2,909 matches
-
privințe, se aflau într-un stadiu cultural superior, comparativ cu Sublima Poartă. Nu putem să trecem cu vederea că aportul german a fost modest, limitându-se, de obicei, în zona termenilor tehnici. Importul maghiar și cel est slav au fost rezultatul conviețuirii a ungurilor cu românii în Ardeal ori a rutenilor cu noi prin nordul Moldovei și a Maramureșului (proces care nu a fost, în niciun caz, unilateral, ci reciproc). Explicația acestei situații constă în faptul că am înțeles că Austro Ungaria
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cele macedo bulgare. Simbioza dintre comunitățile slave și cele romanizate s-a manifestat în plin Ev Mediu, inclusiv în plan politic. Așa a apărut puternica împărăție vlaho bulgară, ocârmuită de familia aromână a Asăneștilor, care s-a împoncișat bizantinilor. b. Conviețuirea slavo latină Conviețuirea în Evul Mediu a populațiilor slavizate și a celor romanizate a constituit o realitate incontestabilă. Elementul latinofon a supraviețuit în Balcani și după retragerea, iar, mai târziu, dispariția Imperiului roman chiar dacă s-a petrecut într-o simbioză
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Simbioza dintre comunitățile slave și cele romanizate s-a manifestat în plin Ev Mediu, inclusiv în plan politic. Așa a apărut puternica împărăție vlaho bulgară, ocârmuită de familia aromână a Asăneștilor, care s-a împoncișat bizantinilor. b. Conviețuirea slavo latină Conviețuirea în Evul Mediu a populațiilor slavizate și a celor romanizate a constituit o realitate incontestabilă. Elementul latinofon a supraviețuit în Balcani și după retragerea, iar, mai târziu, dispariția Imperiului roman chiar dacă s-a petrecut într-o simbioză cu factorul slav
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
respectiv munte. 79 Cea din urmă având capacitatea să se suprapună și la nivelul altor etnii: ucraineană și găgăuză. 80 În Transilvania acelor vremuri, existau doar patru religii recepte (oficiale): romano catolică, luterană, calvină și unitariană. 81 Acest model de conviețuire care se baza pe dreptul valah nu se limita doar la Moldova, ci se extindea până în Galiția și Podolia, unde existau multe sate dublete (de exemplu, Pisarevska Russka, Pisarevska Voloska). 82 În general, cercetările creditează complexul paleolitic, adică Hg I
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
credinței, Curtea veche, București, 2007; Porter Michel, Despre concurență, Meteor Press, București, 2008; Ramo Joshua Cooper, The Beijing Consensus, Foreign Policy Centre, London, 2004; Reich R. B., The futur of succes, Alfred A. Knopf, New York, 2001; Riccardi Andrea, Despre civilizația conviețuirii, Humanitas, București, 2008; Rifkin Jeremy, Visul european, Iași, Polirom, 2006; Rodrik Dani, One Economics, many recipes, Princeton University Press, Princeton, 2007; Roberts Paul, Sfîrșitul petrolului. În pragul unui dezastru, Litera, București, 2008; Robertson Robbie, The three waves of globalization, Zed
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
atribuite Casandrei, cu tot cu acest titlu, au fost scoase din Ondina, ca poezie aparte, și, după alte cîteva modificări, au căpătat un titlu nou: Cîntecul lăutarului. Acest ultim titlu ne trimite la un episod din amintirile lui Tudor Ștefanelli, legat de conviețuirea sa cu poetul, la Viena. Dacă se strecurau cei mai mulți din societate și rămîneau numai doi-trei, i se dezlega și lui Eminescu limba și atuncia ne cînta. El nu avea glas tare, dar dulce și melodios și cînta corect, căci avea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Radu. Căminarul. Iași: Junimea, 2012, 212 p. (Eminesciana. Serie nouă; 77) * COJOCARU, Carmina Mimi. Antropogonia eminesciană. Prefață Dumitru Micu. Iași: Junimea, 2012, 202 p. (Eminesciana 78) * CODREANU, Theodor, Basarabia eminesciană, Iași: Junimea, 2013, 244 p. (Eminesciana 79) * RACHIERU, Adrian Dinu, Conviețuirea cu Eminescu, Iași: Junimea, 2013, 244 p. (Eminesciana 80) Seria IV * CUBLEȘAN, Constantin, Eminescu în exegeze critice, Iași: Junimea, 2014, 326 p. (Eminesciana 81) * DORIAN Gellu, IORDACHE Emil, Pașii poetului, Iași: Junimea, 2014, ediție definitivă, 326 p. (Eminesciana 82) * VULTURESCU
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a consumului și de concepere a fericirii. Într-un viitor îndepărtat, se va institui o nouă ierarhie a bunurilor și a valorilor. Societatea de hiperconsum va aparține atunci trecutului, ea va fi cedat locul altor priorități, unui nou imaginar al conviețuirii în societate și al bunăstării. Echilibrul va fi oare mai stabil atunci? Se vor înfăptui toate acestea întru împlinirea idealului de mai multă fericire pentru omenire? Partea Itc "Partea I" Societatea de hiperconsumtc "Societatea de hiperconsum" „Societate de consum”: expresia
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și, mai ales, pentru domeniul social, sănătate, învățământ, pentru consumul populației etc. Interesul demersului de față îl reprezintă veniturile și consumul populației care locuiește în mediul rural. Mai exact, ale gospodăriilor populației din mediul rural, neavând date despre unitățile de conviețuire comună (cămine, unități militare etc.). Provocarea, invocată la începutul paragrafului, atârnă și mai greu în cazul cercetării veniturilor și consumului populației sătești. Evident, mai întâi sunt dificultățile de ordin general în determinarea veniturilor. Deși au formă precisă (se exprimă în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
