2,936 matches
-
via?? foarte agitat?, a ajuns s? descopere ?tiin?a la patruzeci de ani ?i s? �mbr??i?eze o nou? carier?, �fizico-politic?� de aceast? dat?. De?i vl?star al unei ilustre familii cu r?d?cîni �nc? de pe timpul cruciadelor, Saint-Simon rupe leg?turile cu ai s?i, merg�nd p�n? la a dori lichidarea definitiv? a feudalit??îi. Contrar tradi?ionali?tilor, el g�nde?te c? Vechiul Regim nu se poate reinventă. Trebuie s? punem um?rul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
zile, adică trei veri la rând, în anii 1241, 1242 și 1243, așa cum menționează cronicele ungare și saxone. Numai așa se explică de ce, în 21 iulie 1242, papa Inocențiu al IV-lea emitea bula Plene lacrimis, prin care propovăduia o cruciadă împotriva tătarilor, aflați încă în hotarele din preajma Ungariei. Consecințele Marii Invazii tătare au fost grave pentru popoarele europene, dar, mai ales, pentru cele așezate în stepă. Tăvălugul mongol a distrus toate așezările omenești întemeiate pe marile drumuri și pe acelea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acordat, în 1251, ajutorul cerut, cu toate acestea, numai cu Ordinul Cavalerilor Ioaniți, din care parte au fost instalați la Dunăre împotriva bulgarilor, iar parte prin cetățile din Transilvania, el nu se putea împotrivi „păgânilor și schismaticilor români”. De o cruciadă, nu putea fi vorba, datorită slăbiciunii regatelor catolice, care se resimțeau încă după Marea Invazie. Papa Inocențiu al IV-lea se gândea acum să slăbească presiunile mongole pe cale diplomatică, trimițând misionari în aceste părți românești, la 19 ianuarie și 23
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
scrisoarea din 13 martie 1264 către arhidiaconul Ioan din Orăștie, că această localitate se afla lângă ținuturile tătărești lipsită de venituri, fiind pustie de locuitori, papa Clement al IV-lea, urmașul său, predică, în 25 iulie 1265, din Perugia, o cruciadă „verbum cruciș” împotriva tătarilor, și a celorlalți păgâni ce li s-au alăturat, în momentul în care Nogai se afla sub zidurile Constantinopolului. Era din nou teama că mongolii, întovărășindu-se și cu alți păgâni, ar putea năvăli în pământurile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
copii. O trecere a Carpaților răsăriteni o putea gândi cel mult papa Honoriu al IV-lea, în nici un caz Ludovic Cumanul, care era acuzat de Marele Pontif, în 12 martie 1287, că trăiește în trândăvie cu femei cumane, iar pentru cruciadă trebuia să se adreseze regelui romano-german, celui al Poloniei și nobililor din Slavonia și Ungaria. Până la urmă, nici Vaticanul nu a fost în stare să pună în mișcare o acțiune de mare anvergură a tuturor forțelor catolice împotriva lui Nogai
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să convertească la catolicism pe Jaylak, cea mai influentă dintre toate soțiile lui Nogai la curtea din Solhat, care venise și primise în persoană botezul. Întrezărindu-se posibilitatea înlăturării pericolului tătar în viitor, pe calea convertirii la catolicism, planul de cruciadă a fost dat uitării cu totul. Adevărul, însă, era că toți regii din Europa Centrală tremurau când auzeau de numele Nogai. Sub suzeranitatea acestuia, Moldova și Țara Românească intraseră în circuitul comerțului tătărăsc, antrenat de bancherii genovezi și venețieni, circuit
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
uniți cu saracenii păgâni, ereticii și schismaticii români „a căror mulțime nenumărată se revarsă în acele regiuni”, să pună la cale o cotropire, o năvălire în Ungaria. Cu toate eforturile ce le va fi depus distinsul prelat al Strigoniului, o cruciadă nu a putut avea loc, o acțiune antimongolă fiind paralizată la 10 iulie 1290 și de moartea neprevăzută a lui Ladislau Cumanul. Acesta, aflându-se în tabăra de sub cetatea Körésszeg (Crișului) din regiunea Bihorului, pe când dormea în cort, în timpul unei
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
am văzut mai sus. Nu este exclus însă, un amestec din partea lui Nogai, care în același an 1290, atrase la o convorbire pe hanul Tula-Buga, pentru a-l suprima prin ostașii săi. Ambele asasinate, organizate prin comploturi, au paralizat o cruciadă dinspre Vest și au lichidat ambiția lui Tula-buga de a deveni mare han al Hoardei de Aur, lăsând să crească puterea lui Nogai pe culmile cele mai înalte. Și, dacă nu ar fi fost la mongoli concepția că numai un
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Albă, au ucis la începutul anului 1314 pe călugărul franciscan Angelo de Epoleto. Faptul nu a fost urmat de consecințe. O singură scrisoare a papei Clement al V-lea, trimisă, în 1 februarie același an, regelui Ungariei cerea întreprinderea unei cruciade, acordând tuturor credincioșilor iertare de păcate, dacă s-ar întâmpla să moară pentru apărarea credinței, împotriva „tătarilor păgâni” și a „schismaticilor” români. Bineînțeles că nimeni nu s-a mișcat. Apelul papei a răsunat ca un strigăt în pustie și aceiași
