2,476 matches
-
familia), cu saga unui clan de ofițeri și „ciocoi” în care se strecoară și un personaj remarcabil, Leonora Baron. Repetitiv și prolific, T. derapează uneori în kitschul literaturii de consum, după Marian Popa una din slăbiciuni fiind „eticismul sentimental”. SCRIERI: Croitor pentru săraci, București, 1962; Flăcări pe chei, București, 1964; Microbuzul de seară, București, 1964; Port dunărean, București, 1964; Răgaz, București, 1965; Sub temelii, București, 1968; Diana, București, 1969; Frumoasele garnizoanei, București, 1969; Podul de foc, București, 1975; București, oraș de
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
Livezeanu, fostul șef al organizației național-țărăniste. „Domne”, zic, „am legături de prietenie, dar nu sunt țărănist! Dumneavoastră opriți oamenii să aibă legături sociale Între ei?” Văzând că nu scoate nimic de la mine, a venit alt anchetator, locotenentul-major Creangă, care fusese croitor În Vâlcea, și care m-a Întrebat același lucru. După câteva zile mi s-a pus În față o declarație În care recunoșteam că grupul Livezeanu a pus la cale niște acțiuni Împotriva statului. Adică a vrut să reorganizeze partidul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
alegători de la vot, aceștia, în număr de peste 300, au dat asalt localului. Atunci au fost chemați jandarmii călări, cari au venit în cap cu comandantul lor, căpitanul Tulea. Căpitanul Tulea primind ordinul să șarjeze pe alegători, unul dintre aceștia, un croitor, văzându-se amenințat ca să fie răsturnat de calul acestuia, îi apucă calul de dârlogi: căpitanul Tulea ripostă cu o lovitură de sabie, crestându-i urechea. Dându-se de știre la statul major al opoziției, Nicolae Fleva și Ion Câmpineanu veniră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o asemenea stare de spirit, sarcinile, ca să nu zic mizeriile vieții cotidiene, devin aproape insuportabile, prelungiri ale cunoscutului blestem biblic, de unde și vorba de „sudoarea frunții”. După ce-am coborît amîndoi din autobuz, mi-a spus: „Merg mai întîi la croitor să-i las un model de pantalon, apoi (băgînd mîna în gură și atingînd o măsea de sus) la doctoriță, să mai lucreze la «nasulia» asta, după aceea trec pe la hotel să-l întîlnesc pe Nicu Breban și abia pe la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în ultimii lor ani. E, într-adevăr, frumoasă, dar au beneficiat de ea doar o iarnă sau două! Ieri, pe imaș, la întoarcerea din pădure, m am întîlnit cu Rudu (Rudolf), soțul Feliciei, una din surorile vitrege ale mamei. Fost croitor, e astmatic, cu crize care s-au repetat și l-au obligat să stea de mai multe ori în spital. Deși și-a „aranjat” cei patru copii, e necăjit, ca și vecinii de care am pomenit, că nu mai poate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
al „muncitorilor intelectuali” ar trebui să îngrijoreze, nu să încînte. Toți oploșiții pe la sindicate, cooperație, biblioteci, case de creație își justifică „activitatea” editînd culegeri cu (dacă socotesc „producția” pe țară) sute de veleitari. Inutil să mai adaug că „poezia” frizerilor, croitorilor, plutonierilor majori e omagială, cu „sentimente alese” pentru partid, pentru „Tovarășul” și „Tovarășa”. *Nu o dată, Carmen se comportă ca „une petite aguicheuse”, adică provocator, șocant, mai ales sub aspect verbal. Badineriile, picanteriile, tachineriile, formulările sale explicite țin de un anume
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
apărut În Zori noi. Îmi pare bine că s-a rupt ghiața. Doamne ajută! și acum o Întrebare: ce știți despre gazda lui Labiș numită Bacalu? Când a stat aici? și cât? Eu știu că a stat În gazdă la croitorul Iordache și apoi la părintele Gavrilescu. În chestia cu Bacalu nu sunt prea lămurit. Aștept precizările dv. La ce mai lucrați? Omagiile mele pentru doamna dv. Salutări amicale, V.G. Popa 3 (Fălticeni), Sâmbătă, 13 oct. 1973 Signor Eugenio, Dl. Tempeanu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
memorie a spațiu-timpului de Început. Arborele genealogic, schițat de mâna sa pe mari planșe de desen, cuprinde o familie românească numeroasă. Bunicul dinspre tată, Nathan, căsătorit de două ori, cu copii din ambele mariaje, se născuse În Rusia și trăise, croitor militar, la Buzău. Singurul fiu din prima căsătorie emigrase În America, unde Își Întemeiase o nouă familie, iar dintre copiii din a doua căsătorie, doi fii, Martin și Harry, procedaseră la fel, locuind, primul În New York (unde era „printer”!), iar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
