90,136 matches
-
de Mănăstirea Sinaia și-a legat numele unul dintre psalți români reprezentativi pentru deceniile de mijloc ale secolului al XIX - protosinghelul Varlaam Barancescu, intrat în monahism la Sinaia deși aici nu s-a găsit încă nici un document autograf multe dintre creațiile sale întâlnindu-se în fondurile de la Mănăstirea Neamț și de la Mănăstirea Bogdana și chiar în Athos, așa cum se poate vedea din cataloagele celor două fonduri menționate, Neamț și Athos. Monahii de la Mănăstirea Sinaia, păstoriți de arhimandritul Macarie Bogus, continuă tradițiile
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și desăvârșirea procesului de românire a cântării Nr. 2/2012 0 160 bisericești, în: Colocvii 1993 - 1994, Festivalul internațional “Festum musicae” Iași, Filarmonica “Moldova”, 1995, pp. 67 - 79; footnote> și 1996, într-un material publicat la Iași<footnote Vasile, Vasile - Creația lui Dimitrie Suceveanu - sursă de inspirație pentru muzica românească a secolului al XX - lea, în: Byzantion, vol. II, Iași, Academia de Arte “George Enescu”, 1996, pp. 158 - 183; footnote>, urmat de un altul, la București<footnote Vasile, Vasile - Centenar Dimitrie
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Călugărească, Ploiești, Predeal, pentru a se stabili definitiv la Sinaia, unde este primit în monahism și moare în anul 1897. Multe dintre cântările cuprinse în manuscrisele caligrafiate de mâna sa sunt menționate ca „faceri” proprii: prescurtări, traduceri, adaptări și chiar creații, în toate glasurile și în toate idiomurile specifice muzicii bizantine: tropare, chinonice, heruvice, kekragarii, cântări pentru Postul Mare și perioada Penticostarului etc. Dificultățile mari țin de datarea celor mai multe dintre creațiile în discuție, majoritatea fiind copiată în aceste antologii, mai târziu
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
sunt menționate ca „faceri” proprii: prescurtări, traduceri, adaptări și chiar creații, în toate glasurile și în toate idiomurile specifice muzicii bizantine: tropare, chinonice, heruvice, kekragarii, cântări pentru Postul Mare și perioada Penticostarului etc. Dificultățile mari țin de datarea celor mai multe dintre creațiile în discuție, majoritatea fiind copiată în aceste antologii, mai târziu și chiar în formă transliterată. Folosirea alfabetului chirilic sau latin, rămâne singurul indiciu de datare a unor cântări datorate lui Neofit, deși practica arată prelungirea scrisului chirilic în unele cazuri
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
mai târziu și chiar în formă transliterată. Folosirea alfabetului chirilic sau latin, rămâne singurul indiciu de datare a unor cântări datorate lui Neofit, deși practica arată prelungirea scrisului chirilic în unele cazuri chiar și în secolul al XX - lea. Dintre creațiile copiate în aceste antologii - multe traduceri sau preluări din alte culegeri similare care circulau în epocă - merită amintite cele aparținând marilor psalți constantinopolitani: Petru Lampadarie, Grigorie Lampadarie, Petru Vizantie, Theodor Fokaeos sau unor psalți de limbă greacă stabiliți la noi
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
în anul 1847, fiind scris cu litere chirilice, cuprinzând adaptări și traduceri semnate de mireanul Nicolae, necunoscute până în prezent; Manuscrisul nr. 36 - un antologhion - caligrafiat între anii 1848 și 1891 o perioadă mare de timp în care s-au afirmat creațiile lui Ștefanache Popescu, care-și fac loc în antologie, alături de cele semnate de Macarie Ieromonahul, Anton Pann sau Nae Mateescu. Anul 1848 nu reprezintă cu siguranță anul caligrafierii sau a scrierii titlului, ci mai curând al primelor creații incluse în
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
au afirmat creațiile lui Ștefanache Popescu, care-și fac loc în antologie, alături de cele semnate de Macarie Ieromonahul, Anton Pann sau Nae Mateescu. Anul 1848 nu reprezintă cu siguranță anul caligrafierii sau a scrierii titlului, ci mai curând al primelor creații incluse în antologie, alfabetul latin nefiind în uz la acea vreme decât pentru caligrafii ardeleni. Multe dintre heruvicele, chinonicele, slavele culegerii sunt „prescurtate”, „corectate”, „modificate”, „înromânite” de copist, cum însuși precizează în diferite locuri. Fila de titlu a Manuscrisului nr.
