1,316 matches
-
didactic, care aduce clarificări teoretice necesare și constituie o imagine coerentă și actuală a elaborărilor științifice, a problematicilor în domeniu, contribuind la o mai bună înțelegere a acestora, la o necesară compatibilizare terminologică, ideatică și disciplinară. Totodată, am încercat să creionăm dezvoltări actuale din spațiul românesc, atât din punctul de vedere al diversității și specificității instituționale, cât și al orientărilor de politică educațională, dezvoltare legislativă etc., considerând că fiecare practician trebuie să le cunoască, pentru a le valorifica, a se raporta
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și pentru a se adapta schimbărilor; - dovedirea oportunităților de examinare a comunității și societății, inducerea unor schimbări spre binele comun și promovarea societății civile. Activitatea didactică desfășurată cu cursanții adulți prezintă unele aspecte distincte, pe care vom încerca să le creionăm în subcapitolele următoare, analizând câteva dintre elementele sale, pe baza structurii clasice de prezentare a ei. 4.1.1. Principii didactice explicative în educația adulțilortc "4.1.1. Principii didactice explicative în educația adulților" Principiile didactice sunt legi cu caracter
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în care altă persoană realizează proiectarea didactică. Nu există strategii bune sau rele luate în sine, ci ele sunt eficiente sau nu dacă sunt folosite în contexte corespunzătoare. Elaborarea strategiei didactice ține de măiestria formatorului, de modul cum reușește să creioneze arhitectura procesului de formare. Folosirea în mod constant a anumitor strategii, interiorizarea lor pot conduce, în timp, la conturarea stilului didactic sau de predare (în subcapitolul următor vom reveni cu aspecte mai focalizate, referitoare la specificitatea strategiilor în educația adulților
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mă iniția, momentele de lașitate, senzualitatea dorințelor, sfidarea tabu-urilor, aventura și rezistența la aventură îmi definesc structura și identitatea". Mărturisire care nu miră, demnă de numele unui creator adevărat. Și-n continuarea ei, pentru final, aș cita din portretul creionat de Cătălina Buzoianu: "Poate să înceapă mereu, totul, de la zero. Știe să renunțe, ca să poată merge mai departe. Știe să piardă, ca să poată cîștiga. Risipindu-se, de fapt se adună". Alexa Visarion spunea că are dorința "de-a iscăli timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
că se acordă suficientă importanță plângerilor de durere ale pacienților în unitatea unde lucrați? întrebarea este redundantă și menită să sublinieze congruența răspunsurilor. Respondenții aleg răspunsurile, după cum urmează: da (29), nu (3); apare, din nou, un chestionar fără răspuns. Răspunsurile creionează servicii medicale grijulii, de calitate, cu o atenție crescută față de aspectul holistic al persoanei. 9. Pe lângă durere, ce mai acuză pacienții spitalizați? Răspunsurile sugerate și lăsate la alegerea respondenților sunt: simptomele (nici o alegere); condițiile igienico-sanitare (15); medicamentele (14); hrana (14
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
apelau la un machiaj strident prin contrastul dintre alb și negru. Cât privește preocupările lor de timp liber, ei activau ca membri ai grupului „Mafia impermeabilelor”, manifestând atracție față de trupă germană KMFDM (care înseamnă „Fără milă pentru majoritate”). Toate acestea creionează sugestiv un profil de personalitate clivat și problematic, cu evidente tușe morbide. Iar descrierea pe care le-au făcut-o colegii ca având un aspect „diavolesc, jumătate vii, jumătate morți”, sintetizează perfect structura și conduita acestor tineri, capabili de orice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de tip optimist sau pesimist? Cine sunt cei care trăiesc mai degrabă în spațiul pesimismului sau în acela al optimismului? Acestea sunt întrebările la care încercăm să găsim câteva răspunsuri în cele ce urmează. Scopul general însă rămâne de a creiona imaginea postcomunismului pe dimensiunea "soft", în relație cu elementele de tip structural, de genul celor abordate mai sus. Atât simțul comun, cât și specialiștii plasează sursele atitudinilor pesimiste sau optimiste fie la nivel individual, fie la nivel structural. În cele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
anchete cu chestionar standardizat), cât și în interiorul metodelor (în cazul celor cantitative). 6.1.3. Care, cum și de ce: obiective generale Așa cum am mai arătat deja pe parcursul capitolelor anterioare 6, obiectivul general în plan empiric al lucrării este de a creiona o imagine a identității tinerilor români în contextul schimbărilor sociale din perioada postcomunistă. Lipsa datelor empirice coerente și comparabile care să acopere acest interval de timp face ca ținta noastră să fie cantonată mai degrabă în planul exploratoriu, descriptiv, decât