trenul spre Sibiu. în gara Sibiu îl așteptau camarazi buni de altădată: Mitu Banea, Nicu Iancu, Aurel Călin, Dobre, Alexe Ieșanu și alții. Întâlnirea cu Alexe Ieșanu l-a impresionat în mod deosebit căci acest camarad, deși nu era decât croitor, își purta cu demnitate infirmitatea căpătată în copilărie, fiind nedezlipit în toți anii grei, de luptă legionară, de camarazii săi. împreună cu Mitu Banea a ajuns la el acasă, undeva într-un cartier mărginaș al Sibiului, unde îl aștepta soția cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
OCTOMBRIE 1968 în ziua de 31 iulie 1964 se eliberează și Nicolae Petrașcu cu ultimul lot de legionari cu biletul de eliberare nr. 5948/1964. (Anexa 11.1.) Era bolnav, foarte bolnav și îmbătrânit înainte de vreme. Ajuns acasă în strada Croitorilor nr. 8 Sibiu, împreună cu Mitu Banea, cumnatul lui, fiul Horia ne dă o imagine plastică dureroasă, de modul cum se prezentau acești doi bărbați falnici ai familiei: „două grămezi de gunoaie”. Slabi, îmbrăcați în zdrențe, cu fețele trase și ochii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ca cel de jos, dă de gândit. în luna februarie a acestui an (1990), deci la două luni de la Revoluție, se prezintă la sora mea, Ancuța Bânda (soțul nefiind acasă), un elev de la Școala Militară, cu cheile familiei Bânda, str. Croitorilor nr. 8, telefon.... Elevul a spus că le-a găsit pe jos la sediul Securității, cheile având un carton pe care erau scrise datele; băiatul mai avea cheile de la dr. Maniu, dar era ruptă adresa. Cred că e clar pentru
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Fratele meu și cu mine eram în vizită în seara zilei de 30 iulie 1964 la familia unei verișoare de-a noastră, care locuia la Sibiu, ea fiind din Sâmbăta de Sus. Am primit un telefon de acasă, din Str. Croitorilor nr. 8, unde locuiam în casa mătușii noastre, farmacista Ancuța Bânda, născută Banea, mama și cei doi fii. Ni s-a spus că au venit din închisoare tata și unchiul Mitu și să venim acasă să-i vedem. Se auzise
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fi fost poate cel mai complet și cald omagiu pentru marele dispărut. Mitu Banea, cumnatul și camaradul de luptă , începând de la intrarea în Legiune, cu procesul de lesè majestè (din 1938) sfârșind cu venirea împreună la căminul familiei din str. Croitorilor nr. 8 și cu despărțirea definitivă când îl găsește ucis de mâna securității în 1968. Ing. Florica Socol, o distinsă doamnă pe care, în copilăria ei, am ajutat-o ca mentor la matematică și fizică, despre care nu am știut
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Munca obligatorie se desfășura după reguli și norme. Într-un document emis de Cercul de Recrutare București în 1942 se arăta:...am stabilit următoarele instrucțiuni, pe care vă rugăm să binevoiți a le aproba pentru a fi înmânate tuturor detașamentelor. Croitorii: pot să întoarcă într’o zi un veston și un pantalon sau să revizuiască 3 vestoane și 3 pantaloni sau să revizuiască 4 mantale. Croitorii pentru salopete confecționează tot într-o singură zi un costum. Deasemeni croitorii pot confecționa într
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pe care vă rugăm să binevoiți a le aproba pentru a fi înmânate tuturor detașamentelor. Croitorii: pot să întoarcă într’o zi un veston și un pantalon sau să revizuiască 3 vestoane și 3 pantaloni sau să revizuiască 4 mantale. Croitorii pentru salopete confecționează tot într-o singură zi un costum. Deasemeni croitorii pot confecționa într’o săptămână de 6 zile lucră toare un veston sau 3 perechi de pantaloni sau o manta toate cu 2 probe. Cismarii: pot produce într
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
înmânate tuturor detașamentelor. Croitorii: pot să întoarcă într’o zi un veston și un pantalon sau să revizuiască 3 vestoane și 3 pantaloni sau să revizuiască 4 mantale. Croitorii pentru salopete confecționează tot într-o singură zi un costum. Deasemeni croitorii pot confecționa într’o săptămână de 6 zile lucră toare un veston sau 3 perechi de pantaloni sau o manta toate cu 2 probe. Cismarii: pot produce într’o zi două perechi bocanci de pingelit sau 4 perechi bocanci cusături
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
legături cu românce; - Au obținut învoiri prin corupție; - La rigoare, și-au făcut procese între ei, au fost citați ca martori și aduși în orașele lor cu mandate în procese fictive; - Aflând că anumiți meseriași sunt solicitați, pentru ateliere militare (croitori, cizmariă, cojocari, etc.) s’au dat drept meseriași ca să scape de lucru; - Au căutat să-și îmbunătățească condițiunile de trai, au cumpărat tot ce au găsit, scumpind piața locală, au adus lucruri și din altă parte în cantități mari, pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
