14,037 matches
-
rurală, se datorează decretului din 28 februarie 1825 care a autorizat constituirea de societăți mutuale de credit agricol și înființarea în Franța a unor instituții de credit funciar, după modelul german. Un alt act normativ care a favorizat extinderea mișcării cooperatiste în agricultura franceză este legea din 21 martie 1884 privind sindicatele, care, deși nu privea în mod direct agricultorii a fost utilizată de către aceștia pentru atingerea unor scopuri proprii. Dezvoltarea mișcării cooperatiste în Franța nu s-a datorat însă unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
alt act normativ care a favorizat extinderea mișcării cooperatiste în agricultura franceză este legea din 21 martie 1884 privind sindicatele, care, deși nu privea în mod direct agricultorii a fost utilizată de către aceștia pentru atingerea unor scopuri proprii. Dezvoltarea mișcării cooperatiste în Franța nu s-a datorat însă unei doctrine economice, ci mai degrabă, unor circumstanțe și cauze care au determinat agricultorii să se asocieze pentru a face față dificultăților mari cu care se confruntau. Dintre aceste cauze putem aminti: progresul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
considerate o simplă "prelungire a întreprinderii agricole în diferite sectoare; și cooperative comerciale înființate după 1967 în urma "Raportului Marcel" care pot lua forma societăților pe acțiuni sau societăților cu răspundere limitată. Primul tip de cooperativă este cel care respectă principiile cooperatiste având următoarele caracteristici: * sunt societăți civile care au drept obiect: asigurarea sau facilitarea producției în fermele asociaților și a vânzării ei; asigurarea aprovizionării cu mijloace de producție necesare asociaților; furnizarea serviciilor necesare în fermele asociaților pentru a le utiliza exclusiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
sau cote deținute, în plus, acțiunile pot fi vândute (numai dacă ia forma de SA) Asociații sunt obligați să-și mărească valoarea cotelor sociale vărsate atunci când cooperativa are nevoie de capitaluri. De asemenea poate fi creat un fond de dezvoltare cooperatist format din certificate nominative subscrise de către asociați (subscrierea poate fi fixată obligatoriu proporțional cu participarea asociatului la capital) În cazul când se dorește creșterea capitalului, întreprinderea o poate face pe două căi: prin creșterea valorii nominale a acțiunilor sau prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
dintre capacitățile și posibilitățile societăților comerciale clasice, fiind avantajate din punct de vedere a capacității de autofinanțare și de penetrare pe piață comparativ cu cooperativele tradiționale. Această lege a fost criticată datorită concepției sale dualiste care a provocat ruptura mișcării cooperatiste în două părți. În prezent mișcarea cooperatistă franceză este prezentă în numeroase sectoare economice, fapt demonstrat de datele tabelului 2.4. Din datele tabelului se poate observa existența unui număr important de cooperative agricole la care se adaugă peste 7000
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
fiind avantajate din punct de vedere a capacității de autofinanțare și de penetrare pe piață comparativ cu cooperativele tradiționale. Această lege a fost criticată datorită concepției sale dualiste care a provocat ruptura mișcării cooperatiste în două părți. În prezent mișcarea cooperatistă franceză este prezentă în numeroase sectoare economice, fapt demonstrat de datele tabelului 2.4. Din datele tabelului se poate observa existența unui număr important de cooperative agricole la care se adaugă peste 7000 de Cooperative de Utilizare a Mașinilor Agricole
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
la trei tipuri: cooperative de transformare și comercializare activitatea de prelucrare și comercializare a produselor; cooperative de comerț activitate comercială și de aprovizionare cu mijloace de producție; Cooperative pentru servicii CUMA, credit, asigurări. Tabelul 2. 4. Importanța socio-economică a mișcării cooperatiste franceze Sectorul de activitate Numărul de asociați Numărul de centre cooperatiste Numărul de salariați Cifra de afaceri (mld. FF) Cooperative agricole 2000000 4000+7000 (CUMA) 125000 100 Mutualități agricole 8000000 85 (case departamentale regionale) 47 Asigurări mutuale agricole 80 % din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și comercializare a produselor; cooperative de comerț activitate comercială și de aprovizionare cu mijloace de producție; Cooperative pentru servicii CUMA, credit, asigurări. Tabelul 2. 4. Importanța socio-economică a mișcării cooperatiste franceze Sectorul de activitate Numărul de asociați Numărul de centre cooperatiste Numărul de salariați Cifra de afaceri (mld. FF) Cooperative agricole 2000000 4000+7000 (CUMA) 125000 100 Mutualități agricole 8000000 85 (case departamentale regionale) 47 Asigurări mutuale agricole 80 % din întrep. agric. 28000 (case locale 30000 4,5 (cotizații) Cooperative de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