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
diferite locuri. Fila de titlu a Manuscrisului nr. 36 al lui Neofit Ivanovici Manuscrisul nr. 37 tot un antologhion, ale cărui file sunt scrise în perioada 1874 - 1889, cuprinde cântări create în această perioadă, de același Neofit (Nicolae) Ivanovici și creații ale lui Anton Pann, Varlaam Barancescu (Fericit bărbatul..., polieleul „modificat de Naie Ivanovici”), Petru Efesiu, Iosif Naniescu și ale unor psalți necunoscuți, Ioan Gherasim Gorjeanu și episcopul Atanasie al Vâlcii, dar mai ales creații ale lui Neofit: kekragarii, polielee, trisaghioane
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de același Neofit (Nicolae) Ivanovici și creații ale lui Anton Pann, Varlaam Barancescu (Fericit bărbatul..., polieleul „modificat de Naie Ivanovici”), Petru Efesiu, Iosif Naniescu și ale unor psalți necunoscuți, Ioan Gherasim Gorjeanu și episcopul Atanasie al Vâlcii, dar mai ales creații ale lui Neofit: kekragarii, polielee, trisaghioane, aghioase etc, multe dintre ele „înromânite” de acest necunoscut psalt. Pe filele 354 și următoarele ale antologhionului au fost scrise mărimurile de la Botezul Domnului „compuse, de mine Neofit Ioanovici, 1890, ianuarie 5” o altă
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Neofit: kekragarii, polielee, trisaghioane, aghioase etc, multe dintre ele „înromânite” de acest necunoscut psalt. Pe filele 354 și următoarele ale antologhionului au fost scrise mărimurile de la Botezul Domnului „compuse, de mine Neofit Ioanovici, 1890, ianuarie 5” o altă versiune a creațiilor ce pornesc de la sfârșitul secolului al XIV, datorate lui Filotei de la Cozia și care au circulat în forme orale până în secolul al XIX - lea. Manuscrisul nr. 45 este singurul document bilingv greco - român, un antologhion caligrafiat tot de Nicolae Ivanovici
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
ce l-am identificat pe baza restului păstrat din însemnarea răzuită și mai ales a scrierii cu cerdac a calității de duhovnic al lui Visarion de la Mănăstirea Neamț. Se impun două observații importante determinate de acest valoros document: el găzduiește creații reprezentative ale școlii muzicale ieșene: Gheorghe Paraschiade, arhidiaconul Antiohiei, Nichifor, trăitor într-o vreme, la Iași, la Golia, Nectarie Frimu etc; prezența creațiilor psalților Iosif și Visarion confirmă legăturile lui Anton Pann și a școlii sale cu vatra muzicală nemțeană
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
lui Visarion de la Mănăstirea Neamț. Se impun două observații importante determinate de acest valoros document: el găzduiește creații reprezentative ale școlii muzicale ieșene: Gheorghe Paraschiade, arhidiaconul Antiohiei, Nichifor, trăitor într-o vreme, la Iași, la Golia, Nectarie Frimu etc; prezența creațiilor psalților Iosif și Visarion confirmă legăturile lui Anton Pann și a școlii sale cu vatra muzicală nemțeană, psaltul bucureștean fiind cel care a pus în circulație creații ale primului eminent psalt descendent din școala lui Paisie Velicicovschi, așa cum am mai
