2,716 matches
-
altceva. Siguranța națională a României era bine organizată în ceea ce privește pretențiile revizioniste ale ungurilor și bulgarilor. Rusia era cu totul altceva. Dar România făcea parte din sistemul de alianță francez și avea un rol clar de jucat în cadrul acestuia și al "cordonului sanitar" care izola Rusia Sovietică. Reforma agrară radicală a fost inițiată în Basarabia în 1917 și 1918. Era ușor de aplicat o reformă agrară în Bucovina și Transilvania, deoarece majoritatea moșierilor nu erau români. În sfîrșit, în 1921, reforma pămîntului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de la Atena și în cele din urmă al Academiei de Istorie de la Santiago, Chile. Regele Carol continua și el să-l copleșească cu ordine și medalii. În 1936, la intervenția personală a lui Carol, Franța i-a acordat un alt "cordon" al Legiunii de Onoare prietenului ei fidel. Ca și în timpul "Deceniului declinului", cu cît crizele se succedau mai des, cu atît activitățile lui Iorga se intensificau mai mult. Deși crizele aveau întotdeauna un efect stimulator asupra lui, cantitatea și diversitatea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
întrerupt. Ședea cocoțată pe scaun, cu un genunchi ridicat la bărbie, și purtând niște pantaloni largi de pânză albastră suflecați peste niște cizme din prelată albastră, și o bluză oarecare în dungi albastre și purpurii, strânsă în talie cu un cordon îngust. Arăta indolent\, practică, prădalnică, uimitor de tânără. Ochii negri, pătrunzători, sașii, mă priveau cu un amuzament acaparator. Părul gros, sârmos, negru, îi era adunat spre spate și legat strâs cu o panglică, ceea ce dădea feței o expresie de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să asiste la măcel, dar nu știu în ce măsură este adevărat. Eram închis, dar așa aflasem, că venise și Drăghici. Și după aceea au tras, au fost răniți, și după aceea a urmat măcelul. Au fost scoși din celule, trecuți prin cordon de ciomăgari... Și acum îi văd, în maiou și cu ciomagul în mână... Și se trecea prin cordon și fiecare lovea unde nimerea... Și n-au făcut asta numai cu camera frontieriștilor ci au început să ia pe rând și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Drăghici. Și după aceea au tras, au fost răniți, și după aceea a urmat măcelul. Au fost scoși din celule, trecuți prin cordon de ciomăgari... Și acum îi văd, în maiou și cu ciomagul în mână... Și se trecea prin cordon și fiecare lovea unde nimerea... Și n-au făcut asta numai cu camera frontieriștilor ci au început să ia pe rând și alte camere unde știau că au nesupuși, unde știau că se organiza câte ceva. Și a venit și rândul
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
abator în care sacrificau animalele, și atunci când le tăiai se împrăștia sângele peste tot. Și după aia, o parte au fost puși în lanțuri... Dumneavoastră unde ați ajuns? Eu am ajuns în baie. Aia era direcția. Ajungeai până la parter... prin cordonul de ciomăgari. Ș-am ajuns, dar nu știu cum am ajuns nevătămat... Am primit un băț sau două, dar am ajuns în baie și de acolo mi s-a rupt filmul, n-am mai știut. Și când m-am trezit eram în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că un soldat în termen poate împușca un deținut politic și pentru asta primește o tresă și 15 zile permisie acasă. Și-au fost tentative să ne împuște. Ne chemau spre ei ca să zică că ai vrut să ieși din cordon... De obicei erau 2-3 soldați cu noi și aveau și un câine lup, foarte rău, pe care îl țineau în lesă, dar pe care l-au slobozit odată împotriva noastră. Era o cățea lup a plutonierului ăsta „Lindicul principesei”. Atunci
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mâncarea. Altădată, când a fost prima colonie Stoenești, lucram într-o localitate dintre Stoenești și Salcia, numită Grădina, la reabilitarea unui drum... Și o femeie cu-n băiețel trecea cu o căruța încărcată cu lebeniță, și când a ajuns pe la mijlocul cordonului, cum lucram noi cu pază, și toți erau cu puștile pe lângă noi, a dat bici la cai și toate lubenițele au căzut... De fapt ea le-au aruncat acolo... Ați spus că la un moment dat ați devenit inapt de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dulgheri, de tâmplari, care făceau barăci. Acolo am lucrat vreo două sau vreo trei luni de zile... băteam cuie, tencuiam stuful, adică se amenajau viitoarele case pentru deținuți. Și alea erau în zonă unde nu era gard sau nu era cordon militar. Ne păzeau totuși, dar erau puțini, erau numai 2-3 cu brigada. Mi-aduc aminte că unul dintre băieți o fost trimes de acolo să vină la colonie, că i-a trebuit la un inginer teodolitu’, ca să facă niște determinări
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în Delta Dunării, o’ rămas rădăcinile de stuf uscate, cum le-o’ tot arat... Și era câte unu’... când vedea câte o rădăcină că se vede, de la distanță fugea la ea, de gândeai că-i mană cerească. Fugea, că în cordon o avut voie să fugă, numai în afară nu avea voie... Și se ducea după rădăcina aia de stuf ș-o mânca, și zice către mine: Auzi dom’le, ia gustă și matale să vezi ce bună e! Dar eu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
rezolva cu șeful de escortă... Și de multe ori mai bun era șeful de escortă ca ai noștri... E, da’ dacă nu făceai trei metri două sute, și brigadierul nu era’ deștept, te oprea în poartă la colonie... Se făcea un cordon de militari, trei, patru, zece, sau câți erau, venea doctoru’, și ăla care bătea. Și-ți dădea zece, cinșpe, douăzeci, douășcinci la fund cu un fier de șase... Cam așa ceva, sau poate mai gros... (arată spre bolta de la vie - n.n.
