14,043 matches
-
menționez o anume inteligență pe care o vădește discursul lui Alexandru Dobrescu, bine organizat și insistent în urmărirea țelului propus, oferind o fluiditate agreabilă și un duh de finețe verbală pe care le apreciam în prestația cronicarului de odinioară al "Convorbirilor literare". Ne scapă însă ceva. Care să fie mobilul mai înalt al demersului d-sale contestatar? Criticul iașiot nu are nici aerul unui adept al vreunei tendențiozități în artă, nici nu vizează, cum ne îngăduim a bănui, să se măsoare
Un duel cu aerul (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7705_a_9030]
-
pe mine?! Pot să stea și până mâine dimineață. Sunt 5 milioane de suporteri ai Stelei care mă iubesc, restul sunt niște drogați", a spus Becali, înainte de a intra în conflict verbal cu suporterul din studio și de a încheia convorbirea. Protestul se desfășoară cu aprobarea Primăriei Capitalei și este organizat de un grup de suporteri independenți susținut de Asociația Independentă a Suporterilor Steliști. Securitatea este asigurată de Jandarmerie, care a trimis la locul mitingului două dube. De asemenea, acolo se
Protest la Palat împotriva lui Gigi Becali. Finanţatorului Stelei: Sunt 5 milioane de suporteri ai Stelei care mă iubesc, restul sunt nişte drogaţi () [Corola-journal/Journalistic/77073_a_78398]
-
într-o revistă pentru că este scurt. A fost publicat prima oară de Titu Maiorescu în Ediția princeps (decembrie 1883; voi folosi pentru ea sigla P1, iar pentru edițiile următoare ale lui Maiorescu siglele P2, P3 ... P11) și reluat, apoi, în Convorbiri literare din februarie 1884 (sigla: CL) - considerându-se îndeobște că revista îl reia după ediție (deși redacția nu anunță acest lucru în vreo notă, cum făcuse, de pildă, cu Luceafărul în august 1883, specificând: "După Almanachul Societății România Jună"). Redau
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
februarie 1884 (sigla: CL) - considerându-se îndeobște că revista îl reia după ediție (deși redacția nu anunță acest lucru în vreo notă, cum făcuse, de pildă, cu Luceafărul în august 1883, specificând: "După Almanachul Societății România Jună"). Redau textul din Convorbiri literare, urmând să-l compar cu Ediția princeps și alte ediții. De-or trece anii cum trecure, / Ea tot mai mult imi va plăce / Pentrucă 'n toat' a ei făptură / E-un "nu știu cum" ș'un "nu știu ce." // M'a fărmecat cu
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
vorbě, de ar tăce; / Dac' al ei glas e armonie, / E și 'n tăcere-i "nu știu ce." // Astfel robit de-aceeași jale / Petrec mereu același drum... / în taina farmecelor sale / E-un "nu știu ce" ș'un "nu știu cum". Mai întâi titlul: dezacord în Convorbiri literare, dar în Ediția princeps e chiar greșit: De-ori trece anii..., păstrat și în primul vers (în Sumar, însă, corect: De-or trece anii). În versul 2, P1 are im va plăcč - și este posibil ca i-ul lipsă
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
Peste vărfuri trece luna... și poate că tot tipograful (revistei, de data aceasta) a comis prelungirea singularului. Trecem. Mai importantă este virgula după versul 2, pusă în P1 și păstrată în toate edițiile, inclusiv la Ibrăileanu (1936) care a consultat Convorbirile și a văzut sigur că acolo lipsește. Dar sunt nuanțe (sensuri) diferite. Virgula cere pauză și înțelesul logic: tot mai mult, pentru că, explică acest comparativ. Numai că poezia nu oferă, mai jos, o cauză logică, spune că nu se știe
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
că e ceva inefabil. Fără virgulă, ca în CL, se citește legat: îmi va plăcč pentrucă. Și iată cum apar complicațiile. P1-P11 au virgulă și scriu mai departe în două cuvinte: Pentru că (astfel preiau Ioan Scurtu și G. Bogdan-Duică) - în timp ce Convorbirile nu pun virgulă și scriu legat Pentrucă. Sunt două sisteme. Ibrăileanu combină: virgulă - dar urmează cu forma legată, C. Botez la fel, Perpessicius merge neted după Maiorescu (virgulă și formă dezlegată). Noi... cu cine votăm?! Repet: nu e vorba de
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
mai mult, pentru că în toată făptura ei; glossează pe sensul din Cu mâne zilele-ți adaogi : timpul este continuu, același, un tot - dar și ființa umană are în sine totul, este de asemenea un tot). Este fără dubii că în Convorbiri literare se publică un text cu organizarea sistemică a pauzelor și ortografiei, că nimic nu este întâmplător sau lăsat la voia (latitudinea) redactorilor, cum se zice. Diferențele dintre acesta și textul din Ediția Princeps arată că au fost surse diferite
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
sistemică a pauzelor și ortografiei, că nimic nu este întâmplător sau lăsat la voia (latitudinea) redactorilor, cum se zice. Diferențele dintre acesta și textul din Ediția Princeps arată că au fost surse diferite: Maiorescu a avut la îndemână un manuscris - Convorbirile au avut alt manuscris. Consecvența regulilor în revistă arată că ea a respectat manuscrisul - în timp ce inconsecvența lui Maiorescu arată că acesta a lucrat pe text. Pentru versul 5 Edițiile Maiorescu preiau: M'au fermecat în loc de M'a fărmecat (devenit M