asociații voluntare și rețele de sprijin) care funcționează astăzi la Drăguș: 1) vecinătatea reprezintă o formă asociativă bazată pe criteriul domiciliului, foarte puternică încă în viața socială a satului. Vecinătatea are caracter instituțional, reprezentând un model stabil de reguli de conviețuire, nescrise. Ea dispune și de o structură ierarhică, este adevărat, foarte simplă, dar cu autoritate conferită de tradiție. Fiecare stradă din Drăguș se constituie într-o vecinătate care este condusă de un „tată de vecini”. Atribuția principală a vecinătății o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
colaborarea, ci orientarea să fie spre persoane care privesc realist situația cultului ori a sectei respective, dovedesc atașament față de patrie. [...] În procesul studierii candidatului este bine să se acorde o atenție sporită identificării și găsirii unor abateri de la normele de conviețuire socială, afaceri ilicite, nerespectarea dogmelor grupării religioase de care aparțin, deoarece acestea ajută la determinarea lor să colaboreze cu organele noastre. [...]” Ca urmare a acestei activități susținute a Securității, Biserica întocmea propriile ei statistici pentru a urmări situația reală a
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
propunere s-a manifestat de acord ca să ne sprijine în mod organizat, înțelegând responsabilitățile ce le are în zonă și necesitatea de a preveni ca anumite persoane din acest mediu turco-tătar de religie musulmană să nu respecte prevederile legate de conviețuirea socială. [...] S-a stabilit linia de conduită și s-a fixat numele conspirativ «Abdul Iulian». Raport privind avizarea pozitivă a numitului A.C., 10.06.1987: „A.C. din satul L. a solicitat participarea la pelerinajul de la Mecca. Este hoge și funcționează
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
umane constituite istoric și localizate geografic pe un anumit teritoriu, în care un grup de indivizi, deținând, în virtutea suveranității poporului și ca expresie a voinței acestuia ori ilegitim, prerogativele și instrumentele exercitării autorității publice, ale elaborării și aplicării normelor de conviețuire socială, exprimă și apără interesele fundamentale ale statului și ale națiunii și impun voința general obligatorie a acesteia. Din perspectivă politologică, statul reprezintă o comunitate politică ocupând un anumit teritoriu, având un guvern și beneficiind de suveranitate, atât în interior
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
umane constituite istoric și localizate geografic pe un anumit teritoriu, în care un grup de indivizi, deținând, în virtutea suveranității poporului și ca expresie a voinței acestuia ori ilegitim, prerogativele și instrumentele exercitării autorității publice, ale elaborării și aplicării normelor de conviețuire socială, exprimă și apără interesele fundamentale ale statului și ale națiunii și impun voința general obligatorie a acesteia. Din perspectivă politologică, statul reprezintă o comunitate politică ocupând un anumit teritoriu, având un guvern și beneficiind de suveranitate, atât în interior
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
prin fluxurile înspre și dinspre paradigma sistemului, în primul rând ca proces de învățare, un fel de legătură inversă negativă (în sens cibernetic) care asigură relevanța reglementării naturale și face posibilă stabilitatea contextului în scop de reproducere a condițiilor propice conviețuirii într-un sistem complex, cu parametri și fizici și antropici. Alfa și Omega perpetue Cele două magistrale constituie reperele care tranșează o nouă distincție în istorie, o adevărată cezură a timpului în cel al Erei Preglobale și în cel al
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
autoguvernabilă. Sistemul ca metaforă gnoseologică, nu doar epistemologică, este imaginea lumii despre ea însăși nu în sens material, al forței oarbe, mecanizate, ci ca autoproiecție în timp real a gesturilor, gândurilor, sentimentelor, emoțiilor, idealurilor, acumulările materiale și spirituale, a regulilor conviețuirii universale cu naturalul și universalul, a instituțiilor efemere și a reperelor de stabilitate inculcate în procesul hominizării, a libertăților echilibrate și a conștiinței întregului univers (întreg și ca multivers) și a proceselor pe care le conține. Sistemul este o metaforă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
externe au fost îndepărtate, preconizîndu-se libertatea de satisfacere a pulsiunilor și dorințelor copiilor, indiferent de natura acestira. Dar lipsa de discernământ în privarea copiilor de agenți frustranți favorizează formarea unei personalități capricioase, egoiste, instabile, revendicative, care nu respectă normele de conviețuire socială, socotind că trebuie să aibă numai drepturi nu și îndatoriri; în plus, s-a observat că acești copii sunt incapabili să suporte o tensiune emotivă, sau să găsească satisfacție în acțiunile care implică efort. În prezent, tot mai multe
