2,381 matches
-
avut nevoie de „produsele” noastre și ele i-au ajutat nu numai să „reziste”, dar și să spere... să spere că tradiția acestui popor nu poate fi fracturată, nu poate fi Întoarsă contra bunului-simț și credinței marilor noștri Înaintași și ctitori! E adevărat, Însă, că pentru noi, toți creatorii țărilor Europei de Est care am suferit dictatura comunistă, dar am folosit Într-o măsură net diferită acele categorii ale „posibilului” și, În felul și modul mai mult sau mai puțin radical
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mi-era prea adânc sădită În acel subconștient unde se refugiază visele, unele nume și situații care altădată ne Înfiorau, pulsiunile iraționale, devastatoare, dar și, uneori, salvatoare când totul pare pierdut, „Brebanii”, mărunți preoți de țară nord-ardeleni - ca acel „arogant” ctitor Vasile Lucaciu -, ctitori de biserici ei Înșiși - bunicul meu, protopopul Nicolae Breban, tată a treisprezece copii cu aceeași femeie, Elena Roman de Jugastra, construiește În comuna Cicârlău de lângă Baia-Mare, unde se naște Tatăl meu, o impozantă biserică În curtea căreia
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
valorizare. De exemplu, Într-unul din aceste studii Încearcă să ne convingă, cu risipă de argumente și inteligență, că Ion Călugărul, scriitorul experimentalist și apoi dogmatic-stalinist, ar avea o valoare literară care ar Întrece-o, de fapt, pe cea a ctitorului romanului românesc modern, Liviu Rebreanu! Și altele...Ă Alți „fugari” din suscitata falangă: Matei Călinescu, al cărui nume apare des În memoriile mele, Încărcat nu rareori de elogii meritate față de personalitatea sa atât de distinctă, bogată, merituoasă din multe punct
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să facă față unor asemenea reproșuri, că aceasta este istoria lor, bună-rea, trebuie s-o respecte. Atunci, și nemții ar trebui să-i facă un muzeu lui Hitler, îi răspund. Face parte și el din istoria lor și a lăsat „ctitorii” comparabile! Nae Prelipceanu mă roagă să-i traduc „dialogul” meu cu ghida și reușește să plaseze și el câteva „propozițiuni anticomuniste”... Vizităm apartamentul în care a locuit, după revoluție, Lenin cu Nadejda Konstantinovna Krupskaia timp de un an, trei luni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sta nici prea departe, nici prea aproape!”. Eram deja extrem de cunoscut prin al treilea roman, Animale bolnave, care a însemnat și o redeșteptare a speranței pentru „veriga slabă” a literaturii române - romanul, pilon esențial al literaturilor europene după marii săi ctitori, francezul H. de Balzac și contele rus Lev Tolstoi. Dacă eram „cât de cât abil”, m-aș fi lăsat, cu o bună teatralitate a „modestiei”, specialitate a creatorului sudic și balcanic ce-și convertește nu rareori enorma vanitate, uneori justificată
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
noapte, pe când se întorcea pe furiș acasă, a fost prins de moșu-său și bătut acolo în locul acela; ș-apoi după aceea, tânărul n-a mai dat prin aste locuri decât când s-a făcut domn, când a și devenit ctitor al mănăstirii. Atunci, poate trecând pe aici și-a adus aminte și de bătaia căpătată și de tainica și arzătoarea dragoste din tinerețile lui, pe când nu era tiranul Aron-Vodă. Pe când stau de vorbă în poiana din deal, cu călugărul Ionaftan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
domnului se cunoșteau. Amintirea lor stăruia în lăcașurile ridicate de voievod, în locurile pe unde trecuse sau pe unde a purtat bătălii. Cu generozitate, poporul a început să-l identifice pe Ștefan ca întemeietor de țară (Vrancea), să-l substituie ctitorilor care trăiseră înaintea lui, sau după el. Despre primii ani din viața lui Ștefan cel Mare cronicile și actele oficiale sunt mute. Ceea ce au neglijat însă documentele scrise a împlinit imaginația populară, care a dat copilăriei marelui voievod dimensiunea fabulosului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