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
Pentru versul 5 Edițiile Maiorescu preiau: M'au fermecat în loc de M'a fărmecat (devenit M'a fermecat în celelalte ediții), și aceste comparații aduc o oarecare lămurire. Mai întâi, fonetismul este obișnuit la Eminescu și chiar în poemul anterior din Convorbiri literare găsim: De ce taci, cănd fărmecată / Inima-mi spre tine 'ntorn? (iarăși: peste tot devine fermecată; Eminescu folosește ambele forme). Apoi, însă, observăm că forma cu -ă creează aliterație: M'a-făr- și ține accentul simbolic la începutul versului. Or, prin
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
nu putea, tocmai el, angajat în reformarea scrierii limbii române, să pună astfel, neapărat el a respectat manuscrisul (sau i-a scăpat corectura de și pentru deși, de cât pentru decât - pe care o va face la ediția a patra). Convorbirile au respectat, însă, și ele manuscrisul lor, cu deși, decât. Formele conjuncte din Convorbiri indică ulterioritatea manuscrisului (variantei) pentru revistă: problemele de ritm sunt rezolvate în versurile anterioare, mai ales prin clauzula M'a-făr-me-cat, dar și prin formele fără iotacism
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
el a respectat manuscrisul (sau i-a scăpat corectura de și pentru deși, de cât pentru decât - pe care o va face la ediția a patra). Convorbirile au respectat, însă, și ele manuscrisul lor, cu deși, decât. Formele conjuncte din Convorbiri indică ulterioritatea manuscrisului (variantei) pentru revistă: problemele de ritm sunt rezolvate în versurile anterioare, mai ales prin clauzula M'a-făr-me-cat, dar și prin formele fără iotacism scân-te-e, fe-me-e, / E-to-tuș-alt-fel (remarcă de trei ori -e plin), iar aici se creează serie
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
prin clauzula M'a-făr-me-cat, dar și prin formele fără iotacism scân-te-e, fe-me-e, / E-to-tuș-alt-fel (remarcă de trei ori -e plin), iar aici se creează serie de bisilabice. La versul 8 sunt iarăși diferențe: Titu Maiorescu are: E totuși altfel, nu știu cum - iar Convorbirile: E totuș altfel nu "știu cum". Edițiile curente au: E totuși altfel, "nu știu cum". Cine și de ce mută ghilimelele în revistă, de ce nu le pune deloc Maiorescu? E greșeală? - Cred că aici "cineva" vrea să evite suprapunerea peste expresia "a fi
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
la fel? Mai mult, criticul pune acea virgulă care apozitează altfel prin nu știu cum, atenuând acel "e nu știu cum" - dar nu anulându-l. Ibrăileanu păstrează identic - dar, atenție, într-un studiu separat de ediția sa dă de înțeles că a văzut textul Convorbirilor: "Așa de pildă, ca să dau numai un singur exemplu, ar fi publicat Eminescu De-or trece anii, poezia aceea cu "nu știu ce" și nu "știu cum", perfectă ca formă, dar care nu e tocmai faimoasă, ca gen?" Reținerile sale estetice interesează
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
puțin - când vedem cum citează - și cum editează. În fond, dacă ar fi atenționat făcea știință; în felul acesta naște doar susceptibilitate. Eminescu ar fi publicat sigur De-or trece anii, dovadă că ea se află în redactări diferite în Convorbiri literare și în Ediția Princeps (dar... dovada că îl preocupa intens o constituie numărul mare de variante anterioare, rămase în manuscrise). Aici, niciunul dintre manuscrise nu are ghilimele - dar asta nu înseamnă decât că manuscrisul cu ghilimele nu s-a
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
de-ar tăcč, exact invers decât în CL (Deaceea, de ar, de ar). Este exemplu de cratimă care nu creează forme conjuncte ci indică citirea / recitarea silabică. Eminescu are, în finalul Satirei II (dar și în alte poeme, grafii din Convorbiri): teamă-mi e ca nu cum-va; Laudele lor de sigur m'ar măhně peste mĆsură forme analitice, dezlegate, indicând accente retorice (puternice). În De-or trece anii... pot fi, și acestea, forme anterioare, voite tot de poet, echivalente cu
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
e ca nu cum-va; Laudele lor de sigur m'ar măhně peste mĆsură forme analitice, dezlegate, indicând accente retorice (puternice). În De-or trece anii... pot fi, și acestea, forme anterioare, voite tot de poet, echivalente cu cele din Convorbiri. N-avem multe lucruri de spus în chip de concluzie. G. Călinescu notează, în ediția sa la Poeziile lui Mihai Eminescu, în nota editorială, că respectă normele academice pentru că și I. L. Caragiale le-a respectat la bătrânețe și pentru că este
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
și-a administrat bine opera, făcând completările și arhitectura volumului pe care i-l va edita Titu Maiorescu în iarnă. El a organizat volumul, el a făcut un grupaj cu poeziile noi pentru Familia - și alt grupaj, mai amplu, pentru Convorbiri literare. Diferențele sistemice dintre tipărituri atestă aceasta din plin.
