1,600 matches
-
Apoi acest Ionescu - bun prieten cu matale a povestit - fără răutate - mai multe întâmplări, al căror erou ai fost. Iaca una: „În iarna anului 1881,... mai mulți din orășeni ne întâlneam la dugheana lui Penea Bulgaru din Ciurchi... În fundul odăiei crâșmei pe un cuptor era o babă de la țară. Creangă auzind-o gemând... grozav, o întrebă ce are. Sânt bolnavă de năjit și nu am liniște deloc, mă doare trupul, vai de mine... Taci, mămucă dragă, lasă că te descânt eu
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
voi avea parte și de bucuria adevăratei prietenii. Cucoana Tinca, cred că nu se va supăra aflând că pentru două, trei zile, te voi răpi Sultanule din seraiul tău plin de mâțe și vom porni colindul prin Iașul îndătinat: cu crâșme și crâșmulițe, cu grădini și grădinițe, cu cotloane, cu obloane și sprijini ți pe <<Boltă>> stinchiul nostru de altă dată, măreț numai prin Cotnarul cel vechiu dătător de inspirații, vom încheia astfel revederea noastră. Pregătește-te părințele, că împărtășania o
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
de repede a trecut și iată-ne, în seara de 31 decembrie 1889... Apoi numai Dumnezeu știe cum s-au petrecut lucrurile în seara aceea... Profesorul Ștefan Drăghici, prietenul matale, povestește că, după ce ați colindat împreună târgul prin prăvălii și crâșme, pe un ger și un viscol cumplit, v-ați despărțit în capătul de sus al străzii Muzelor /Nicolae Bălcescu de astăzi/. El a plecat acasă, pe strada Kogălniceanu din apropiere, iar dumneata... dumneata încotro ai pornit? Spre Bojdeucă, să primești
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
că nu sunt român era până atunci ceva foarte vag: știam că suntem evrei, vedeam țăranii români în fiecare duminică și luni venind la piață să vândă tot felul de produse, la atelierul bunicului - cum am povestit deja - și la crâșmă, aproape de noi. Dar numărul de evrei, insist, era foarte mare în Târgu-Neamț, așa ca mulți ani n-am avut sentimentul de minoritate. Ideea că noi eram într-o mică minoritate ar fi fost ceva foarte bizar, fiindcă nu vorbim de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
arhetipal” a fost ceva foarte fluid. Dar sunt și locuri unde nu poate să fie vorba de Bacău. Astfel, el are o poezie care se cheamă Plouă, în care descrie târgul mizerabil, cu glod și coceni, în care plouă peste crâșma murdară. Acela nu e Bacăul, deși era și el plin de dughene... Imaginile acestea se repetă, și nu o dată sau de două ori. E alt loc decât Bacăul. În sfârșit, nici nu pot să spun că eu cunosc Bacăul așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
nu se poate vorbi de bidonviluri clasice, acestea sunt conținute măcar simbolic în arhitectura moștenită de la comunism (cartierele muncitorești) și locuită cu asupra de măsură. Există multe alte spații esențiale invadate de mahala: gara, de pildă, sau autogara, piețele alimentare... Crâșmele sordide nu sunt deloc pe cale de dispariție, ci riscă să se cronicizeze, năpădind zonele din preajma centrului. Atmosfera acestor micro-bidonviluri seamănă cu o lume a pușcăriei și a talciocului. Periurbanitatea pare să fie viitorul orașelor românești și pentru aceasta pledează dughenizarea
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
profesor (subliniez: are un singur student, cu cameră alăturată) este de peste 100 milioane de lei în timp ce la noi e între 3 și 10 milioane. Ce-am putea ,,împrumuta” de la ei ? Probabil seriozitatea, decența și... standardul ridicat al existenței! Universitățile, bisericile, crâșmele, zidurile fac din Oxford o lume aparte, modernă în același timp. De fapt distanța dintre Londra și Oxford (de circa o oră) nu prea există când e vorba de curățenie, muncă, purtare civilizată, mai ales că de-a lungul șoselelor
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
-i politician n are bani și poate să țipe cât vrea. Oricum de proprietate și de religie nu s-atinge nimeni. Democrația străzii e în paralel cu rigoarea slujbei. Dacă-și poate permite oricine poate să țipe în parc, la crâșmă, pe stradă. Cine e la slujbă, nu crâcnește (că plătește), nu fură. Probabil benzina și curentul electric sunt ieftine. Așa-mi explic circulația drăcească pe niște drumuri perfect puse la punct, existența unor întreprinderi sau universități la zeci și zeci
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
