3,263 matches
-
a pereților de cărămidă; ... (f) deteriorarea mobilierului. ... (6) Daunele potențiale produse de inundații asupra clădirilor în care apa depășește 0,80 m față de nivelul cotei de călcare al accesului în clădire (parter) sunt: (a) avarierea pereților de cărămidă ce pot crăpa sau chiar se pot prăbuși sub acțiunea hidrostatică a apei; ... (b) avarierea acoperișului ce poate fi dislocat de apă prin smulgerea de țigle, plăci sau bucăți de învelitoare; ... (c) avarierea tavanului prin presiunea acumulată la interiorul casei prin creșterea nivelului
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
DE DOR... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului (Poem dedicat Alexiei -Teodora) Iarna îmbrăcată în fulgi de zăpadă S-a pornit la drum oamenii s-o vadă Clopote răsună liniștea se crapă A înghețat pământul într-un strop de apă... Zarva se-ntețește când pe derdeluș, Sania e trasă de însuși Lăbuș. Teodora strigă într-un fel anume, Fericirea asta are și un nume! S-au întors copii cu Iarna acasă, Clipa
DE DOR... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377313_a_378642]
-
doi un milion opt sute... un milion... un... iar am uitat câți neuroni kamikaze s-au dus e molimă să nu te superi iar că îți scriu pe fugă e furtună în largul regretelor și un cutremur de 8 mi-a crăpat epifiza tocmai la tine se anunță și un tsunami botezat alzheimer de un mucalit care te-a iubit înaintea mea uite vine primul val al doilea al treilea cred că voi începe altă numărătoare de întuneric pe degete pe lacrimi
NU AI NEVOIE DE NIMIC EŞTI DEJA TOTUL de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 () [Corola-blog/BlogPost/377668_a_378997]
-
tehnologia aplicată, care se regăsea în roadele realizate. La roșii evaluă cantitatea de pe fiecare plantă: patru-cinci kilograme. Dar cel mai mult l-a impresionat sistemul de irigație prin picurare la rădăcina plantei. Uite că inginerul mecanic reușise să facă așa ceva. Crăpa de invidie. Gândi:ăsta a avut noroc cu carul! I-a picat ditamai pleașca de avere și, probabil, intalația asta e tot pleașcă. Și se mai plâng că se spetesc! --Costi, m-ai făcut praf cu irigația! Cine ți-a
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
apostrofă: - Vezi că te auzii babo! Crezi că doar eu îmbătrânesc? La tine nu te uiți? - Hai, hai Gheorghe, că am treabă! Adu-mi lemnele alea te rog, că s-a făcut târziu. - Ce târziu! Nu vezi că abia se crapă de ziuă? E timp destul, numai că tu ai îmbătrânit și nu mai ai somn. - Uite acum merg, să-ți tai lemne, ți le aduc la botul calului și te-aș ruga să te ocupi doar de cratițele tale în
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
-mi dai iubirea, nu te osteni degeaba Că habar nu ai, copile, în iubire cum stă treaba. Crezi că-s o plăpândă floare din balcon, dar ai uitat Că locul meu e-n pustie, unde-i soare ne’ncetat. Unde crapă lespedea pământului. Dar apar Unde nu cutează omul nici să pășească măcar. Să iubești o păpădie, floare fină, nu-i păcat, Eu sunt floare carnivoră și ca tine-am mai mâncat. Sunt floare de colț ce crește sus pe colțul
DE VREI SĂ-MI DAI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378546_a_379875]
-
În fine, îi luăm pe cei de la gară și pornim la drum lung, gonind pe zăpada bătătorită, prin văi și sate, până ajungem la Breaza. Asta era după prânz, când soarele mai încălzea încă afară, deși era un ger de crăpau pietrele. Șoferul ar fi vrut să ne lase în comună, la primărie. Dar la insistențele noastre s-a înduplecat și ne-a dus până la marginea pădurii, acolo unde se sfârșea drumul. Odată ajunși, ne-am descărcat sculele, iar șoferul a
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (6A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378909_a_380238]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > HARRY ROSS - LIRICE (4) Autor: Harry Ross Publicat în: Ediția nr. 1964 din 17 mai 2016 Toate Articolele Autorului FATA ÎNVEȘMÂNTATĂ ÎN ROUĂ Abia se crăpă de ziuă Încă somnoros, privesc afară; O fată goală se plimba în fața mea. Ba și dansa... Nu se poate! Îmi zic, asta a fugit ori din rai ori din infern! Ies. O privesc, mă privește, Parcă ne cunoșteam de undeva
LIRICE (4) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379062_a_380391]
-