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pregătire a expediției peste Carpați. E greu de știut dacă vor fi fost invocate și alte pretexte, de către oamenii cu influență la Carol Robert, pentru punerea în marș a oastei regale. Sigur, însă, este că, de această dată îndemnurile la cruciadă de zeci de ani, ale Vaticanului contra tătarilor au coincis cu interesele regale. Numai că, din cuvintele de răspuns la solia voievodului transalpin, pline de ambiție personală a mândrului angevin, reiese clar că intrarea în campanie, la sud de Carpați
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nu sosise încă. Tătarii își reveniseră repede după înfrângerile din 1333 și, în anul 1334, erau gata de a săvârși noi incursiuni de pradă în Transilvania și ,. În timp ce Vaticanul acorda iertare de păcate pentru toți creștinii care ar pleca în cruciadă și ar muri pentru apărarea credinței catolice în lupta „împotriva schismaticilor, tătarilor, păgânilor și altor necredincioși”, arhiepiscopul de Strigoniu sfințea, în 27 octombrie, pe noul episcop de Milcovia. O confruntare a oștilor româno-maghiare cu cele ale tătarilor avea să se
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
catolice în lupta „împotriva schismaticilor, tătarilor, păgânilor și altor necredincioși”, arhiepiscopul de Strigoniu sfințea, în 27 octombrie, pe noul episcop de Milcovia. O confruntare a oștilor româno-maghiare cu cele ale tătarilor avea să se facă, dar nu prin plecarea în cruciadă a celor dintâi asupra celor din urmă, ci în lupte de apărare pe meleagurile Ungariei și Transilvaniei, mai ales în Țara Bârsei și în jurul Brașovului, și probabil și în Maramureș, invadate de mongoli și românii de dincoace. Dacă însemnările cronicarilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de mare, încât Cazimir al III-lea ceru grabnic ajutor de la Roma. Papa Benedict al XII-lea răspunse imediat. La 1 august același an, el însărcina pe arhiepiscopul de Gniezno și pe episcopii de Cracovia și Wrotlaw să predice o cruciadă împotriva tătarilor și necredincioșilor, care amenințau deopotrivă regatele Poloniei, Ungariei și Boemiei. La 16 septembrie 1340, Marele Pontif scria personal lui Uzbek. Prin noua solie, Papa amintea hanului despre bunăvoința lui anterioară față de supușii catolici și-l ruga să ordone
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
urmărită îndeaproape și de Papalitate în aceste momente, când ruperea relațiilor diplomatice dintre Veneția și Genova cu Hoarda de Aur impunea o coordonare a forțelor catolice de pe uscat împotriva lui Gianibek. Împuternicit de către Papă, în mai 1342, să organizeze o cruciadă, regele a trebuit să ordone mai întâi mobilizarea generală a românilor de sub suzeranitatea sa și să atragă și pe cei de peste Carpați. Supravegherea și comanda asupra oștirii, care avea să fie alcătuită din români, saxoni și secui „cu puținii unguri
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a proprietăților fostului voievod Toma al Transilvaniei că Basarab valahul și fiul său au creat prejudicii Coroanei ungare, deținând în mod infidel Țara transalpină, tocmai în momentul în care papa Inocențiu îi îndemna pe episcopii Poloniei să propage o nouă cruciadă împotriva lituanilor și tătarilor, care năvăleau continuu de trei ani. Nu știm cu ce argumente va fi convins episcopul Dimitrie de Oradea pe Alexandru Basarab să devină aliat în luna martie 1355. Fapt cert este că, în primăvara acestui an
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
folosească pe fostul mare han și partizanii săi ca instrumente, cu ajutorul cărora să-și supună vastul teritoriu al Hoardei de Aur. Ideea i-a fost întărită de o bulă a papei Bonifaciu al IX-lea, de a se înjgheba o cruciadă împotriva lui Timur Kutlu, care, în urmărirea trupelor lui Toktamâș, își trimisese hoardele sale să prade în Lituania, Podolia, Rusia Roșie, supuse Coroanei polone, și Moldova, dar și de dorința de revanșă pentru recucerirea tronului lui Toktamâș. În acest scop
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
piedici în drumul României spre normalitate. Cei dispuși, totuși, să parieze încă o dată pe politicianul bântuit de vedenii cu călugărul Vasile ar face bine să-și reamintească fie și numai de „lupta” dlui Emil Constantinescu cu, scuzați-mă, corupția. O cruciadă „pe viață și pe moarte” din care toate părțile au ieșit bine mersi. Mai ales - Merci, cheri. Singurele lucruri de bine, și recunosc că au fost destule, pe care le-am auzit despre dl Emil Constantinescu țin de profesorul universitar
