206,013 matches
-
criterii tematice. Ideea nu e rea, deși, adesea, din acel material rebel, constatăm că tematica nu poate fi cu strictețe respectată, trecînd lesne dintr-o secțiune la alta, cînd nu se repetă sub altă înfățișare, de-a dreptul. Dar un criteriu ordonator trebuia găsit și e bine că a fost cel tematic. Vorbele de duh sau pildele lui Cilibi Moise se dovedesc a fi, prin structură, o paremiologie populară, broșurelele sale ținînd perfect de ceea ce se numește literatură sapiențială. A o
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
actuală la care se adaugă câteva eseuri strânse sub titlul "20 spre 21" ce vorbesc despre viitorul acestei lumi în metafora vitezei. America în postistorie, în postmodernitate și cyberworld, pândită de pericolul krahului informatic și exportând o artă ce anulează criteriile tradiționale de selecție valorică, America obsesiei conceptului de political correctness și a aberațiilor culturale derivând din el, America universităților și științei amețitoare, Hollywood, Constituția, și tot ceea ce în mod automat se leagă de perfecționism și succes, reprezintă, elementele indisociabile de
Metafora viitorului by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16983_a_18308]
-
România era un stat care își alesese sistemul său de alianțe, un stat care se bucura de garanții internaționale, un stat care participa efectiv la dialogul internațional, iar vocea ei era ascultată. S-a uitat că în cultura română prevala criteriul estetic și nu cel politic, s-a uitat că ierarhia de valori se alcătuia de la sine și nu era alcătuită la sediile partidelor politice. S-a uitat că armata era garantul continuității existenței statului românilor și apărătorul teritoriului național, iar
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
compus fără profesionalism. Ni se oferă aproape 700 de pagini de literatură critică naivă. Deși a citit mii de cărți, autorul nu are o concepție clară despre creația literară. Scrie după ureche, cu voioșia celui lipsit de griji și de... criterii. Clasificarea însăși a poeziei românești contemporane este făcută parcă la un pahar de vin. Volumul începe cu un capitol intitulat Debutanți înainte de război, afirmați deplin în deceniile 5-6, astfel încât suntem tentați să credem că principalul criteriu va fi și în
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
de griji și de... criterii. Clasificarea însăși a poeziei românești contemporane este făcută parcă la un pahar de vin. Volumul începe cu un capitol intitulat Debutanți înainte de război, afirmați deplin în deceniile 5-6, astfel încât suntem tentați să credem că principalul criteriu va fi și în continuare unul cronologic. Iată însă că puțin mai încolo dăm peste capitolul Oportunismul proletcultist în varianta basarabeană. Trebuie să înțelegem că s-a trecut la un criteriu moral și ideologic? S-a trecut, dar numai pentru
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
deceniile 5-6, astfel încât suntem tentați să credem că principalul criteriu va fi și în continuare unul cronologic. Iată însă că puțin mai încolo dăm peste capitolul Oportunismul proletcultist în varianta basarabeană. Trebuie să înțelegem că s-a trecut la un criteriu moral și ideologic? S-a trecut, dar numai pentru basarabeni. Urmează o scurtă repunere în drepturi a criteriului estetic: între tradiționalism și modernism. Mergând cu lectura mai departe, descoperim că și sexul autorilor devine la un moment dat un criteriu
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
însă că puțin mai încolo dăm peste capitolul Oportunismul proletcultist în varianta basarabeană. Trebuie să înțelegem că s-a trecut la un criteriu moral și ideologic? S-a trecut, dar numai pentru basarabeni. Urmează o scurtă repunere în drepturi a criteriului estetic: între tradiționalism și modernism. Mergând cu lectura mai departe, descoperim că și sexul autorilor devine la un moment dat un criteriu. Este vorba de capitolul intitulat Contingent feminin, în care figurează Grete Tartler, Daniela Crăsnaru, Cornelia Maria Savu, Denisa
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
criteriu moral și ideologic? S-a trecut, dar numai pentru basarabeni. Urmează o scurtă repunere în drepturi a criteriului estetic: între tradiționalism și modernism. Mergând cu lectura mai departe, descoperim că și sexul autorilor devine la un moment dat un criteriu. Este vorba de capitolul intitulat Contingent feminin, în care figurează Grete Tartler, Daniela Crăsnaru, Cornelia Maria Savu, Denisa Comănescu ș.a.m.d. într-un capitol anterior, însă, Ileana Mălăncioiu și Angela Marinescu apar alături de Calistrat Costin și Horia Bădescu, dar
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
