51,775 matches
-
Monica Lovinescu, N. Steinhardt, Mihail Sebastian, Ion Ioanid, Virgil Ierunca și Ion Vianu. Eseu: H.-R. Patapievici (alături de Ioan Es. Pop, campion absolut al nominalizărilor), Caius Dobrescu, Ruxandra Cesereanu, Ioana Pârvulescu, Sorin Antohi, Simona Popescu (prezentă, iată, în trei genuri). Critică și istorie literară: Sanda Cordoș, Paul Cernat, Carmen Mușat, Daniel Cristea-Enache, Mircea A. Diaconu, Gabriela Gavril, Luminița Marcu, Nicoleta Sălcudeanu și Marius Chivu. (România literară are, astfel, satisfacția să-și vadă doi dintre actualii cronicari literari și pe ,interbelica" de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
luat de Gabriela Adameșteanu, din care reproducem un scurt fragment: ,Cum vezi aceste discuții despre revizuirea literaturii de pînă în '90? - Părerea mea este că revizuirea se va face oricum în timp, nu e neapărat nevoie să se înhame niște critici și să spună, mai ales că și criticii sînt subiectivi. Eugen Simion nu va renunța niciodată la volumele lui de critică Scriitori români de azi, unde sînt amestecați și scriitori proști, și buni. Eu cred că lucrurile se vor așeza
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
Părerea mea este că revizuirea se va face oricum în timp, nu e neapărat nevoie să se înhame niște critici și să spună, mai ales că și criticii sînt subiectivi. Eugen Simion nu va renunța niciodată la volumele lui de critică Scriitori români de azi, unde sînt amestecați și scriitori proști, și buni. Eu cred că lucrurile se vor așeza cu timpul; cărțile bune vor ieși la suprafață și vor trăi, că au viața lor, cărțile proaste vor dispărea. Gîndește-te cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
și-o fac Andrei Pleșu și Radu Paraschivescu (editor), strîngînd într-un catastif colorat - la propriu - articole ale celui dintîi, de prin Dilema, Plai cu boi și Jurnalul Național, din ultimii zece ani și mai bine. Se cheamă, trucînd (auto)critica unui, bunăoară, Raymond Poincaré, Comédii la porțile orientului. Comédia (din turcește...), cînd nu-i pur și simplu o chestie, cuvînt de care tot Miticul e dependent, va să-nsemne circ la drumul mare. În orice caz, nu (tocmai) comedie. Așa că
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
Ion Gheorghe merită girul și chiar entuziasmul nostru. Cu toate inegalitățile sale și în pofida unui tezism, așa zicând, inocent al operei, se cuvine să-i citim cu atenție poemele, făcând abstracție, pe cât posibil, de culoarea convingerilor politice care le subîntind. Critica literară în care cred este una transideologică, recunoscând și impunând merite artistice, nu civice. Mai ales că literatura română contemporană nu e atât de bogată încât să-și permită luxul de a renunța (în cuvintele Ilenei Mălăncioiu) la scriitorii de
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
comentatori o presiune constantă, ba chiar alergând să-i placheze, ca la rugby, pe cei ce au trecut indiferenți pe lângă volumele lui. Firește că această ,strategie", atât de tristă pe vectorul ei ofensiv, se întoarce împotriva sa, făcându-i pe critici și pe cititori să ocolească - dar de la o și mai mare distanță - perimetrul scriptural al lui Marin Mincu. Și e realmente păcat că s-a ajuns la această situație, fiindcă autorul cu pricina, în pofida unor defecte ușor de sesizat și
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
de convocarea la Parchet, deoarece erau prea cufundați în lectura lui Nicolae Filimon sau Balzac. Am aflat de curând că acu vreo trei ani, în Vrancea, pentru a deveni membru PSD trebuia să-i dovedești liderului local că ai adâncit Critica rațiunii pure; la Gorj trebuia demonstrate solide cunoștințe de istorie! La un moment dat, când cetățeni români și străini s-au dus la secretariatul general al guvernului cu bilete de diferite culori, dar cu o predilecție pentru verde, au găsit
Metrul cub de cultură by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11471_a_12796]
-
ajuns? Până una alta la nimic altceva decât la compromiterea publică a unor persoane care, într-o măsură sau alta, s-au opus vechiului regim, făcând pentru aceasta pușcărie politică, sau măcar au schițat gesturi de opunere, de delimitare, formulând critici parțiale sau simple rezerve, sau scriind opere cu înțelesuri subversive, critice. Astfel de oameni au fost livrați disprețului public, după deschiderea unor dosare, iar nu foștii înalți demnitari de partid, cărora Securitatea, cel puțin în principiu, le era subordonată, după cum
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