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru care ne vom opri la investigarea identificărilor valorice care ne permit comparații longitudinale 14. Primul pas, așadar, constă în a găsi acele valori (adică rezultate ale identificărilor comune sau, în termenii analizei statistice, factori) care să ne ajute să creionăm un profil axiologic căruia să-i putem studia stabilitatea sau dinamica. Pe lângă condițiile impuse de disponibilitatea datelor, am ținut cont în alegerea factorilor nu doar de teoriile referitoare la sistemele valorice invocate anterior, ci și de o taxonomie rezultată din
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
colectiv?" și "Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor din România în contextul schimbărilor sociale din societatea noastră?" sunt întrebările care au stat la baza acestei lucrări. Demersul nostru a fost guvernat pe de o parte, de încercarea de a creiona, pe baza analizei teoriilor specifice acestui câmp, un model conceptual de abordare a identității și de a căuta să vedem cum se poate empiriza acest construct, iar pe de altă parte, de a surprinde și analiza pe cât posibil profilul sociocultural
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vremea noastră un Lică Trubadurul, un mierloi irezistibil la dame, sigur e că s-ar fi oprit la el. La amicul nostru. I-ar fi corectat, poate, ceva din carura de halebardier, zămislită acolo, sub Cetatea Neamțului, l-ar fi creionat un pic mai finuț, mai lunecos, mai lipicios, în rest, l-ar fi lăsat așa. Avea, amicul ăsta al nostru, o priză nebună la dame. Dacă se ivea o trăpașă pe mozaicul voievodal din Piața Unirii una pe tiparul lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a lui S. îi corespund coordonate la fel de obișnuite pentru activitatea sa literară. În noiembrie 1935-octombrie 1936 scoate la Mediaș, împreună cu poetul Gheorghe Munteanu, revista ,,Darul”. Editorialul îi exprimă crezul cu privire la sentimentul național, cantonat cam desuet într-un ,,pașoptism” declarativ. Publicistul creionează portretul scriitorului ,,din provincie”, dezavantajat de poziția geografică și de inaccesibilitatea la viața culturală bucureșteană. Transplantat destul de timpuriu în Transilvania, S. rămâne veșnicul nostalgic al Bucovinei natale, imaginea codrilor și poveștile de aici intrând cu prisosință în versuri, puțin diferite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
decât atât, Școala gustiană nu s-ar fi legitimat fără asumarea rolului de factor modernizator al satului și, În același timp, de participant la construirea instituțiilor statului după 1918. Prin urmare, o istorie alternativă a școlii al cărei contur se creionează În ultimii ani trebuie să fie istoria unui fenomen În contextul culturii interbelice. Cercetarea acestei culturi În spiritul noii istorii culturale trebuie să se desfășoare sub impactul sociologiei și antropologiei, astfel ca analiza să nu se mai concentreze exclusiv pe
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de a se distinge față de celelalte. În consecință, Mudde este o "curea de transmisie" între studiile teoretice și cele empirice privind populismul. Expunând elemente teoretice doar în măsura în care acestea sunt susceptibile să participe la explicarea empirică a fenomenului populist, reușește să creioneze un cadru de inteligibilitate solid și, mai ales, ușor de înțeles și utilizat. Argumentele centrale expuse înprimul capitol al acestei lucrări, avându-l drept coautor pe Cristóbal Rovira Kaltwasser, au putut cu ușurință fi internalizate și testate în diverse studii
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
caracterizante și pe o continuă încadrare axiologică. „Dacia literară”. Destinul unei reviste, viața unei epoci literare este un studiu monografic temeinic, în care prospectarea exactă a cadrului istoric se îmbină cu cercetarea temeinică a împrejurărilor socio-culturale. Personalitatea lui Mihail Kogălniceanu, creionată cu acuratețe și pregnanță, are credibilitate și carismă. Programul revistei, cu toate semnificațiile lui, e raportat la realitățile anilor în care periodicul a apărut, dar se urmărește și însemnătatea inițiativei lui Kogălniceanu pentru deceniile postpașoptiste, precum și deschiderile pe care le-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
contactele de lucru, la nivel de experți), cu luările de poziție respective. Punînd În paralel deteriorarea situației din România cu poziția din ce În ce mai inflexibilă a conducerii românești față de cererile din ce În ce mai concrete și mai ritos formulate ale părții americane, Kirk și Răceanu creionează tabloul apogeului unei dictaturi din care lipsește farmecul marquezian. Patriarhul Însingurat, Înconjurat doar de soție și de cîțiva fideli care Îi ascund realitatea, se Îndreaptă, fără grație sau romantism, spre distrugere. Faptele sînt simple: dacă administrația Carter, care În mod
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
White este anti-Foucault atât prin critica aspră adusă cărților gânditorului francez, cât și prin atitudinea profesorului american față de omul Foucault, față de imaginile publice ale acestuia. Într-un schimb intens de e-mailuri cu legendarul teoretician american, acesta mi l-a creionat pe Foucault la fel de sumbru ca în criticile sale: "egomaniac", "paranoic", "repulsiv", "lipsit de respect față de ceva și față de cineva". Bineînțeles că Foucault nu a rămas în istoria gândirii europene pentru aceste imagini publice din mințile cunoscuților săi (Deleuze, Rabinow, Veyne
