5,650 matches
-
eu îl apreciez și pe care mă bazam și ne bazam cu toții în lupta în principal cu regimul lui Traian Băsescu. Este adevărat că e o luptă pe care liberalii în ultimul timp nu au prea mai dus-o la fel de convingător și îi înțeleg supărarea domnei Firea care nu este, cum am mai spus, singulară în PSD", a declarat Ivan. Acesta a continuat, precizând: "De asta i-am și cerut lui Crin Antonescu ieri (joi, n.r.) să ne dovedeacă în perioada
Cătălin Ivan: Gabriela Firea nu trebuia să se supere așa tare pe PSD by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33118_a_34443]
-
doar la raporturile în care se află confesiunea cu noțiuni disputate ca obiectivitatea și subiectivitatea narativă, psihologismul și introspecția, autenticismul „experiențialist” sau ionicul thibaudetiano-manolescian. Studiul lui Hergyan le subsumează, diferențiat, caracterului confesiv comun, întemeindu-se pe cîteva observații de ansamblu, convingător sintetizate întrun capitol final cu conotații de manifest (Încheiere: dreptul la individual): dacă există o poetică a confesiunii în textele romancierilor noștri din anii ’20-’30, ea trebuie căutată mai ales în și extrasă mai ales din practica scrisului lor
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]
-
colaborator la cele mai însemnate publicații de specialitate din Franța, Grecia, Germania, Anglia și Bulgaria, Oreste Tafrali a fost ales membru corespondent al Academiei Române, Secția literară, la propunerea filosofului Ion Petrovici, care elaborează și rostește un raport din cele mai convingătoare. Ion Petrovici, prin excelență spirit sintetic, relevă meritele excepționale ale profesorului de la Iași în domeniul arheologiei, istoriei artei, precum și în cel al activităților didactice și extracatedratice. Se cuvine să remarc motivația alegerii lui Oreste Tafrali la Secția literară și nu
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
jăratic). Tot de rigoare erau, în acest punct, și raportările la Valeriu Cristea care a vorbit despre cruzimea la Creangă. Despre cruzimea unor eroi ai lui Creangă, dar și a celui care le-a dat viață. C. Trandafir consideră „aproape convingătoare” reflecțiile despre cruzimea la Creangă ale lui Valeriu Cristea, dar pornite de la o premisă care nu ar ține seama de „perspectiva carnavalescă“ adoptată de scriitor. Poate că nu a ținut seama de carnavalesc, dar cruziumea e un fapt de netăgăduit
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
o premisă care nu ar ține seama de „perspectiva carnavalescă“ adoptată de scriitor. Poate că nu a ținut seama de carnavalesc, dar cruziumea e un fapt de netăgăduit la Creangă și primul care l-a observat și l-a pus convingător în lumină, chiar captivându-ne, a fost Valeriu Cristea. Creația lui Ion Creangă este, cum spune Constantin Trandafir în „Argument“, o tipică operă deschisă și de aici mulțimea fără capăt a interpretărilor de care are parte și de care va
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
dacă noi, PDL, vom continua în cheia în care pare că nu ne interesează ce se întâmplă cu cei care au votat cu noi chiar în 2012, pentru că eram "oamenii lui Băsescu", ar putea apărea cineva care chiar să fie convingător în dorința de a reprezenta acest electorat. În logica aceasta, mi se pare mai util să cauți acum un continuator al proiectelor lui Traian Băsescu, un urmaș, dacă vreți, decât o alternativă. Mai ales că opțiunile alternative sunt palide, străvezii
Udrea, îngrijorată din cauza lui Antonescu. "Ce nu pot înțelege..." by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34584_a_35909]
-