susține răspicat că film a fost, dar revoluție nu a fost. ,, Filmul a fost! Nu a fost decât reconstituire artistică, dar a fost. Revoluție n-a fost la Vaslui! A fost mișcarea unor bețivani. Câțiva copii care erau atunci în crâșmă s-au hotărât să facă revoluție”, explică profesorul și completează, mai mult pentru el, că a fost ,,trilulilu-trandafiru’ revoluție”. Și continuă: ,,Important este că, printre aceste blocuri dărăpănate, s-a dezbătut ideea de revoluție. Nici o emisiune nu putea să spună
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
de o asistentă medicală, cred că Aristița, luam parte la efectuarea vaccinărilor obligatorii pentru copii... Intram din casă în casă, mai toate femeile aveau copii mici, turnați cu duiumul... presupun că era singura lor distracție... omul venea cam cherchelit de la crâșmă și mai „făcea“ un copil, indiferent de mizeria în care trăia... De unde și expresia: „Dăm din craci ca cei săraci!“... Nu scriu un roman, e adevărat, doar schițez... Mă pierdeam în pădurea aceea imensă, lăsam pe Lișca la pas, ajungeam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
auzit aproape deloc. Dar povestea ar trebui să înceapă, așa cum îi stă bine oricărei povești, într-o seară de mai. Vineri, mai precis, spre asfințit. Încercăm să ne petrecem cu folos timpul până la concertul Goran Bregovic, ceea ce presupune, evident, o crâșmă și ceva veselie. Ajung cu Anca mai târziu, Alin & Cos sunt deja acolo, vin și băieții de la redacție, „Avem timp de-o bere?“, Nicole îl sună pe Mișu, Magda face gropițe când râde, se comandă hamsii prăjite. Din spatele Palatului Culturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Restul populației recurgea la negustorii de vin (negotiatores vinarii) sau la numeroși alți negustori din oraș și, mai ales, la cârciumi specializate numite taveranae vinariae, chiar vinariae, mai pe scurt, sau, cel mai frecvent, thermopolia. Cuvânt de origine greacă, thermopolia (crâșmă) desemna la Atena locurile publice, unde se consuma vin într-o companie agreabilă. Cu alte cuvinte aceste thermopolia nu erau deloc frecventate de cetățenii greci de rang înalt. La Roma, clientela așa ziselor thermopolia forma o lume rău famată, în
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
câte litere avea prenumele femeii visurilor sale. Pentru a se îmbăta de tot, jucătorul avea în mod cert interesul ca aleasa inimii să se numească, mai degrabă, Sulpicienne, decât Pia. Pierzându-și încetul cu încetul reputația de loc rău famat, crâșmele (thermopolia) au devenit din ce în ce mai apreciate de o clientelă obișnuită, căreia îi plăcea să se ospăteze aici, bând vin rece sau fiert. Este adevărat că vinurile din peninsula italică, despre care Virgiliu, în Georgicele, scria că numărul lor era "ca firele
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
spiritualului, josnicia în locul nobleței. În sărbătoarea nebunilor, drojdia societății ocupă tronul, "adevărul" Naturii contestă ierarhiile sociale, considerate artificiale. Situația de comunicare tipică pentru interacțiunea expresiilor deocheate este, de exemplu, masa pe care o oferă Gervaise și Coupeau în L'Assomoir [Crâșma] de Zola: vin, mâncare, glume și cântece scabroase contribuie la euforia generală, permițându-le mesenilor din clasele populare să conteste verbal ierarhia socială și religia. Vorbele deocheate au prosperat vreme îndelungată nu numai în mediile populare, ci și în grupurile
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
la Dan C. Mihăilescu, Mircea Cărtărescu, Dan Sociu ori Lucian Dan Teodorovici, există destui oameni, meritând toată stima, care se împart între diferite instituții, reviste, edituri, televiziuni, ziare, pentru a lăsa ceva în urma lor. Nu mă conving defel loser-ii de la crâșmele uniunilor de creație sau de pe blogurile slobode, care par să nu aibă alt scop în viață în afara celui al atacurilor la persoană, resentimentare. Și mă gândesc, cu un fior de groază, la câte a putut să facă un G. Călinescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
populației la Hudești existau: patru bănci populare, o cooperativă de consum, două obștii de arendare, cooperativă de măcinat, societate de cumpărare, fabrică de spirt, două mori de apă, grădini de zarzavat,o gospodărie agricolă mare, o infirmerie și doar nouă crâșme. Avea atunci 1439 locuitori și la data respectivă era cel mai mare sat din comună. Evidențiem o serie de familii de oameni gospodari din acest sat cum ar fi: Antochi, Horeanu, Oistric, Baltă, Apătăchioae, Agoroae, Zaharia, Pintilei, Buliga, Unciuleanu, Grigoriu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