produse deține ponderi mult mai scăzute, chiar sub 10%. În cazul cooperativelor de aprovizionare , acestea acoperă, pentru anumite produse, aproximativ 50% din piață (produse antiparazitare și fitosanitare). Putem spune că ponderea cooperației agricole franceze este importantă, datorită faptului că experiența cooperatistă a apărut într-o agricultură evoluată din punct de vedere tehnic și organizatoric, caracterizată printr-un nivel înalt de eficiență, precum și datorită profesionalismului conducătorilor implicați în conducerea cooperativelor. 3. Germania Mișcarea cooperatistă germană este una dintre cele mai reprezentative și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
agricole franceze este importantă, datorită faptului că experiența cooperatistă a apărut într-o agricultură evoluată din punct de vedere tehnic și organizatoric, caracterizată printr-un nivel înalt de eficiență, precum și datorită profesionalismului conducătorilor implicați în conducerea cooperativelor. 3. Germania Mișcarea cooperatistă germană este una dintre cele mai reprezentative și mai importante din Europa, care a inspirat multe dintre mișcările cooperatiste din alte țări. Cei care au pus bazele cooperației germane și au dat și numele a două sisteme cooperatiste de referință
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
tehnic și organizatoric, caracterizată printr-un nivel înalt de eficiență, precum și datorită profesionalismului conducătorilor implicați în conducerea cooperativelor. 3. Germania Mișcarea cooperatistă germană este una dintre cele mai reprezentative și mai importante din Europa, care a inspirat multe dintre mișcările cooperatiste din alte țări. Cei care au pus bazele cooperației germane și au dat și numele a două sisteme cooperatiste de referință pentru întreaga mișcare sunt F. W. Raiffeisen și H. Schultze Delitzsch. Primele experiențe puse în practică de către cei doi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Germania Mișcarea cooperatistă germană este una dintre cele mai reprezentative și mai importante din Europa, care a inspirat multe dintre mișcările cooperatiste din alte țări. Cei care au pus bazele cooperației germane și au dat și numele a două sisteme cooperatiste de referință pentru întreaga mișcare sunt F. W. Raiffeisen și H. Schultze Delitzsch. Primele experiențe puse în practică de către cei doi "părinți" ai cooperației germane datează încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. Calea dezvoltării mișcării cooperatiste din această țară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a două sisteme cooperatiste de referință pentru întreaga mișcare sunt F. W. Raiffeisen și H. Schultze Delitzsch. Primele experiențe puse în practică de către cei doi "părinți" ai cooperației germane datează încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. Calea dezvoltării mișcării cooperatiste din această țară a fost favorizată de mai mulți factori între care amintim: revoluția economică și socială care a condus gradual țările europene de la absolutism spre liberalism, apoi spre noile idei socialiste; aplicarea ideilor răspândite de către revoluția franceză; experiența engleză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cel mai important este existența unui sistem eficient de management. Prin urmare, modul cum este stabilită prin lege administrarea cooperativelor agricole germane reprezintă elementul propulsor al acestora. Caracterul liberal al legii germane a cooperației a condus la apariția unor organisme cooperatiste puternice și interdependente. Adesea cooperativele germane renunță la facilitățile fiscale și de credit acordate de către guvern pentru a avea o mai mare libertate de manevră în sfera comercială. Putem afirma ca acestea reprezintă o formă particulară de capitalism agricol, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
stabilirea obiectivelor și activităților desfășurate, cât și în alegerea mijloacelor și instrumentelor ce vor fi utilizate pentru atingerea rezultatelor urmărite. O importanță mai mare pentru agricultura germană o au cooperativele de credit, din experiența cărora s-a inspirat și creditul cooperatist agricol din țara noastră, precum și cooperativele de comercializare și transformare a produselor agricole (în special a celor zootehnice) și cele de aprovizionare cu mijloace de producție. 4. Italia Cooperația agricolă în Italia a debutat la mijlocul secolului la XIX-lea, când
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a celor zootehnice) și cele de aprovizionare cu mijloace de producție. 4. Italia Cooperația agricolă în Italia a debutat la mijlocul secolului la XIX-lea, când s-a înființat la Torino un depozit de siguranță al asociației generale a lucrătorilor. Mișcarea cooperatistă italiană a cunoscut în dezvoltarea sa patru mari perioade cu caracteristici diferite: A. perioada de apariție a cooperației și de formare a mișcării cooperatiste italiene, care se întinde de la mijlocul secolului al XIX-lea până la 1900, când cooperația a cunoscut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