Acasă > Stihuri > Cugetare > ȘI-I MAI BUNI ȘI MAI BUNI, DICÂT BRÂNZĂ CU SMÂNTÂNI? Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1621 din 09 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Toată lumea știe că românii crapă pâine mai dihai decât orice nație! Până și fotbaliștii noștri i-au speriat pe străini cu câte coșuri de firimituri au ridicat de la masa lor. La fiel și mama îmi spunea, ia cu pani, uăi găujiosuli, ci nu ți mai
ȘI-I MAI BUNÎ ȘÎ MAI BUNÎ, DICÂT BRÂNZA CU SMÂNTÂNÎ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379827_a_381156]
-
mână, parcă alungând astfel de gânduri: dacă ai fost ascultător, mă! Acum, stau și mă-ntreb: chiar am fost așa de ascultător? Și imediat mi-am adus aminte de o fază cu o încăpățânare stupidă, care ar fi făcut să crăpe de invidie pe orice măgar sau catâr ce se respectă. Cred că aveam vreo trei sau patru anișori. Era o zi frumoasă, cu soare blând și pomi înfloriți. Tinerii mei părinți, săraci, dar voioși și fericiți, doreau să se plimbe
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
creștin și cărțile otrăvite l-au făcut diavol. Gâfâind, m-a întrebat: acum, crezi în Dumnezeu, mă? -De ce să cred, dacă nu există? A-ncetat să mă mai bată. A aruncat nuiaua și s-a dus în camera alăturată. Am crăpat ușa să văd ce face. Plângea și se ruga la icoană, unde Mântuitorul se ruga în grădina Ghetsemani. O vreme nu mi-a mai vorbit, dar mi-a dat să mănânc, rufe și haine curate. Cred că mă iertase și
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
să-i crească ... VIII. NU-I ZIUA TA, ȚARĂ!, de George Safir , publicat în Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015. cică e ziua ta, fa, Românică... aiaiaiaiii, ce prefăcuți!... cum de nu cade cerul peste ei, cum de nu crapă să-i înghită pământul, mânca-i-ar ciorile și viermii! e ziua ta, ai?!... nu mai pot ei de ziua ta, doar ca să-și mai tragă un chiolhan, să-și afișeze decorațiile pe burțile lor pline de rahat, să mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
și rușii... mai ales rușii, vecinii tăi!... nu mai zic de unguri, că ăștia se laudă pizdi tăt ... Citește mai mult cică e ziua ta, fa, Românică...aiaiaiaiii, ce prefăcuți!...cum de nu cade cerul peste ei,cum de nu crapă să-i înghită pământul,mânca-i-ar ciorile și viermii!e ziua ta, ai?!...nu mai pot ei de ziua ta,doar ca să-și mai tragă un chiolhan,să-și afișeze decorațiile pe burțile lor pline de rahat,să mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
palme și nu vă mai mirați, c-așa sunt multe mame, cu fiii lor plecați. sunt palme de vădană în care, deopotrivă, lacrimă și rană, grâul de colivă au ținut-o-n viață. să n-o certați că are palmele crăpate de-o veți vedea prin piață, că vinde-un kil de lapte... priviți aceste palme, pot ele să muncească?!... așa sunt multe mame, ce-abia pot să trăiască... Citește mai mult priviți aceste palmeși nu vă mai mirați,c-așa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
ele să muncească?!...așa sunt multe mame,ce-abia pot să trăiască...... XIX. ȘI-I MAI BUNÎ ȘÎ MAI BUNÎ, DICÂT BRÂNZA CU SMÂNTÂNÎ?, de George Safir , publicat în Ediția nr. 1621 din 09 iunie 2015. Toată lumea știe că românii crapă pâine mai dihai decât orice nație! Până și fotbaliștii noștri i-au speriat pe străini cu câte coșuri de firimituri au ridicat de la masa lor. La fiel șî mama îmi spunea, ia cu pâni, uăi găujiosuli, cî nu ti mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
măr, o parî, o jișânî ori o șireașî. Și s-o fi întâmplat, fa Ileanî, o trecut lăcustili prin livada noastrî? Doamni apârî șî pazăști, zâșe gheata fimeie, facându-ș' cruși cu amândouî mânurili. Citește mai mult Toată lumea știe că românii crapă pâine mai dihai decât orice nație! Până și fotbaliștii noștri i-au speriat pe străini cu câte coșuri de firimituri au ridicat de la masa lor.La fiel șî mama îmi spunea, ia cu pâni, uăi găujiosuli, cî nu ti mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
hei, hei, hei, călare pe ei! )noi ca români... XXXI. DE LA CRĂCIUN PÂNĂ LA PAȘTI, de George Safir , publicat în Ediția nr. 1458 din 28 decembrie 2014. iaca fraților Crăciunul s-a dus la fel cum se duc toate a mai crăpat pe ici pe colo câte unul de la mulți ani și sănătate degeaba i-au urat feciorii în timp ce îl pupa nevasta și îi cântau colindătorii să aibă mult succes în toate că și el s-a dus i'm sorry a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