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de antichități, pe care le pune în valoare cu mult rafinament al descripției. Perioada interbelică, văzută mai mult prin prisma soției lui Băncilă, o fată de la țară, adusă la oraș și speriată de gusturile costisitoare ale soțului ei, va fi creionată într-un mod destul de nebulos, intervale de timp importante fiind comprimate în numai două paragrafe. Acțiunea propriu-zisă se petrece în contemporaneitate, anul 1989 fiind un timp mai larg și mai relativ decât scurta vizită din Rămas-bun sau decât cele trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
căzut cu fața la pământ, implorându-l pe Dumnezeu să-i înlăture potirul suferinței (Mc 14,33-36). Descrierea prezentată aici nu este o ficțiune evlavioasă sau de o dogmă. Mai degrabă această scenă contrastează total cu portretul lui Isus, atât de senin creionat în In 17, unde stă de vorbă cu Dumnezeu, într-un sentimente de pace, se roagă pentru ucenicii săi și adaugă o rugăciune pentru toți cei care îl vor urma după el. Scena din Ghetsemani este o mărturie ce nu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
autenticitatea documentelor invocate pentru a valida speculativul edificiu. Cele două cărți pe care le-am scris În 1986 și 1988 (reeditate Într-o versiune concentrată În 1996) se prezintă ca Începutul unei lucrări de anvergură care și-ar propune să creioneze profilul mitologiei românești pornind de la următoarele clase: animalele, plantele, alimentele, obiectele, toposurile, stihiile și astrele, categoriile umane, elementele și materiile și figurile fabuloase (volumele apărute epuizează doar prima clasă). În descendența lui Claude Lévi-Strauss, autorul consideră mitologia ca pe un
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Nici eu.223 În piesa următoare, mercantilismul și cameleonismul șefului de gară, fixismul și intransigența absurdă a personajului-orologiu Domnișoara Cucu, mimetismul și insensibilitatea mascate în eleganță și aroganță, evidente la Grig, capriciile și plictiseala Monei trimit tot la ipostaze caracteriale creionate în Momentele și în comediile lui Caragiale. De fapt, în ambele piese, scene cu iz caragialesc alternează cu scene umoristice redate în tonalități diferite, de la cele duioase, melancolice, la cea involuntar ilariantă. În Steaua fără nume, spre exemplu, între starea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
observam la începutul capitolului, Caragiale a văzut absurdul lumii sale și, prin anumite aspecte care țin de construcția aparte a personajelor, a profetizat câteva elemente ale devenirii lor ulterioare. Astfel, ca și autorii de farse absurde, dramaturgul român reușește să creioneze sugestiv individul care, după cum a demonstrat G. Marcel, se deosebește de persoană prin faptul că este anonim, "este fără față, într-o anumită măsură insesizabil, eu n-am priză directă asupra lui, el se detașează, fiind în esență iresponsabil."23
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-i vezi și să-ți faci haz de ei", dar menține prin linii de mare forță sugestivă, și datele etern-umanului, chiar și atunci când portretul rămâne în sfera indeterminabilului absolut, contingent absurdului. Leonică din Broaste...destule. Nuvelă pesimistă este, spre exemplu, creionat printr-un șir de negații care exfoliază, rând pe rând, succesivele imagini care asigură posibilitatea reprezentării mentale: "Părul lui nu era nici negru, nici galben, nici castaniu; fața nici oacheșe, nici bălană, nici smeadă; ochii nici negri, nici verzi, nici
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a orașului natal prin personalități, străzi, parcuri, lăcașe de cultură), Lucrezzia Karrnabat (Capri: insulă de aur), Mihail Șerban (Vis). Sub pseudonimul George Lotru, George Lesnea traduce din Serghei Esenin și din poetul polonez Titus Czyzenski. În primul număr Ionel Teodoreanu creionează un portret sentimental al lui Mihail Sadoveanu, în care este rememorată cunoștința cu marele prozator, dar și cu G. Ibrăileanu și cu G. Topîrceanu, petrecută la îndemnul și în casa lui Demostene Botez, unde revista „Însemnări literare” își stabilise efemer
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
Treboniu (1944). Poezii ale sale sunt incluse în antologiile Primăvara, vara, destinul, Dumnezeu, toamna, iarna (1938), Dragostea văzută de șapte poeți (1939), scoase în aceeași colecție. Mai multe pasteluri, în genere autumnale (Stanțe, Teama, Sfârșit, Final, Umbre), din placheta Versuri, creionează climatul apăsător al unei amărăciuni provocate de nefericiri familiale (moartea tatălui, părăsirea casei părintești), maladii fizice ori nevroze, despărțiri. Versul clasic face loc deseori celui liber, aspirând să capteze duritatea cotidianului, însă glisând mereu în prozaic. Mai ambițios este Țărm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]