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
realizeze conduite cu caracter de integrare socială, culturală, caracterizate prin cooperare și înțelegere reciprocă. Într-un cuvânt, aceste persoane înțeleg că numai pe calea toleranței reciproce și a sacrificiului, la nevoie, a unor dorințe și aspirații proprii, se poate asigura conviețuirea socială. 3. Trebuie să arătăm, însă, că între aceste două categorii de răspunsuri (predominant afective, subiective, și cele realiste/obiective, pe deplin integrate) există o categorie intermediară, reprezentată de acele persoane care posedă conștiința normelor sociale, morale, dar care nu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Este firesc ca în aceste condiții de egocentrism psihologic, de egoism, „integrarea” să evolueze lent, de la un conformism bazat pe deprinderi, spre un proces conștient de înțelegere a necesității realizării unor compromisuri, sau de armonizare a unor interese, pentru asgurarea conviețuirii sociale. Ne propunem să urmărim, în continuare, tocmai modul în care unele modificări (mai precis, insuficiențe sau dezvoltări anormale) apărute în planurile afective, moral-volitiv și motivațional ale vieții sufletești influențează în sens negativ realizarea acelor procese psihologice (ex. autoaprecierea obiectivă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
societății) și la acei copii care au fost supuși în familie unor principii educative opuse celor cultivate de școală și de societate (ex. tendința unor părinți de a face din copiii lor niște individualiști, egoiști, infatuați, care sfidează normele de conviețuire civilizată în societate). Aspectul cel mai cunoscut de conflict de roluri se întâlnește — arată Anne-Marie Rocheblave-Spenlé, — în situația când o persoană este silită să-și asume, concomitent, două roluri incompatibile (având în vedere faptul că există o diversitate de roluri
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
naștere, — datorită dozării neraționale a restricțiilor și a impunerii unui sistem de reguli de conduită foarte sever, — unei supraîncordări interioare, unor atitudini de „rezistență” din partea elevului față de orice formă de autoritate socială. Prin opoziția pe care o declanșează față de exigențele conviețuirii într-o colectivitate, această „rezistență interioară” devine un important factor de conflict interindividual. Când situația afectogenă (conflictuală) persistă / se permanentizează, ca urmare a sensibilizării organismului la situații de acest gen, stările emotive sporesc în intensitate devenind factori ai „anxietății”, „surmenajului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sunt acele persoane care, fixându-se în mod absolutist numai pe drepturile ce li se cuvin în colectivitate, nu mai poate realiza în fapt acest schimb de drepturi și obligații, fiind într-un permanent conflict cu normele și cerințele de conviețuire socială și cu legislația juridică. Între cele două extreme menționate se situează, desigur, trăirea unui sentiment normal de vinovăție, care nu capătă proporții excesive, producându-se în limite normale de intensitate și de durată, și care poate contribui, în felul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mai prevăzător, sau mai puțin ușuratic. Este cunoscut faptul că interdicțiile și prescripțiile de ordin normativ existente în comunitate (într-o anumită formațiune socială), constituie un „continuum” unde, la o extremă se amplasează normele minimale (legale, juridice), fără respectarea cărora conviețuirea socială devine imposibilă, iar la extrema cealaltă se situează normele maximale morale, configurând tipul ideal de comportament în respectivul grup social. „Culpabilitatea” se manifestă, așadar, în raport cu comportamentul deviant (sau aberant) față de sistemul de norme și reglementări în grupul sau în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
oameni frumoși, despre care știam că aveau să moară. Nu, iubitule. Știi vechea reclamă Kodak? Tu apasă pe buton, noi facem restul. În lumea unde oroarea se vinde drept artă, unde arta se naște cu pretenția să fie fotografiată, unde conviețuirea cu imaginile suferinței n-are legătură nici cu conștiința, nici cu compasiunea, fotografiile de război nu-s bune de nimic. Lumea face restul: și le Însușește de cum se aude obturatorul. Clic, alei-hop, mulțumesc, ciao. Cel puțin, fotografia e mai efectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Enghien iese din încurcătură grație discursului său. Exemplele de acest fel sunt numeroase. În Boubouroche a lui Courteline, asistăm la o veritabilă instituționalizare a „dulapului” ca soluție de refugiu, căci amanții l-au dotat din timp cu cele necesare unei conviețuiri în trei pe termen lung. Dar și aici, chiar și în fața evidenței descoperirii, Adèle reușește, printr-o abilă mânuire a discursului, să salveze o relație ce părea definitiv compromisă. „Dulapul” - sau orice altă formă de refugiu - trădează un eșec relațional
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]