orez, se încheie la gât și a inventat guma de la capătul creionului..."; "Răscoala de la Bobîlna a început pe un deal și s-a terminat în 1438"; ,, Cu cât ne apropiem de izbucnirea răscoalei, cu atât țăranii stau mai mult în crâșmă ca să facă în ciuda boierului..."; "Răscoala începu spre seară și țăranii își aprinseră laternele ca să vadă drumul spre ciocoi"; Soldatul Ionescu avea o misiune importantă: belea ochii la avioane"; "Tudor Șoimaru era apt de luptă, cu vizita medicală făcută"; "Vlaicu Vodă
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
departe de a merita același elogii. Pe când turcii mențin o ordine și o disciplină perfectă, și plătesc peșin tot ce iau prin satele ce le străbat, soldații ruși iau cu ei vitele ce le găsesc în calea lor și pradă crâșmele, fără ca ofițerii lor să caute a-i împiedica, de a comite aceste spolieri, ... Aici se opresc rapoartele consulare franceze, publicate de Academia Română în colecția Hurmuzachi și, după cât știu, nu s-au mai primit copii de pe acele ale consulatului general din
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
simți bine." Ai să ajungi să dormi prin șanțuri ca Ghiță Luca, ca el, cel mai ordinar om. Ce bârâi, femeie! ce vrei? se ridică, înalt, unchiul în picioare. Am fost să caut casă, acolo am fost! Ai fost la crâșmă! strigă mătușa. La crâșmă, bețivule! Unchiul înaintă prudent câțiva pași, se apropie de un dulap mare din lemn și începu să-l izbească sacadat cu pumnii zbierând: Acolo am fost, la casă, acolo!!! Frumos... spuse mătușa retrăgându-se înspăimântată câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ajungi să dormi prin șanțuri ca Ghiță Luca, ca el, cel mai ordinar om. Ce bârâi, femeie! ce vrei? se ridică, înalt, unchiul în picioare. Am fost să caut casă, acolo am fost! Ai fost la crâșmă! strigă mătușa. La crâșmă, bețivule! Unchiul înaintă prudent câțiva pași, se apropie de un dulap mare din lemn și începu să-l izbească sacadat cu pumnii zbierând: Acolo am fost, la casă, acolo!!! Frumos... spuse mătușa retrăgându-se înspăimântată câțiva pași. Ai înnebunit. Băutura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
sunt mai puțini. Majoritatea dintre ei , respectiv cei care așteptau să-i pună alții la lucru pentru a produce și pentru societate câte ceva, trag mâța de coadă pe la patroni sau pe la firme, temporare, iar când au timp liber, sunt clienții crâșmelor, unde se recrează la câte un pahar și cu țigara-n gură. Cei mai vrednici sunt plecați pe melearuri străine, angajați(slugi) la străini sau chiar la români. Au realizat acolo lucruri care aici păreau imposibile, iar femeile cresc copiii
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ceva prin casă sau de a plăti vreo factură. Sunt iresponsabili și evită să-și asume vreo răspundere. Cum să existe vreun pro gres? Nici măcar momente plăcute nu sunt, pentru că ei nu-și petrec timpul liber cu familia, ci la crâșmă. În Italia, baru rile sunt pline de dimineață cu oameni care mănâncă un corn și-și beau cafeaua. În România, barurile sunt pline de la ora 6 dimineața cu bărbați beți sau amețiți deja. La un moment dat nu le mai
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
are s-o vadă pe Maria. Acolo, în grajd, l-a născut Fecioara Maria pe Mesia... boii i-au făcut loc în iesle, unde să-l culce pe băiat. Într-un târziu, iată-l și pe Crăciun, întors de la moară pe la crâșmă. Fiind beat, Crăciuneasa i-a dat bărbatului de mâncare, l-a descălțat de ciubote, l-a dezbrăcat și l-a culcat ca pe-un copil. Crezând că doarme, Crăciuneasa a pus cazanul de fiert rufe, la foc. Doar se născuse
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
umplem grădina. Cu ciubote se-ncalța La-mparatul c-alerga. Împăratul de-o videa De departe mi-o-ntreba: Ce-i Aniță, crâșmăriță La ce vii așa-nfocată Cum n-ai venit niciodată? Înălțate împărate Ieri când soarele-apunea Au intrat în crâșma mea Trei voinici ardelenești Cu papuci galbeni turcești. Este-acel maimariuliu Tot cu barba brâuliu Cu musteața spic de grâu. Are-o caciuliță-n cap De cincizeci de piei de țap Ca cincizeci mai trebuie La urechi tot n-ajunge. Iar acel
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nimica (cutare) (numele celui din mormânt) așa să nu bea, să nu știe A cere rachiu și vin (cutare) (numele omului bețivan) să-i piară gândul de beție, cum piere fumul, cum piere pâcla, cum se stinge focul. Să înconjoare crâșmele, Cum înconjoară pământul apele. Să-i pută vinul și rachiul, Cum pute scărna; Să nu dorească de el, Cum nu dorește moartea... Rețeta: descântătoarea merge la cimitir, cu femeia bețivanului viu. Și, îngroapă într-un mormânt puțin unt și trei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]