au cedat presiunilor Securității, care au făcut note informative etc. De fiecare dată a fost vorba - prin ce întâmplare? - de scriitori care în trecutul regim s-au comportat demn, nu au făcut elogiul deșănțat al dictaturii, ba chiar au formulat critici, fie directe, în adunările de la Uniune, fie indirecte, în operele lor literare, atâta cât se putea sub rigorile cenzurii. A apărut astfel cazul Doinaș, al unui important scriitor respectat de toți, reper de comportare demnă, despre care se află după
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
criticului literar Lucian Raicu, și el stabilit în Franța) publicase deja zece cărți de proză în țară și era ceea ce se numește un om împlinit din punct de vedere profesional. Era un autor consacrat, cărțile sale fuseseră bine primite de critică și de public. A abandonat însă totul, inclusiv propria bibliotecă, pentru a pleca în Israel. Acolo a mai publicat alte patru cărți de proză în limba română și a desfășurat o frenetică activitate de gazetar în publicațiile de limbă română
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
un gând din 1927! Clarviziunea scriitorului e excepțională. Faptul de a fi antifascist nu-l împiedică pe artist să releve marile defecte ale sovietismului. B. Fondane traversează cu sagacitate spațiul ideologic de la o situație la alta și întreprinde succesiv o critică a marxismului, o critică a socialismului, o critică a comunismului, o critică a fascismului, arătând precaritatea atât a artei burgheze cât și a artei proletare, în baza unui principiu sau al unei credințe la care revine mereu: ,spiritul nu e
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
Clarviziunea scriitorului e excepțională. Faptul de a fi antifascist nu-l împiedică pe artist să releve marile defecte ale sovietismului. B. Fondane traversează cu sagacitate spațiul ideologic de la o situație la alta și întreprinde succesiv o critică a marxismului, o critică a socialismului, o critică a comunismului, o critică a fascismului, arătând precaritatea atât a artei burgheze cât și a artei proletare, în baza unui principiu sau al unei credințe la care revine mereu: ,spiritul nu e liber dacă el derivă
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
Faptul de a fi antifascist nu-l împiedică pe artist să releve marile defecte ale sovietismului. B. Fondane traversează cu sagacitate spațiul ideologic de la o situație la alta și întreprinde succesiv o critică a marxismului, o critică a socialismului, o critică a comunismului, o critică a fascismului, arătând precaritatea atât a artei burgheze cât și a artei proletare, în baza unui principiu sau al unei credințe la care revine mereu: ,spiritul nu e liber dacă el derivă într-un fel mai
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
antifascist nu-l împiedică pe artist să releve marile defecte ale sovietismului. B. Fondane traversează cu sagacitate spațiul ideologic de la o situație la alta și întreprinde succesiv o critică a marxismului, o critică a socialismului, o critică a comunismului, o critică a fascismului, arătând precaritatea atât a artei burgheze cât și a artei proletare, în baza unui principiu sau al unei credințe la care revine mereu: ,spiritul nu e liber dacă el derivă într-un fel mai mult sau mai puțin
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
6 al Parisului, cum știți foarte bine. Îmi aduc aminte cum am fost desființat, cu un citat de Roland Barthes. Cum, domnule, dumneata, un obscur balcanic, îndrăznești să contești o somitate ca Roland Barthes? Domnule Iorgulescu, dumneavoastră sunteți orientat în critică, iată că voga lui Roland Barthes s-a cam epuizat, nu?! și, în definitiv, de ce noi n-am avea dreptul la libertatea de opinie, să punem în discuție toate gloriile acestea. Nu în sens de frondă, nu, nu, ci de
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
franceze, care i-a stimulat mai ales resursele înnăscute ale sensibilității, ajutând-o să se situeze valoric în planul central și sudic european (adesea chiar și dincolo de el) imediat după pomenita școală, fapt semnalat nu o dată de către cei mai prestigioși critici de artă de la noi în perioada secund interbelică; nu însă și de marea majoritate a criticilor și istoricilor de artă francezi care au preferat să vadă în exponenții artei noastre plastice - că e vorba de Grigorescu, Andreescu, Pallady - niște subordonați
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
valoric în planul central și sudic european (adesea chiar și dincolo de el) imediat după pomenita școală, fapt semnalat nu o dată de către cei mai prestigioși critici de artă de la noi în perioada secund interbelică; nu însă și de marea majoritate a criticilor și istoricilor de artă francezi care au preferat să vadă în exponenții artei noastre plastice - că e vorba de Grigorescu, Andreescu, Pallady - niște subordonați, dacă nu chiar epigoni. Pe acest plan - care se reflectă în dicționarele și enciclopediile franceze, mai