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
dintre lucrurile la care vor trebui să mediteze, pentru multă vreme, nu doar democrații este sabia cu două tăișuri pe care o reprezintă excesul. Spontan, dar mai ales orchestrat, totul a fost împotriva președintelui Bush: milioanele filantropului George Soros și cruciada în care s-a angajat bătând America în lung și-n lat; milioanele de fani ai lui Bruce Springsteen și Sean Penn; milioanele de spectatori ai peliculei lui Michael Moore; tragedia celor care și-au pierdut copii, frați, surori, părinți
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
putea ca dl Băsescu să nu fie deloc un ignorant în ceea ce privește rolul grupurilor de interese și al celor de presiune într-o societate democratică. Atunci, înseamnă că președintele seamănă confuzie din meschine și periculoase interese personale. Pentru a fi credibilă, cruciada dlui Băsescu împotriva corupției are nevoie urgentă de clarificări conceptuale. Între timp, președintele ar trebui să determine ieșirea din șpagat a dnei Udrea, că nu o fi dânsa chiar Jean-Claude van Damme. Trebuie că o doare între pozele gen (aproape
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
căluș în gură ori de un scriitor trăind într-o libertate perfectă și care nu mai are nimic de spus?”, se întreabă Kurt Vonnegut. Omul e „confuzionat” rău de tot, nu-i așa? Ce ți-e și cu „drama opțiunii”! „Cruciada împotriva comunismului a fost chiar mai imaginară decât stafia comunismului”, spune A.J. Taylor. Despre zicerea asta chiar nu știu ce să spun. Îmi trebuie ceva timp de gândire. „Comunismul distruge democrația. Dar și democrația poate distruge comunismul”, crede André Malraux. Pentru
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
declară oameni de vază, pentru ca, atunci când îl zguduie o nouă criză a bolii lui Calache, să-i excomunice, lipindu-le pe frunte etichete infamante sau adevăruri pe care le nega pe când excomunicații erau încă în grațiile sale. Și-a început cruciadele post-decembriste întocmind „liste ale rușinii”, el, emblema celei mai crase nerușinări. Cere curajuri imposibile și virtuți fără limite. Cu toate acestea, stenograme care au devenit de consum public dovedesc că „incoruptibilul” aflat mereu în stare de clocot e un nevoiaș
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Nu am pierdut un milion de dolari”. C: „Am un milion de dolari”. Dacă subscriem logicii falsului silogism, suntem mai toți milionari în dolari. Suntem? Un dibaci practicant al falselor silogisme se dovedește dl Sorin Roșca Stănescu în reînnoita sa cruciadă de a demonstra că dl Dan Voiculescu a fost securist sau a colaborat cu Securitatea. Iată trei dintre ele. Primul: „Voiculescu spune că din livretul său militar nu rezultă vreo legătură cu Securitatea și că el are doar gradul de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
dar special în a se gospodări financiar au făcut din Domnia sa unul dintre baronii presei postdecembriste. Din nefericire, aceste calități s-au dovedit un cocteil amețitor. Excesele ca și interesele personale nu au întârziat să-și scoată coarnele. Multe din cruciadele conduse de dl Nistorescu împotriva Răului se arată subiective. Simpatiile și antipatiile politice - evidente. Cu cât se apropie alegerile, derapajele profesionale se înmulțesc. Ziarul devine unul de partid, dar nu al partidului sprijinit de Ringier. Ruptura este inevitabilă. În final
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
scepticismul celor mai mulți dintre noi este cu mult mai mare în fața ideii de „nazist de omenie” decât în fața celei de „comunist de omenie”. Instinctul nostru de apărare se dovedește mai dezvoltat, mai acut față de demersurilor naziștilor „de tip nou” decât față de cruciadele comuniștilor reciclați. Și neonaziștii și neocomuniștii ne spun că au existat printre înaintașii lor și „camarazi de omenie”. Al doilea pas al persuasiunii lor este că ei, cei de azi, nu sunt defel mai neonorabili în intenții și mai neîndrituiți
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
fost nemulțumit de alianța dintre Asan al II-lea, împăratul romano-bulgar și împăratul bizantin (în 1235) pentru că astfel se făcea ruptura cu Roma. El i-a îndemnat pe călugării franciscani și dominicani să-i convingă pe credincioși să pornească o cruciadă împotriva lui Asan al II-lea, dar invazia tătarilor din 1241 a pustiit deopotrivă, și teritoriile românești și cele maghiare. Astfel a dispărut și episcopia de Milcov (sau a Cumanilor), ce cuprindea sudul Moldovei și nordul Munteniei. Spre sfârșitul secolului
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]