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Nichifor, trăitor într-o vreme, la Iași, la Golia, Nectarie Frimu etc; prezența creațiilor psalților Iosif și Visarion confirmă legăturile lui Anton Pann și a școlii sale cu vatra muzicală nemțeană, psaltul bucureștean fiind cel care a pus în circulație creații ale primului eminent psalt descendent din școala lui Paisie Velicicovschi, așa cum am mai arătat<footnote Vasile, Vasile Iosif Protopsaltul; în: Muzica, București, An XII, nr. 3 (47), iulie - septembrie 2001, pp. 100 - 134; footnote>. Așa cum a ajuns la Mănăstirea Ciolanu
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Barbu George Ucenescu și manuscrisele sale muzicale autografe din Muntele Athos; în: Muzica, București, Serie nouă, An XIII, nr. 4 (2), octombrie - decembrie 2002, pp. 136 144; footnote>, Manuscrisul nr. 64 are în fondul Mănăstirii Sinaia numărul 44; Reconstituirea catalogului creației protosinghelului Varlaam poate porni de la documentele de la Sinaia, în care se găsesc câteva dintre „facerile” sale, dar va trebui extinsă în multe alte fonduri monastice și de stat, la loc de cinste situându-se Manuscrisul românesc nr. 4266 din Biblioteca
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
câteva dintre „facerile” sale, dar va trebui extinsă în multe alte fonduri monastice și de stat, la loc de cinste situându-se Manuscrisul românesc nr. 4266 din Biblioteca Academiei Române, o psaltichie româno - grecească caligrafiată la Sinaia, în care apare o creație importată a protosinghelului Varlaam de la Mănăstirea Sinaia, datată 1868 Fericit bărbatul...glasul VIII. Basarabean de origine, Varlaam Barancescu a fost implicat direct și puternic în revoluția de la 1848 și a rămas celebru prin axionul său în glasul V, al cărui
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
nr. 53 în care apar heruvice, axioane grecești și românești și chinonice săptămânale, duminicale și ale marilor sărbători de peste an, printre ele atrăgând atenția axioanele lui Macarie Ieromonahul și Manuscrisul româno-grecesc nr. 38 anonim, un antologhion în care atrag atenția creațiile lui Dionisie Fotino, Petru Efesiu și Macarie Ieromonahul reprezintă valori ce reflectă puternicele legături ale mănăstirii cu așezăminte monahale ca cele din Athos, unde au ajuns prețioase documente muzicale sau Mănăstirea Neamț, de unde au ajuns la Sinaia creații ale iluștrilor
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
atrag atenția creațiile lui Dionisie Fotino, Petru Efesiu și Macarie Ieromonahul reprezintă valori ce reflectă puternicele legături ale mănăstirii cu așezăminte monahale ca cele din Athos, unde au ajuns prețioase documente muzicale sau Mănăstirea Neamț, de unde au ajuns la Sinaia creații ale iluștrilor psalți ai acestei vetre muzicale, dovezi ale iradierii concomitente cu curentul paisian a elementelor muzicale specifice. Investigarea lor va aduce elemente noi și prețioase pentru istoria muzicii românești.