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
Ion Simuț În cele 350 de pagini ale antologiei sale din eseul și critica literară basarabeană (Editura Știința-Arc, Chișinău, 2004), Eugen Lungu distribuie materia pe epoci astfel: 30 de pagini pentru intervalul 1900-1940, unde sunt cuprinși C. Stere (cu două articole), Al. Robot (tot cu două articole), N. Costenco, Bogdan Istru și George Meniuc
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
încoace. Aceste disproporții în favoarea deceniului 1990-2000 vorbesc de la sine. Antologia nu face istorie, se înscrie în orizontul stringent al contemporaneității. Eugen Lungu a vrut să dea o imagine a dezbaterilor actuale și a fost interesat mai puțin să reflecte istoria criticii cu texte indiferente astăzi, dacă nu chiar moarte. Și seniorii literaturii basarabene sunt reprezentați tot de texte din ultimii cincisprezece ani. Sumarul este organizat, în mod firesc, pe generații, literatura contemporană beneficiind de partea leului. Din generația cea mai vârstnică
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
reprezentați tot de texte din ultimii cincisprezece ani. Sumarul este organizat, în mod firesc, pe generații, literatura contemporană beneficiind de partea leului. Din generația cea mai vârstnică figurează prozatorii Vasile Vasilache, Vladimir Beșleagă și Serafim Saka, dintre șaizeciști sunt prezenți criticii Eliza Botezatu, Gheorghe Mazilu, Ion Ciocanu și Mihai Cimpoi, dintre șaptezeciști poeții Nicolae Dabija, Andrei }urcanu (mai mult critic decât poet), Leo Butnaru și hispanistul Sergiu Pavlicenco, dintre optzeciști își spun opiniile Valentina Tăzlăuanu, Arcadie Suceveanu, Ioan Mânăscurtă, Alexandru Burlacu
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
exagerări peste care nu putem trece cu ușurință, căci fenomenul este regăsibil și la noi în atitudinile exclusiviste față de Marin Preda sau Nichita Stănescu. Îl înțelegem, prin comparație, dar nu-l putem considera o simplă curiozitate, ci o nedreptate flagrantă. Critica basarabeană s-a sincronizat și cu metehnele noastre postrevoluționare... Pot fi detașate cu ușurință două categorii de texte în cuprinsul antologiei lui Eugen Lungu: confesiuni de scriitor, asimilate cu eseul, și articole propriu-zis critice. Proporția este puțin prea mare în favoarea
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
Eminescu și lui Creangă, într-un fel de eseuri lirice. Reflectând la înlocuirea instrumentului de lucru al scriitorului cu unul ,de fabricație stalinistă, limba moldovenească", Nicolae Popa constată ,însingurarea scriitorului de limba română" în Republica Moldova. Cea mai mare parte a criticii basarabene - bună sau rea - pare să se fi adăpostit sub acoperișul literei C a alfabetului: Vasile Coroban, Mihai Cimpoi, Ion Ciocanu (prezenți cu pagini substanțiale în antologie), Simion Cibotaru (absent din sumar). Să nu-l uităm pe istoricul literar Ștefan
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
sumar). Să nu-l uităm pe istoricul literar Ștefan Ciobanu, stabilit în România de dincoace de Prut după 1940, care ar fi meritat pe deplin să fie selectat cu măcar un text. Aici se situează personalitățile cele mai influente ale criticii basarabene. Concurența apreciabilă vine de la B, prin Eliza Botezatu (prezentă cu un studiu despre ultimul Meniuc) și Alexandru Burlacu (un bun istoric literar și critic exigent al actualității) - și dinspre L, prin Nicolae Leahu (cu excelente glose despre erosul postmodern
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
canonul, avatarurile livrescului - cu o bibliografie românească și europeană actualizată și natural asimilată. Eugen Lungu a reușit să pună foarte bine în valoare ideile înnoitoare și personalitățile basarabene cu deschidere spre dialog. Între timp, și-a publicat primul volum de critică, Raftul cu himere, la Editura Știința din Chișinău, prezentat de poetul și editorul Mircea V. Ciobanu, care îl apreciază superlativ ca pe un explorator al bibliotecii. A dovedit-o până acum în trei antologii bine gândite, argumentate și documentate: Poeți
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
îl apreciază superlativ ca pe un explorator al bibliotecii. A dovedit-o până acum în trei antologii bine gândite, argumentate și documentate: Poeți de pe vremea lui Eminescu (1991), Portret de grup, o antologie a poeziei optzeciste basarabene (1995) și antologia criticii, despre care tocmai am vorbit. Volumul Raftul cu himere ne relevă un eseist savuros, scriind atractiv despre boemă, negativism, moara ca topos, relicvele islamice în cultura română, absintul în poezie și arte, literatura licențioasă, cenzură - subiecte care nu sunt la îndemâna
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]