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
alături și văd de ce m-am împiedecat. De un inel mare, gros, coclit, semn că nu-i fier, ci aramă. Nu departe, un belciug înfipt într-o lespede de marmoră. Când, aud un tocăit ușor: toc-toc... Parcă ar fi o convorbire în șoaptă. Atunci îmi dau seama că asta vine din bălării, care bălării mascau lespedea de marmoră. Aud acolo acest toc-toc, stins aproape. Ceva se mișcă: și văd broasca țestoasă călare pe altă broască țestoasă. Carapace peste carapace. Fac amor
Delta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8187_a_9512]
-
marii iconoclaști, sau mai ales ei, au avut. Spune Barbu: "dar pe deasupra întregei proze românești (în lumina "Fraților Karamazoff") cu vechiu suflet din răsărit, iubesc ŤCraii de Curtea Vecheť, romanul domnului Matei Caragiale". Între aceste laude esteticii, Blaga, într-o convorbire cu Marcel Iancu, în sala unei expoziții colective, o critică: "Omul de artă trebuie să-și facă de acum înainte educația în sensul artei colective." Generațiile foarte speciale care vor trece, fulgurant, prin istoria dintre războaie, "grămezi" de artiști sincronizați
Reporter de leat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8199_a_9524]
-
Cronicar Numărul din aprilie al Convorbirilor literare găzduiește un tulburător interviu cu prozatoarea Herta Müller. Sinceritatea și spontaneitatea scriitoarei germano-române nu are cum să nu impresioneze, cu atît mai mult cu cît viața de care a avut parte în România lui Ceaușescu seamănă cu subiectul unui
Dialog cu Herta Müller by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9669_a_10994]
-
Daniel Cristea-Enache Când mi-a venit ideea unui volum de convorbiri cu Octavian Paler? Îmi amintesc bine momentul: tocmai încheiasem lectura romanului său Viața pe un peron, căruia urma să-i fac o prefață pentru ediția de la Corint. Eram, de ani buni, impresionat și intimidat de Octavian Paler. De cărțile sale
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]
-
și preparative speciale. Ne-am descoperit, dintr-odată, pe aceeași frecvență de undă: un clasic în viață, dar fără aere magisteriale, și un critic tânăr care, înainte de a pune pe hârtie afirmații și negații rezolute, dorea și dorește să cunoască. Convorbirile au început în noiembrie 2005, când Octavian Paler tocmai primise Premiul Opera Omnia al Uniunii Scriitorilor. Ca și în cazul Recursului la memorie, volumul de convorbiri cu Ileana Mălăncioiu, întrebările au venit în tranșe tematice (serii de interogații prin care
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]
-
înainte de a pune pe hârtie afirmații și negații rezolute, dorea și dorește să cunoască. Convorbirile au început în noiembrie 2005, când Octavian Paler tocmai primise Premiul Opera Omnia al Uniunii Scriitorilor. Ca și în cazul Recursului la memorie, volumul de convorbiri cu Ileana Mălăncioiu, întrebările au venit în tranșe tematice (serii de interogații prin care încercam circumscrierea și totodată nuanțarea temei propuse) și în scris, răspunsurile având același suport și o elaborație similară. Cred că în dialogul cu un scriitor, această
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]
-
care apasă pe clapele mașinii de scris (fiindcă Octavian Paler scria direct la mașină și apoi revizuia tot la mașină) se desprinde uneori de autor, cerându-și dreptul de a lăsa, într-o zi rea, pagina goală. Din această perspectivă, convorbirile sunt sesizante nu numai prin cuvintele tipărite, ci și prin spațiile temporale dintre ele; atât prin blocurile de text, cât și prin blancuri. Treptat, cei doi interlocutori au înțeles că fiecăruia îi revine un anumit rol. Intervențiile mele, pe care
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]