Savu, Denisa Comănescu ș.a.m.d. într-un capitol anterior, însă, Ileana Mălăncioiu și Angela Marinescu apar alături de Calistrat Costin și Horia Bădescu, dar capitolul nu poartă titlul Contingent masculin-feminin, ci Cezar Ivănescu, un trubadur modern. Urmează folosirea neașteptată a criteriului geografic: Trei poeți gălățeni, Alți poeți vrânceni (de ce "alți poeți vrânceni?! ... alții față de care?!), Un oneștean mai vechi dar foarte modern: Const. Th. Ciobanu ("capitol" în care mai sunt prezentați Silviu Claudiu Mihai, Octavian Voicu și Liliana Paisa Spoeală!), Poeți
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
în special în ceea ce privește scara axiologică în literatura română de azi. Constatînd că, pentru publicul de la noi, "contează încă enorm prejudecata canonului", Dumitru Chioaru scrie: " După zece ani de emancipare dintr-o societate totalitară care ne-a impus canonul ei pe criterii ideologice, s-au produs unele revizuiri critice ale acestuia, nesemnificative în fața unei mentalități conservatoare. "Mari" sunt considerați aceiași scriitori agreați de regimul comunist, deși opera unora s-a perimat nu numai ideologic ci și estetic. Au fost, ce-i drept
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
gustul literar al publicului. Explicația rămâne una singură: în ciuda ideologiei și cenzurii impuse de regimul comunist, literatura română s-a făcut în țară, dar valorile pe care ni le-a transmis "epoca de aur" trebuie revizuite critic, fără a substitui criteriul etic celui estetic." El nu crede că procedeele postmoderne pot suplini talentul, care rămîne prima condiție pentru a fi scriitor, iar înțelegerea greșită a performanței și succesului riscă să deregleze criteriile de evaluare. Mihail Gălățanu are altă părere: "Succesul reprezintă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
epoca de aur" trebuie revizuite critic, fără a substitui criteriul etic celui estetic." El nu crede că procedeele postmoderne pot suplini talentul, care rămîne prima condiție pentru a fi scriitor, iar înțelegerea greșită a performanței și succesului riscă să deregleze criteriile de evaluare. Mihail Gălățanu are altă părere: "Succesul reprezintă o receptare promptă și amplă. Marjele de eroare sunt, în general, nesemnificative atunci cînd există bun-simț. Numai conjuncturalismul cras gafează." Ierarhiile sînt inerente - spune el - iar demitizările nu atacă, în genere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
de nedreptate, dar așa a fost întotdeauna. Sigur, există poeți care pot fi supraevaluați fiindcă au poziții în universități, în critica literară, în media, în edituri. Sunt bine plasat, așa că pot să vorbesc. Nu trebuie să ne facem iluzii în legătură cu criteriile. E evident că timpul își va face treaba. Să nu uităm niciodată că cel mai mare poet francez din secolul al XIX-lea se numea Béranger. Nu Victor Hugo, nu Baudelaire, nu Verlaine, nu Nerval, ci Béranger. Cel mai mare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
concret, el înseamnă dinamitarea tuturor convențiilor și doctrinelor, îl conduce pe Fernando Pessoa la formulări absolut surprinzătoare a căror explicație stă în convingerea că abstracțiunea, teritoriul înțelegerii pure, e mai reală decât realitatea. E o convingere filosofică contestabilă: "logica e criteriul nostru de adevăr și doar în argumente, nu în fapte, poate fi logică". Aplicată cu obstinație istoriei (pe care altundeva o declară ilogică și lipsită de legi) aceasta îl conduce pe autorul portughez la concluzia dinamitardă că "principiile democrației sunt
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
a relatării discuțiilor și chiar controverselor dintre Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, de asemenea colaboratori, sub coordonarea lui Tudor Vianu, comentatorul regretă că după dispariția acestuia din urmă "s-au eliminat elemente importante ale limbajului poetic eminescian, încât au prevalat criteriile lexicografice, nu cele stilistice." Profesorul Gh. Bulgăr, fost lector de limba și literatura română, lungi perioade, la Paris, a ținut să marcheze împlinirea frumoasei vârste de 80 de ani, tot cu un volum consacrat lui Eminescu, vechea sa iubire statornică
Momentul Eminescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17039_a_18364]
-
sistematic induse printr-o politică abuzivă (și) în domeniul culturii, cît scopul imediat al demonstrației de forță și aerul mocnit al unei competiții în deplasare. Din această pricină aceste expoziții au fost, în linii mari, eșecuri pe măsură. Organizate pe criterii statistice și cantitative, fără un discurs structurat și fără o viziune integratoare, ele au făcut mai curînd dovada unei realități artistice prolixe, lipsite de vigoare și de coeziune. În acest climat, nu prea încurajator tocmai din pricina precedentelor ratate, o altă
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