impropriu, din cauzele ce cunoașteți, efuziunilor sentimentale - nu mă pot abține să vă mulțumesc din suflet pentru frumosul Storck 2, ce ați avut bunătatea să-mi trimiteți, ca și pentru mult amabilul autograf. Rareori un comprimat monografic a fost mai convingător ca acesta al d[umnea]v[oa]s[tră]. Ce se știa din auzite și oarecum după ureche, acum se verifică atât din scrierile d[umnea]v[oa]s[tră] cât și din reproduceri. Într-adevăr, mare și pur artist
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
duci în China, vrem să ne facem reactoare. Câtă minte trebuie să-ți lipsească să nu-ți dai seama că avem tehnologii diferite. China utilizează uraniu îmbogățit, iar România utilizează uraniu neîmbogățit. Prin absurd, să spunem că Ponta a fost convingător, că de mâine năvălesc chinezii și fac reactoarele trei și patru. Suntem dependenți de importuri", a declarat șeful statului, la Digi 24. Coabitarea nu ține loc de mandat El a subliniat faptul că premierul a plecat fără mandat, iar acest
Băsescu: Turneul lui Ponta în Asia, catastrofal. Ar trebui să mă supăr by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/36581_a_37906]
-
străvechi, în care omul trăiește integrat în natură, trăiește în echilibru, în armonie cu natura. Întrebat de realizatorul documentarului ce anume îl impresionează cel mai mult aici, prințul Charles a răspuns: „Sentimentul veșniciei”. Să recunoștem, prințul englez a fost foarte convingător în rolul acesta de patriot român. Din sumar Un număr dens, cu multe puncte de interes, este numărul 2 din acest an al revistei orădene FAMILIA. Un grupaj de texte îl prezintă pe Vlad Moldovan cel care, la începutul anului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3664_a_4989]
-
se pensioneze numai la cererea lor; și să scăpăm astfel de pensionarea forțată a tuturor «bătrînilor».” E de reținut pledoaria Daniel Cristea-Enache pentru o altă categorie decât aceea din care face el parte. Bine ar fi ca adevărul atât de convingător enunțat aici să și fie aplicat în viața noastră (literară) cea de toate zilele. Despre „călăul care-și ucide neamurile“ În același număr al revistei 22, Șerban Papacostea publică un articol polemic intitulat „Adevăr istoric și mistificare academică”. Teza cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3664_a_4989]
-
pe canavaua căruia se desfășoară splendidul spectacol al devenirii unuia dintre cei mai importanți oameni ai culturii române moderne. Textul - care, în opinia mea, este de o mirabilă atemporalitate, nearătând nici un rid - ne mai oferă și o explicație simplă și convingătoare a unei alte noutăți pe care o aduce Blaga în cultura noastră modernă. Mă refer la cunoscuta polivalență a scriitorului, care se exprimă cu egală ușurință și cu aceeași pregnanță în poezie, teatru, proză și filosofie, atingând nivelul de excelență
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
ca lupii. Este o lecție aspră, de acord, dar pe care Blaga ne-o spune blând, firesc, ca pe o narațiune autobiografică. Trecând testul de auto-incluziune pe care Andrei Cornea li-l solicita filosofilor, pedagogia sa este cu atât mai convingătoare. Nu în ultimul rând, să remarcăm și momentul oportun în care Editura Humanitas repune în circulație acest text: asistăm de câțiva ani la o creștere a interesului pentru gândirea lui Lucian Blaga, în spații filosofice de prestigiu, cum sunt cel
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
Dumnezeu „prin cuvântul său, a creat, cu un plan înțelept, tot ce există: lumea are un început; Dumnezeu a creat-o bună; omul are o poziție specială față de restul creației” e păstrată mult mai limpede și, după părerea mea, mai convingător de către cele două autoare. Iată, comparativ, traducerile primelor versete în diferite variante românești: Varianta BOR: La început a făcut Dumnezeu cerul Și pământul. Și pământul era netocmit Și gol. Întuneric era deasupra adâncului Și Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra
Povestiri de adus a-minte by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3678_a_5003]
