o imposibilă punere Între paranteze a realului În diversitatea sa contingentă” (Binoche, 1989, p. 15). Urmează critica teologică: contingențele realului sunt raportate la o ordine imuabilă a Creației, ordine În care, la fel ca În dreptul natural medieval, fiecare Își are locul său. Drepturile omului, din această perspectivă, sunt o mască a corupției. Cele două critici, empiristă și teologică, se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
reale, sau imaginată ca fiind reală. Pe plan paideic filosofia este educare pentru moarte, însă valoarea ce trebuie atinsă nu este moartea, întrucât moartea este calificată de acel ceva pentru care se moare. Se poate muri dezordinii simțurilor și iraționalității contingenței politice în două moduri: renunțând la viață, întrucât ar fi o viață imposibilă; creând condițiile unei vieți ideale. Două moduri diferite de a concepe viața ca fiind total acoperită de idee, două moduri de a accede la însăși integralitatea ei
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
a face cu progresul științei și al tehnicii. Fondul ei este mai degrabă unul religios decât intelectual; ea este, așa cum spunea Husserl, o căutare a sensului». Aceasta echivalează cu «dorința de a trăi în așa fel încât să fie interzisă contingența, fiecare lucru având un sens (adică finalitate)». Filosofia nu ne poate da acest tip de certitudine, și totuși «nu e probabil ca omul să renunțe la tentativele de a merge dincolo de raționalitatea științifică». Kolakowski exprimă riguros ceea ce este cerut de
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Revoluția identitară Reflectând asupra construcției existenței individuale, psihologii și sociologii au demonstrat că aceasta nu este nici statică și nici lineară, nici produs exclusiv al forțelor exterioare, dar nici rezultantă ultimă a opțiunilor subiective pentru un sens detașat de orice contingență socială. Mișcare mereu nestatornică, construcția individuală îmbină efectele induse de mecanismele sociale impersonale și transindividuale cu orientările subiective care vizează un curs al existenței. Totuși, o astfel de construcție este departe de a fi fost aceeași pentru toți indivizii în
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
disponibilității, autenticității și nonrepudierii informațiilor din spațiul cibernetic; - asigurarea managementului identității în spațiul cibernetic; - operaționalizarea capabilităților destinate managementului incidentelor de securitate cibernetică, inclusiv managementul consecințelor; - dezvoltarea mecanismelor pentru creșterea nivelului de cultură de securitate. Măsurile reactive urmăresc: - aplicarea planurilor de contingență în vederea minimizării efectelor unui atac cibernetic; - aplicarea măsurilor cu privire la asigurarea continuității fluxurilor informaționale și decizionale; - aplicarea unui plan de măsuri cu privire la asigurarea funcționalității sistemelor în condiții de securitate a serviciilor publice sau private; - recuperarea și restaurarea datelor; - identificarea și implementarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251826_a_253155]
-
ori a experților pe termen lung din cadrul echipei de implementare a proiectului; ... e) înlocuirea reprezentantului legal; ... f) modificarea planului de implementare a activităților; ... g) decalarea începerii implementării proiectului, în condițiile prezentului contract; ... h) solicitarea utilizării sumei alocate pentru rezerva de contingență, în limita a 15% între capitolele bugetare (având în vedere că ambele capitole bugetare implicate în modificare trebuie să respecte plafonul de 15%), în conformitate cu prevederile instrucțiunilor și deciziilor AMPOSDRU; i) orice alte modificări ale cererii de finanțare, cu excepția celor reglementate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249259_a_250588]
-
3 luni, care să îi permită finalizarea implementării proiectului în cadrul perioadei de programare; ... f) înlocuirea unuia din partenerii din proiect, în conformitate cu prevederile instrucțiunilor și deciziilor AMPOSDRU; ... g) modificări ale acordului de parteneriat; ... h) solicitarea utilizării sumei alocate pentru rezerva de contingență, pentru suma care depășește limita a 15% între capitolele bugetare, în conformitate cu prevederile instrucțiunilor și deciziilor AMPOSDRU; i) modificarea/completarea indicatorilor înregistrați în cererea de finanțare aprobată, în condițiile prevăzute în prezentul contract; ... j) corectarea erorilor de redactare/introducere a cifrelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249259_a_250588]
-
știe înrudit Umanitatea este orientată spre Dumnezeu de la bun început. Să ne amintim că lucrarea Sfântului Grigorie al Nyssei - De vita Moysis este un tratat devotat evoluției vieții spirituale, pentru că voința umană este neîncetat solicitată să transforme patima în virtute. Contingența umană - cu adevărat, întreaga ființă contingentă - este autentificată prin deschiderea sa în fața Divinului. Este creată de Dumnezeu pentru a-și realiza propria identitate în Creatorul său. Pentru că este creată pentru θέωσις (îndumnezeire), scopul său este de a nu se lăsa
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
sa în fața Divinului. Este creată de Dumnezeu pentru a-și realiza propria identitate în Creatorul său. Pentru că este creată pentru θέωσις (îndumnezeire), scopul său este de a nu se lăsa reabsorbită într-un Unul neoplatonic, sau de a evada din contingența și materialitatea sa spre o lume ideală a duhurilor sau formelor. Însăși ființa sa creată face posibilă o reală θέωσις<footnote Nancy J. Hudson, Becoming God. The Doctrine of Theosis in Nicolas of Cusa, Catholic University of America, Washington, 2007
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]