carte a d-lui M.S. Rădulescu despre elita liberală, demonstrează că n-avea, în arborele său genealogic, nimic grecesc. Și nici nu cred în precizarea d-lui N. Georgescu că Eminescu a înlocuit, în iulie 1882, în teoria păturii superpuse criteriul străinismului cu cel al demagogiei. Tîrzie, oricum, modificare a unei teorii deplin elaborată. Negreșit, dl. N. Georgescu dovedește, în amîndouă cărțile sale, multă știință de carte despre viața lui Eminescu și a epocii. În loc să elaboreze o biografie a lui Eminescu
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
veche. Nu accept această etichetă fiindcă de fapt este vorba de literatură pur și simplu... Iar personajele cărților mele sunt de facto înrudite cu Anna Karenina și Madame Bovary, deci figuri feminine create de autori bărbați. Deci, dacă luăm drept criteriu cantitatea, literatura universală este mai degrabă produsul creativității masculine. Dar eu cred că fiecare scriitor - fie bărbat, fie femeie - este legat de literatură în sine. R.B.: Încă un aspect al scriiturii dvs. m-a frapat; și anume modul foarte specific
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
critică necesară. Cineva trebuia să-și asume acest rol. în cele peste patru decenii de control exercitat de autoritățile comuniste asupra literaturii, imaginea acesteia s-a falsificat. S-a creat, pe de o parte, o ierarhie literară oficială, având drept criteriu principal valoarea propagandistică a textelor. Pe de altă parte, s-a configurat și o ierarhie neoficială, bazată pe criteriul estetic. Aparent, revizuirea s-ar putea produce fără mare bătaie de cap: ar fi suficient să renunțăm la ierarhia oficială și
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
comuniste asupra literaturii, imaginea acesteia s-a falsificat. S-a creat, pe de o parte, o ierarhie literară oficială, având drept criteriu principal valoarea propagandistică a textelor. Pe de altă parte, s-a configurat și o ierarhie neoficială, bazată pe criteriul estetic. Aparent, revizuirea s-ar putea produce fără mare bătaie de cap: ar fi suficient să renunțăm la ierarhia oficială și să adoptăm ierarhia neoficială. Din nefericire, ierarhia oficială nu este complet mincinoasă, iar ierarhia neoficială nu este întrutotul corectă
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
de vitalitate. Dau aripi pestilenței și o umbră de glas descompunerii. Cine e, bunăoară, Diacul tomnatic și alumn, ascuns, în "curajul" său, sub o mască impertinent croită dintr-o sintagmă eminesciană? De ce nu-și arată chipul, ci doar rânjetul suspendat?" Criteriul estetic și criteriul moral Gheorghe Grigurcu este un extraordinar evocator al specificului unei creații literare. în schimb, evaluările sale sunt capricioase și nu se poate conta pe ele. Criticul descrie, de exemplu, cu o virtuozitate mefistofelică felul de a fi
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
aripi pestilenței și o umbră de glas descompunerii. Cine e, bunăoară, Diacul tomnatic și alumn, ascuns, în "curajul" său, sub o mască impertinent croită dintr-o sintagmă eminesciană? De ce nu-și arată chipul, ci doar rânjetul suspendat?" Criteriul estetic și criteriul moral Gheorghe Grigurcu este un extraordinar evocator al specificului unei creații literare. în schimb, evaluările sale sunt capricioase și nu se poate conta pe ele. Criticul descrie, de exemplu, cu o virtuozitate mefistofelică felul de a fi al poeziei lui
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
silabe, litere scăpate din frâu, într-un simulacru de delir." Evaluările sunt discutabile și din cauza tendinței criticului de a-i privi cu o simpatie literară pe scriitorii care au rămas de-a lungul vieții puri ca oameni. în comentariile sale, criteriul estetic și criteriu moral formează o unitate nebuloasă. "Marin Preda - susține de exemplu Gheorghe Grigurcu - nu a avut tăria unei retrageri sacrificiale, a unei asceze prin scris, precum de pildă marele său contemporan Radu Petrescu, acesta într-adevăr neconcesiv, sărac
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
din frâu, într-un simulacru de delir." Evaluările sunt discutabile și din cauza tendinței criticului de a-i privi cu o simpatie literară pe scriitorii care au rămas de-a lungul vieții puri ca oameni. în comentariile sale, criteriul estetic și criteriu moral formează o unitate nebuloasă. "Marin Preda - susține de exemplu Gheorghe Grigurcu - nu a avut tăria unei retrageri sacrificiale, a unei asceze prin scris, precum de pildă marele său contemporan Radu Petrescu, acesta într-adevăr neconcesiv, sărac și nepătat până la
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
discută despre pălăriile din tablouri care sunt sau nu la modă, mă gândesc la bietul coleg care a muncit, care a discutat cu rușii, cu americanii, cu brazilienii, ca să se pună de acord cu privire la împrumutarea unei pânze și... Cât despre criterii, cred că nu cel al rentabilității trebuie să primeze, nu trebuie să se cadă în industrie... O expoziție nu trebuie făcută pentru că va atrage foarte multă lume. Într-o expoziție sunt obiecte cât mai frumoase, îmbinate în așa fel ca
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]