-
socialiste, comuniste. În ce privește politica externă a României, el optează hotărît pentru politica titulesciană antifascistă, de alianțe militare și politice cu Puterile fostei Antante din anii Primului Război Mondial: Franța, Anglia, Rusia, dar și țările din Mica Înțelegere, în acest fel situându-se, convingător, lângă politicieni și intelectuali români precum N.Titulescu, N.Iorga, dr. N.Lupu, Petre Andrei, M.Ralea, Traian Bratu, Iorgu Iordan, M.Sadoveanu, C.I.Parhon, G.Călinescu, A.Oțetea, Radu Cernătescu, Constantinescu-Iași, Lucrețiu Pătrășcanu și alții.4 După instalarea lui
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
ianuarie 1941, în plină dictatură legionaro-antonesciană, a hotărât să-i trimită lui G.Călinescu o scrisoare, motivele prelungitei tăceri fiind „prudența”, deși ulterior s-a convins că a „supraestimat aprehensiunile...”. Îi sunt necesare „buna dv. orientare și optimismul dv. totdeauna convingător, pentru că totdeauna el este interpretarea justă a realităților...”. El mărturisește că încearcă să rezolve problemele „din punct de vedere material”- a ales aranjamente „în domeniul publicistic”, prin „legături de rudenie...”, a stabilit contacte cu „câțiva oameni care,- cel puțin așa
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
în arhiva sa. Ideea de a aplica noțiunea de fascinație baladei Miorița i-a venit criticului în urma lecturii "interesantisimelor" Fragmente dintr-un Jurnal de Mircea Eliade. Demonstrația criticului legată de cuvintele -cheie din text, este, la rândul ei, - credem - foarte convingătoare. Eliade s-ar fi bucurat s-o citească! Fascinație Fie-mi iertat un preambul în aparență numai subiectiv, dar pe care-l consider necesar ca să mă delimitez: nu sînt nici etnolog, nici folclorist, nici istoric al religiilor, ca să-mi spun
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
martie 1967, scria: "Je suis en train de lire la biographie de James Joyce par Elmann, dans sa traduction française. (...) Fasciné par la confiance de Joyce en lui-męme mais aussi par la médiocrité de son jugement critique". 4) Urmează exemple convingătoare despre scara arbitrară de valori a romancierului: Ibsen preferat lui Shakespeare, "Meistersinger" și Bernard Shaw calificați negativ. De data aceasta, fascinația e de ordin negativ, de fapt uimirea înaintea lipsei totale de discernămînt a unui scriitor de faimă universală. Peste
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
un atât de bun cunoscător al poeziei contemporane. Cel mai adesea avem de a face, în versurile lui Komartin, cu postura narcisiacă a unui aristocrat tânăr care-și face din martiraj un titlu de noblețe. Impulsul central - și poate singurul convingător - al acestei poezii e autoînduioșarea, jucată melodramatic până la capăt, în același scenariu. O conștiință calamitată stă eroic în fața unei apocalipse anunțate în tonuri care de care mai sumbre. Niciun vers fără promisiunea câte unei prăbușiri: „Poate să vină dragostea sau
Suferința în formă fixă by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3532_a_4857]
-
pe Grigore Tănăsescu 1, un filolog clasic, instruit și temeinic informat, fie că preferă solitudinea în locul meselor rotunde, fie că refuză, cu eleganță, apariția la televiziune, considerând „că vocea singură ne definește ca oameni", și, în sfârșit, fie că pledează convingător pentru restituirea integrală a operei lui Mircea Eliade, insuficient cunoscută pe atunci, Constantin Noica, propune de fapt, o nuanțată lecție de recuperare a valorilor literare naționale. Intervențiile benefice și atitudinile neezitante ale cărturarului Constantin Noica au fost, întotdeauna, oportune, corecte
Constantin Noica și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6122_a_7447]