unui randament normal. În compunerea acestor echipe vor intra meseriașii evrei înscriși în controale (între 18-50 ani), precum și numărul strict necesar de salahori. III. - Ceilalți meseriași evrei care nu intră în categoriile celor întrebuințați la lucrările prevăzute la punctul I (croitori, cizmari, frizeri, etc.), vor fi de asemenea organizați, de către Cercurile de Recrutare, în echipe omogene a câte 10 inși sau mai puțini, în raport cu numărul existent. Echipele din această categorie vor fi repartizate la munca de folos obștesc, în primul rând
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de meseriași evrei, pe categorii omogene a câte 10 meseriași evrei, sau mai puțini, când totalul unei categorii nu ajunge această cifră. 3. Asemenea echipe se vor forma și din meseriașii care nu sunt necesari la lucrările arătate mai sus (croitori, cizmari, cojocari, curelari, etc.). 4. Meseriașii arătați la punctele 2 și 3 de mai sus, vor fi folosiți, fie în echipe omo gene, fie în echipe mixte (în care caz se vor divide echipele omogene de câte 10 inși) în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
că am luat legătura cu diferite detașamente pentru a stabili regimul de lucru al evreilor, conform regulamentelor militare și civile și am stabilit următoarele instrucțiuni, pe care vă rugăm să binevoiți a le aproba pentru a fi înmânate tuturor detașamentelor. Croitorii: pot să întoarcă într’o zi un veston și un pantalon sau să revizuiască 3 vestoane și 3 pantaloni sau să revizuiască 4 mantale. Croitorii pentru salopete con fecționează tot într’o singură zi un costum. Deasemeni croitorii pot confecționa
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pe care vă rugăm să binevoiți a le aproba pentru a fi înmânate tuturor detașamentelor. Croitorii: pot să întoarcă într’o zi un veston și un pantalon sau să revizuiască 3 vestoane și 3 pantaloni sau să revizuiască 4 mantale. Croitorii pentru salopete con fecționează tot într’o singură zi un costum. Deasemeni croitorii pot confecționa într’o săptămână de 6 zile lucră toare un veston sau 3 perechi de pantaloni sau o manta toate cu 2 probe. Cismarii: pot produce
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
tuturor detașamentelor. Croitorii: pot să întoarcă într’o zi un veston și un pantalon sau să revizuiască 3 vestoane și 3 pantaloni sau să revizuiască 4 mantale. Croitorii pentru salopete con fecționează tot într’o singură zi un costum. Deasemeni croitorii pot confecționa într’o săptămână de 6 zile lucră toare un veston sau 3 perechi de pantaloni sau o manta toate cu 2 probe. Cismarii: pot produce într’o zi două perechi bocanci de pingelit sau 4 perechi bocanci cusături
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mozaic, tâmplărie, vopsitorie, acoperiș, pereți scândură), în metri liniari (scări, electricitate, etc.) în bucăți sau kilograme, pentru cele care nu se pot exprima în metri. e/ Timpul aproximativ până la terminarea lucrării. 2. Pentru reparațiunile sau confecțiunile executate de ceilalți meseriași (croitori, curelari, cismari, cojocari, etc.) se va arăta deasemenea: a/ Unitatea sau instituția unde lucrează. b/ Numărul mediu al meseriașilor utilizați lunar. c/ Numărul orelor efectuate lunar. d/ Cantitățile de lucru exprimate în bucăți și pe categorii: îmbrăcăminte (mantale, vestoane, etc.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
într’o serie. e) Evreii ce vor intra în compunerea acestui detașament sunt acei care au fost întrebuințați la cultivarea terenurilor virane. Nu vor fi încadrați în acest detașament evreii din următoarele categorii: (total circa [...]). - Titrații universitari. - Meseriașii necesari armatei (croitori, cizmari, lingerii, zugravi, vopsitori, tâmplari). f) Se poate conta în general pe circa 1100 de evrei. În cazul când acest disponibil normal nu va fi realizat din cauza neprezentării acestor evrei potrivit comunicatului apărut în presă, se vor lua următoarele măsuri
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
rând pe acei între 30-40 de ani, întrucât este necesar să se păstreze o rezervă de elemente tinere pentru nevoile detașamentelor exterioare, interesând îndeosebi: - dintre specialiștii titrați și netitrați: medicii, dentiștii, arhitecții, inginerii constructori, conductorii de lucrări și - dintre meseriași: croitorii, cismarii, lemnarii (tâmplarii, dulgherii), fierarii, potcovarii și frizerii. 6. - Comandamentele, Direcțiile de arme și Cercurile teritoriale vor controla și urmări ca evreilor ce au fost repartizați pentru lucrări, să nu li se dea altă întrebuințare decât aceea pentru care au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]