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
între aceste personalități ale culturii muzicale românești. Demersul muzicologic se axează pe triunghiul isoscel în care vârful este considerat Paul Constantinescu, iar vectorii ce se dezvoltă din acest punct sunt considerați ca fiind relațiile rezultate din intersectarea traiectoriilor vieții și creației acestuia cu traiectoriile celorlalți doi, Enescu având ascendentul de ,,model” și ,,ideal”, Silveștri contând că ,,egal” și ,,echivalent” al lui Paul Constantinescu. În cadrul comunicării sunt luate în considerare doar conexiunile care decurg din studierea unor dovezi concrete care le-au
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
1. 2. Sonatina pentru vioară și pian scrisă de Paul Constantinescu la vîrsta de 20 de ani, când încă pendula între Ploiești și București a atras atenția lui George Enescu. În generozitatea să recunoscută, maestrul girează cu numele său această creație interpretând-o. În luna noiembrie 1938, Enescu da patru recitaluri la Ateneul Român. Nicolae Missir și Mircea Voicana consemnează că programul celui de-al treilea recital (18 noiembrie) include, pe lângă Bach, Mozart, Beethoven și Suita (sic!) de Paul Constantinescu<footnote
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Voinea (o slujnica, o mironosița), Melania Ghioaldă O slujnica, o mironosița), Dan Zancu ( Pillat, un tâlhar). Revenind la punctul de intersecție între destinele celor doi compozitori numit Oratoriul „Patimile Domnului” evidențiem faptul că George Enescu nutrea sentimente de admirație față de creația lui Paul Constantinescu. Avem drept mărturie două scrisori adresate de apropiați ai lui George Enescu, în care se vorbește despre Oratoriul de Paști în cea de-a doua versiune, dar și de cel de Crăciun, pe care, maestrul se pare
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
O contribuție notabilă În producerea acestei atmosfere o avea personalitatea aproape hipnotică a compozitorului și prezența sa scenică, mulți dintre cei care asistaseră la un recital declarând ulterior că muzica lui Liszt ridica auditoriul pe culmile unui extaz mistic. În ceea ce privește creația sa, aceasta este una prolifică, Liszt fiind cunoscut ca un adept al programatismului, mai exact un compozitor care Își bazează ideile componistice pe lucruri din afara sferei musicale, cum ar fi poezia sau pictura. Un mare cunoscător al literaturii și al
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
Oamenii care se plâng de slăbiciunea prezentă a naturii umane sunt ignoranți, nerecunoscători și nesățioși. Înainte de a deveni ființe umane, adică, înainte de a fi copleșiți de patimi, ei doresc să devină asemenea lui Dumnezeu, anulând diferența dintre Dumnezeu necreat și creația Sa umană. „Îi reproșăm că nu am fost făcuți dumnezei de la început, ci întâi oameni și apoi dumnezei”. De aceea Dumnezeu ne spune: „Eu am zis, dumnezei sunteți și toți fii ai Celui Prea Înalt”, adăugând imediat: „Dar voi ca
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
ceea ce pierdusem în Adam”, adică ființa după chipul și asemănarea lui Dumnezeu<footnote Sf. Irineu, Contra ereziilor, XIX, XVIII, P. G. VII, col. 939B, 932B. footnote>. Nimic nu se sustrage legii progresului spiritual: într-o nouă întocmire Hristos recapitulează întreaga creație, care e reînnoită prin Hristos. Noul Adam îl restaurează pe primul. Drumul de urmat duce astfel la Sfânta Treime: prin Duh omul ajunge la Fiul, iar prin Fiul la Tatăl. „Sensul trinitar al doctrinei Sfântului Irineu marchează începutul unei orientări
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Sfântul Irineu insistă asupra educației progresive a omenirii pregătită să-l primească pe Hristos, asupra evoluției omului în căutarea perfecțiunii. Fiul lui Dumnezeu, întrupându-Se, S-a făcut asemănător omului creat după chipul Său; deci, Hristos este imaginea, adică modelul creației, și omul Îl va imita și Îl va urma pentru a se putea întoarce la Tatăl de Care s-a îndepărtat. Acest lucru e posibil cu ajutorul Duhului Sfânt. Slăbiciunea cărnii este întărită de puterea Duhului, iar omul aflat în comuniune
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
tehnicile, tacticile și strategiile de luptă ale acestui război nevăzut pe care-l purtăm tot timpul vieții noastre, oriunde ne-am afla, căci „nu se poate găsi un singur loc unde să nu fie război, chiar dacă ar străbate cineva toată creația. Și oriunde ar merge, află război. În pustie, fiare și draci, și celelalte greutăți, și spaime; în liniște, draci și ispite; în mijlocul oamenilor, draci și oameni care ispitesc. Nu se află loc fără supărare. De aceea fără răbdare nu poate
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]