-
tentat o asemenea posibilitate de viață. Dar acel ceva ascuns în sinele nostru profund, care până la urmă ne călăuzește, l-a determinat să pornească pe alt drum. Probabil, văzând o foaie de hârtie, se gândea că albeața acesteia e mai convingătoare decât înțesarea cu rânduri scrise. Tiparul îl deprima, tirajele eventualelor cărți erau ca o corvoadă care i-ar fi apăsat sufletul. Iar el știa că sufletul omului trebuie să fie ușor, ca o pasăre, pentru a simboliza astfel ideea de
Misterul lui Vasile Lovinescu by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/3714_a_5039]
-
cristalizat perfect doar în opera mozartiană poate pentru că, așa cum remarca Kierkegaard, îndeobște muzica însoțește acțiunile, trăirile, în timp ce în Don Giovanni ea le dezvăluie cele mai adânci rădăcini. Asta spune totul despre dificultatea de a da dramei mozartiene o formulă teatrală convingătoare. Într-o incomparabilă sinteză între dramă și muzică, Mozart exprimă un caleidoscop de stări și emoții, contopindu-se, identificându-se cu fiecare personaj în parte. Nenumărate au fost lecturile încercate de-a lungul timpului pentru a desluși traseul eroului ca
„Don Giovanni“ – o comedie „cu final neașteptat“? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/3718_a_5043]
-
l-a ”surprins” profund pe ministrul român de Externe, Titus Corlățean, care spune că-i va cere explicații oficiale autorului acestei afirmații, comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger. Sunt profund surprins de remarcile făcute cu privire la România. Așteptăm explicații oficiale, publice, convingătoare, înainte de a face orice alte comentarii”, a transmis șeful diplomației române într-un comunicat. Politicianul creștin democrat Gunther Oettinger a declarat că România, Bulgaria și Italia sunt exemple de țări neguvernabile ale Uniunii Europene, structura în prag de colaps. Mă
Corlățean îi cere explicații oficiale comisarului european Oettinger by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37217_a_38542]
-
care consacra acordarea titlului de doctor în universitățile medievale. În transcrierea lui Alexandru Vlahuță semnifică - Este demnă de a fi publicată. 9. Barbu Delavrancea suferea de uremie. Moare în ziua de 29 aprilie 1918, la Iași. Se remarcă, printr-un convingător și emoționat discurs funebru, profesorul și filosoful Ion Petrovici. 10. Ștefan Constantinescu (n. 1898- m. 1983), pictor și profesor universitar. S-a înrolat în armată și a participat, în anii 1916-1918, pe front, unde a fost rănit. Alexandru Vlahuță se
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
biserica și școala din Franța l-au ignorat până în 1854. Scepticismul și luciditatea lui nu par recomandabile nici școlarilor englezi, manualele din Marea Britanie evitând până azi să-i pomenească numele. Sarah Bakewell tocmai actualitatea eseistului o demonstrează, se pare, foarte convingător. Mai mult: ea pune, paradoxal, accentul pe tipul de educație de care a avut parte Montaigne și care azi este ieșit, așa-zicând, din uz. Până la șase ani, Montaigne a fost obligat de tatăl său să vorbească exclusiv în latină
O englezoaică despre Montaigne () [Corola-journal/Journalistic/3724_a_5049]
-
Institutul Cultural Român și de literatura română datorită lui Horia-Roman Patapievici și echipei sale”. Concluzia sa este limpede: „...pot exprima public admirația mea pentru ceea ce a făcut un intelectual strălucit în serviciul culturii române”. Să reținem și câteva dintre argumentele, convingătoare, cu care Daniel Cristea- Enache își susține pledoaria: „Întâmplarea face să-mi fi dat demisia de la Editura Institutului Cultural Român, în 2005, în semn de solidaritate cu Augustin Buzura. Acest fapt nu a contat pentru Horia- Roman Patapievici: nici ca
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]