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pe episcopul de Argeș. Ora 10½ D. Ghica mi-a prezentat consiliul de administrație al Societății de Construcții. Ora 12 ajuns trimisul brazilian. Dejunat singur. Ora 3 primit în audiență oficială, în pavilionul de vânătoare, pe baronul Aguiar. Eu port cordonul brazilian, Elisabeta alături, Stătescu și anturajul, discurs. După aceea l-am invitat la ceai. Ora 4 concediat. Ora 6½ l-am invitat la dineul de gală, împreună cu Ducros-Aubert, Stătescu și Pherekyde cu soțiile, colonelul Voinescu. I l-am atașat pe
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
generalul Crețeanu și Theodori. La șantier, unde este ridicat turnul. Marți, 14/26 iulie Vreme frumoasă. Ora 10 acordat audiență de rămas-bun trimisului brazilian, care îmi înmânează o scrisoare de felicitare din partea împăratului, cu prilejul proclamării regatului. I-am acordat cordonul Coroanei României. Ora 11 Stătescu la mine, reglat probleme legate de medalii. Ora 12½ dejunat în pavilionul de vânătoare, invitat pe Esarcu, care vine de la Atena. Acolo toată după-amiaza. Seara scris. Miercuri, 15/27 iulie Vreme minunată, foarte cald. Ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
rece și umedă. Mama rămâne în cameră. Dimineața scris. Ora 1 contele Tornielli la mine, iau masa numai cu el, Elisabeta cu mama. După-amiaza Urechia la mine. Seara, la cină, de Rosny, Heinrich și Bărcănescu. Maerken la mine, îi confer cordonul Coroanei României, ceea ce îl bucură enorm. Frig. Miercuri, 16/28 septembrie Frig și umed. Toți munții ninși. Dimineața la mama, care e mai bine, vine la dejun. După-amiaza cu Elisabeta la pavilionul de vânătoare și la castel. Frig. Candiano intră
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la Londra, eu îl felicit. Ora 5½ înapoi la Cotroceni. Ceață deasă, mohorât, execrabil. Seara scris. Miercuri, 8 noiembrie/27 octombrie Vreme blândă, cețoasă. Ora 10½ Rosetti la mine. În grădină. După-amiaza cu Elisabeta. Venit Stătescu, decorat misiunea persană, marele cordon al Stelei României ministrului plenipotențiar, marele cordon al Coroanei României generalului, titlul de comandor al Coroanei României secretarului. Ora 5¾ plecat cu trăsura, cu Elisabeta, la Palat. Ora 6½ dineu de gală pentru misiunea persană, care își ia rămas-bun după
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
înapoi la Cotroceni. Ceață deasă, mohorât, execrabil. Seara scris. Miercuri, 8 noiembrie/27 octombrie Vreme blândă, cețoasă. Ora 10½ Rosetti la mine. În grădină. După-amiaza cu Elisabeta. Venit Stătescu, decorat misiunea persană, marele cordon al Stelei României ministrului plenipotențiar, marele cordon al Coroanei României generalului, titlul de comandor al Coroanei României secretarului. Ora 5¾ plecat cu trăsura, cu Elisabeta, la Palat. Ora 6½ dineu de gală pentru misiunea persană, care își ia rămas-bun după aceea. La 9½ plecat înapoi spre Cotroceni
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Dimineața Urechia la mine; consideră că întâmpină mari piedici la proiectul său de lege a salariilor, pe care el l-a publicat, spre a se apăra, în Monitor. După-amiaza Emil Ghica va pleca la Sofia îi trimit lui Sandro Marele Cordon al Coroanei României, îi recomand să intervină pentru tratatul comercial. Camerele sunt pe deplin constituite. Senatul l-a ales ca președinte pe D. Ghica, din păcate însă el nu va putea apărea la Senat mai devreme de două luni. Bibescu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
în biserica de acolo. Ora 12 înapoi, ud. După-amiaza Hartley la mine, prezintă planurile portului din Constanța. Ora 6½ dineu de gală, toți generalii și coloneii, 50 persoane. Elisabeta de față. Eu țin un toast, răspunde Cernat, căruia îi confer Cordonul Ordinului Coroanei. Cerc până la 9¼. Duminică, 11 decembrie/29 noiembrie Vreme mohorâtă, plin de apă pe străzi. Ora 10 la capela episcopală. La episcop, văzut pe Brătianu acolo. 1-4 audiențe. Ora 5 D. Sturdza la mine. Seara cu Elisabeta. În