în timp ce îl pupa nevasta și îi cântau colindătorii să aibă mult succes în toate că și el s-a dus i'm sorry a plecat din lumea asta ... Citește mai mult iaca fraților Crăciunuls-a dus la felcum se ductoatea mai crăpat pe ici pe colocâte unulde la mulți aniși sănătatedegeaba i-au uratfecioriiîn timp ce îl pupanevastași îi cântau colindătoriisă aibă mult succesîn toatecă și el s-a dusi'm sorrya plecat din lumea asta... XXXII. ÎNTR-O NOAPTE DE AJUN
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
fum... Un naufragiu parcă-n ceață Se rupe firul scurt de ață... În mijlocul acestui drum... Deșertăciuni cu gust de miere Mi-au dat avânt și chiar putere... Îmi par că sunt acuma scrum... Pământul tot de sub picioare Simt cum se crapă și mă doare! Doar rugăciunea vreau s-o spun. O lacrimă ușor pierdută Trezește clipa cea durută! Din mii de cioburi mă adun... Și lumea pare mai frumoasă, Când mă întorc din nou “acasă”! Senină-i zare și-al meu
LA MARGINE DE TIMP de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379973_a_381302]
-
înspăimântător. Noroc că era vară și totul se zvânta repede. Exista atâta sete în pământ, încât nici o cantitate de apă nu era suficientă pentru a-l sătura. A fost o perioadă destul de lungă de secetă și pământul începuse să se crape, de puteai să-ți strecori degetele de copil prin crăpăturile apărute în scoarța lui. Se anunța și o iarnă la fel de grea pe cât a fost vara de secetoasă. Lângă via noastră ceapeul cultivase o solă cu ovăz. Cum umblam eu după
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
el, surată? -Nu, încearcă înc-o dată! Într-o ultimă forțare, Se-opinti Broasca, prostuța, De se făcu mare-mare. Dar s-ajungă cât un Bou, Se vede, e lucru greu! Se forță Broasca din nou De crescu mereu-mereu... Până când-crac! Deodată Crapă Broasca cea umflată. Morala: De vreți s-ajungeți din urmă Pe cei ce sunt mai sus ca voi, Veți păți-n cele din urmă Ca Broscuța din zăvoi. Referință Bibliografică: Broasca ce s-a vrut cât un Bou / Elisabeta Silvia
BROASCA CE S-A VRUT CÂT UN BOU de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380454_a_381783]
-
l-a învinețit cu greutățile de la cântar...azi așa, mâine mai rău, până când Vasilici s-a dat pe brazdă...fura găini și alerga la târg să le vândă...cu vremea, băiatul a prins gust de avere și se ruga să crape bătrâna, ca să rămână el stăpân”, cf. p. 35 - care Vasilici, la rându-i, o orbește pe Vronea, și, în final, o sufocă, sălbatic, cu banii/bancnotele ei inutili/e, devalorizate social:”- Na, bani, na! Să te saturi odată! Și-i
ADEVĂRUL APARE GREU: „DOI OAMENI RĂI”, DE NICOLAE ŢIC de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380562_a_381891]
-
batjocoritor, parcă ar râde de neputința lui. Îi privește în ochi pe fiecare, își potrivește toporișca mai bine în mână: -Așșș! Mânca-v-aș sufletul! Păi rea socoată v-ați făcut, măi diavolilor! Dacă nu la toți, unuia tot îi crăp țeasta! Că n-o fi nici primul, poate ultimul o fi-cum o vrea Dumnezeu, să-mi fie sfârșitul aici- da primul nicicum! De ăștia ca d-alde voi am mai țuguiat eu, treizeci de ierni în urmă să tot fie
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
ridică. -Hai să ne culcăm... noaptea e un sfetnic bun. Deschisă poarta și intră. Pisoiul îl urmă cuminte. Aleea era luminată slab de un bec așezat asupra ușii de la intrare. Apasă clanța încet să nu facă zgomot. Nici nu se crapă ușa bine că motanul se strecură primul în casă. Zâmbi privind în urma lui și se strecură și el fără zgomot urmându-i exemplul. - Tu ești, Nicule? - Da, tată! - Ai venit? Vezi că ai mâncare pe aragaz. E caldă încă. N-
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379545_a_380874]
-
-și pună hunii-n dungă; Și, trădând fățiș norodul, Ne grăbește-ncet prohodul... Ne-am cam lămurit cu sasul Fără mușchi, fără plămâni, Pune șaua pe români Să le bată grabnic ceasul, Să le țină parastasul. Și la cap, după ce crapă De necazuri și de boli, Risipiți până la poli, Să le pună câte-o țeapă, De la Cotroceni din mapă. Referință Bibliografică: Ne-am cam lămurit cu sasul... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1540, Anul V, 20 martie 2015
NE-AM CAM LĂMURIT CU SASUL... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379614_a_380943]