când s-a înființat la Torino un depozit de siguranță al asociației generale a lucrătorilor. Mișcarea cooperatistă italiană a cunoscut în dezvoltarea sa patru mari perioade cu caracteristici diferite: A. perioada de apariție a cooperației și de formare a mișcării cooperatiste italiene, care se întinde de la mijlocul secolului al XIX-lea până la 1900, când cooperația a cunoscut în dezvoltarea sa dificultăți obiective, generate uneori și de ostilități politice. În această perioadă au luat ființă și s-au dezvoltat cooperative de consum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și s-au dezvoltat cooperative de consum; cooperative de producție și muncă; cooperative de arendare; cooperative de transformare a produselor agricole de genul cramelor sociale (apărute în perioada crizei vinicole din 1894 -1904), fabricilor sociale de ulei de măsline, lăptăriilor cooperatiste; cooperative de vânzare a produselor și cooperative de credit (prima înființată în 1864). În această perioadă apar și primele organisme centrale cum sunt Asociația Industrială Italiană (1865), sau Federația Societăților Cooperatiste Italiene (1886) care în 1893 a luat numele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
1894 -1904), fabricilor sociale de ulei de măsline, lăptăriilor cooperatiste; cooperative de vânzare a produselor și cooperative de credit (prima înființată în 1864). În această perioadă apar și primele organisme centrale cum sunt Asociația Industrială Italiană (1865), sau Federația Societăților Cooperatiste Italiene (1886) care în 1893 a luat numele de Liga Națională a Cooperativelor. B. a doua perioadă cuprinsă între 1900 și 1921, caracterizată printr-o dezvoltare puternică a fenomenului cooperatist. Cooperația s-a bucurate de bunăvoința și de sprijinul puterii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
centrale cum sunt Asociația Industrială Italiană (1865), sau Federația Societăților Cooperatiste Italiene (1886) care în 1893 a luat numele de Liga Națională a Cooperativelor. B. a doua perioadă cuprinsă între 1900 și 1921, caracterizată printr-o dezvoltare puternică a fenomenului cooperatist. Cooperația s-a bucurate de bunăvoința și de sprijinul puterii publice și s-a încadrat decisiv în cadrul economiei italiene. În această perioadă s-a înregistrat atât o creștere a numărului cooperativelor cât și a numărului de asociați. În anul 1919
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
sprijinul puterii publice și s-a încadrat decisiv în cadrul economiei italiene. În această perioadă s-a înregistrat atât o creștere a numărului cooperativelor cât și a numărului de asociați. În anul 1919 s-a produs o primă scindare a mișcării cooperatiste din Italia. Astfel cooperativele de orientare catolică, numite și "cooperative albe" s-au desprins din Liga Națională a Cooperativelor formând Confederația Națională a Cooperativelor (Confcooperative). În ligă au rămas așa numitele "cooperative roșii" de orientare socialistă și comunistă. C. A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
se întinde între 1921 și 1945, se caracterizează printr-un declin al mișcării datorat politicii de centralizare a regimului fascist. Acesta avea să desființeze în 1925 mai întâi Liga Națională a Cooperativelor apoi și Confederația Națională. Constituirea unei entități naționale cooperatiste aflată sub autoritatea partidului fascist avea să stopeze dezvoltarea mișcării cooperatiste și să genereze un declin rapid al acesteia. D. În perioada a patra inițiată în anul 1945 s-a înregistrat o relansare a mișcării cooperatiste în agricultură ca urmare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
al mișcării datorat politicii de centralizare a regimului fascist. Acesta avea să desființeze în 1925 mai întâi Liga Națională a Cooperativelor apoi și Confederația Națională. Constituirea unei entități naționale cooperatiste aflată sub autoritatea partidului fascist avea să stopeze dezvoltarea mișcării cooperatiste și să genereze un declin rapid al acesteia. D. În perioada a patra inițiată în anul 1945 s-a înregistrat o relansare a mișcării cooperatiste în agricultură ca urmare a unor prevederi legislative favorabile între care și introducerea articolului nr
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Constituirea unei entități naționale cooperatiste aflată sub autoritatea partidului fascist avea să stopeze dezvoltarea mișcării cooperatiste și să genereze un declin rapid al acesteia. D. În perioada a patra inițiată în anul 1945 s-a înregistrat o relansare a mișcării cooperatiste în agricultură ca urmare a unor prevederi legislative favorabile între care și introducerea articolului nr 45 din Constituție prin care se recunoaște funcția socială a cooperației și caracterul său mutualist și nespeculativ. Cu toate acestea, nici în această perioadă nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
format din reprezentanți ai partidelor republican (de orientare liberală), socialist și comunist în 1945; Asociația Generală a Cooperativelor Italiene constituită în anul 1952 prin desprinderea din Liga națională a cooperativelor de inspirație republicană si social democrată. O realitate a mișcării cooperatiste postbelice este existența unor forme de cooperative nerecunoscute. Cu toată schimbarea climatului politic produsă după cel de-al doilea război mondial care a permis relansarea mișcării și reconstituirea vechilor organizații federative, dezvoltarea acesteia era obstrucționată datorită dificultăților care se manifestau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]