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pus în ordine. Ora 10 cu Elisabeta la pavilionul de vânătoare, apoi la castel. Discutat cu Schultz și Stöhr despre șantier, cerut primului mai multă sârguință. Ora 12½ luat masa. Ora 2 generalul Florescu la mine, care îmi mulțumește pentru cordonul Ordinului Coroana României. Ora 4 cu trenul special la Predeal. Ora 5 sosit ducele de Nassau și contele Castelli (uniformă austriacă cu însemne românești). Plecat îndată. Ora 5½ în Sinaia. Cu Elisabeta și cu ei la mănăstire, cu trăsura. Ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
zăpadă și frig, așa încât agricultura rămâne în urmă. Rău pentru porumb. Sâmbătă, 2/14 aprilie Vreme rece. Înainte de amiază cu Leopold. La masă Durazzo cu soția, fiul și nora, profesorul Isola. Lui Durazzo îi dau o fotografie și îi promit Cordonul Ordinului Coroanei. Ora 2½ cu Leopold la Genova. Vizită la Campo-Santo, aici Villa și Santi-Vardi. Întâlnit pe Brockhaus. Acolo până la ora 4½. Băut ceai la Bamberg. Ora 6 plecat înapoi la Sestri, foarte frig. La masă prefectul din Genova cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
jumătate de oră. Ora 6½ dineu de gală în sala tronului, 60 tacâmuri. Toasturi, amândouă fac o impresie excelentă. După masă cerc până la ora 8½. Au fost invitați și conții Karoly și Teleky. Contele Bombelle și Meyer au primit marele cordon al Stelei României, contele Pallfy marele cordon al Ordinului Coroanei. Adjutanții contele Nostiz, Wurmbrandt, Mittrowsky și Salzberg comandori ai Stelei României. Dr. Laney și căpitanul Schneider ofițeri ai Stelei României. Klaudy mare ofițer al Coroanei etc. Contesa Sylva-Taronca, soră a
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
gală în sala tronului, 60 tacâmuri. Toasturi, amândouă fac o impresie excelentă. După masă cerc până la ora 8½. Au fost invitați și conții Karoly și Teleky. Contele Bombelle și Meyer au primit marele cordon al Stelei României, contele Pallfy marele cordon al Ordinului Coroanei. Adjutanții contele Nostiz, Wurmbrandt, Mittrowsky și Salzberg comandori ai Stelei României. Dr. Laney și căpitanul Schneider ofițeri ai Stelei României. Klaudy mare ofițer al Coroanei etc. Contesa Sylva-Taronca, soră a lui Kalnoky, și contesa Pallfy primesc brățări
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Stöhr, scris. După-amiază la Elisabeta, care nu se simte bine. Orele 5-7 Kalinderu la mine. Seara citit. A mai venit Stöhr, pleacă la Sinaia. Miercuri, 9/21 ianuarie -4°R, soare. Înainte de amiază Sturdza. Îi trimit fiului prințului de Wales cordonul Ordinului Steaua României. Împăratul Wilhelm răcit. După-amiaza, orele 2-4, promenadă, vreme frumoasă, nu foarte frig. La Elisabeta, care stă încă în pat din cauza durerilor. Seara jucat biliard. Criza e încă în creștere, agiul s-a urcat la 18% și nu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
unchiul Oskar. Sufrageria foarte frumoasă. Ora 1 dejunat à quatre, apoi cu tante Sophie. Ora 4 plimbare cu trăsura la Șosea, vânt rece, praf. Ora 7 cinat à quatre. Vești bune de la Constantinopol. Eu decorez suita, de două ori Marele Cordon al Coroanei. Unchiul Oskar oferă și el decorații. Seara conversat până la ora 10½. Miercuri, 8 aprilie/27 martie Doar 2°R. Ora 7 sculat. Ora 8 dejunat à quatre. Ora 8½ plecat la Filaret, mohorât, vânt rece. La gară miniștrii
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Cald. Ora 10 venit sentința, B. Constantinescu, Nany Oroveanu și ceilalți au fost achitați, doar Stoica a fost condamnat la 20 de ani. Brătianu e descurajat. Ora 12 mitropolitul Iosif Gheorghian cu icoanele, rămâne la dejun, eu îi dau Marele Cordon al Stelei. Orele 2½-4 promenadă, aer apăsător. Orele 5-7 Kalinderu. Seara scris. Joi, 6 ianuarie/25 decembrie. Crăciunul. Înainte de amiază cu Elisabeta. Stöhr. După-amiaza scris. Seara prefectul Poliției. Scris și citit până la ora 10½. Vineri, 7 ianuarie/26 decembrie. A
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]