10 mai dăruia 100 de ducați ungurești, anual, mănăstirii Zografu de la Muntele Athos. Erau fixate slujbele pe care călugării urmau să le facă pentru domn, pentru soția sa și pentru copiii lor Alexandru și Olena. În felul acesta, Ștefan devenea ctitor al mănăstirii, așa cum fuseseră împărații de la Constantinopol, țarii bulgari și regii sârbi. La 4 iulie 1466, a început construcția bisericii mănăstirii Putna. La 9 aprilie, dăruia mănăstirii Pobrata un obroc de 10 butii de vin, două măji de pește, jumătate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
coborât în cripta pregătită în biserica ctitorită de el la Putna. Pe lespedea mormântului, cioplită în marmură, se afla textul dorit de Ștefan. „Binecinstitorul domn, Io, Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, ctitor și ziditor al sfântului lăcașului acestuia, care aici zace. Și s-a strămutat la veșnicile lăcașuri în anul 7... luna... și a domnit ani ...”. Peste sarcofag a fost pusă o bucată de brocart venețian, pe marginea căruia se află următoarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
începând cu domnul, care era „unsul lui Dumnezeu” în urma ritualului oficiat de primul ierarh. Din această cauză, domnii au ocrotit și au sprijinit biserica. Din acest punct de vedere, Ștefan cel Mare a fost considerat nu numai cel mai mare ctitor, dar și cel care a înzestrat biserica mai mult decât alți domni. S-a creat impresia că în așa-zisa epocă a fărâmițării feudale, domnii nu au avut nici timpul, și nici mijloacele, să acorde atenția ce se cuvenea bisericii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1500, domnul face schimb de sate cu mânăstirea. Domnul dă din satele proprietatea lui și primește, în schimb, cinci sate pentru care mânăstirea avea privilegiu de la Alexandru cel Bun, adică cele mai vechi sate care îi fuseseră dăruite mânăstirii de către ctitorul ei. În cele două documente, prin care se acordă mânăstirii Bistrița scutiri (1458 și 1467), domnul interzice dregătorilor să se amestece în treburile mânăstirii și să nu îi judece pe oamenii mânăstirii, dar nu se arată că aceștia nu au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și dregătorilor acestora să respecte cele scrise în privilegiu “iar care din pârcălabi sau din dregători nu vor da aceasta, aceștia ne vor plăti 50 de ruble de argint curat și fără aceasta încă vor vedea și pedeapsa domniei mele.” Ctitorul Arhitectura. Potrivit tradiției, Ștefan cel Mare a zidit câte o biserică după fiecare bătălie. În însemnările sale de călătorie, sirianul Paul de Alep scria, la mijlocul secolului al XVII-lea, că Ștefan cel Mare a purtat 44 de războaie și a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în 1482. O altă biserică a fost zidită la Chilia, fiind înlocuită de o alta, în secolul al XVII-lea. Și la Tighina a fost ridicată o biserică. Două inscripții de la Athos ni-l prezintă pe Ștefan cel Mare ca ctitor al mânăstirii Căpriana. În nartexul mânăstirii Zografu se află următoarea inscripție pe un portret al domnului: „Chipul lui Ștefan cel Mare care a înființat Sfânta mânăstire Zografu și ctitor al mânăstirii Dobrovăț și Căpriana”. Pe un alt portret, care se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
inscripții de la Athos ni-l prezintă pe Ștefan cel Mare ca ctitor al mânăstirii Căpriana. În nartexul mânăstirii Zografu se află următoarea inscripție pe un portret al domnului: „Chipul lui Ștefan cel Mare care a înființat Sfânta mânăstire Zografu și ctitor al mânăstirii Dobrovăț și Căpriana”. Pe un alt portret, care se află tot la Zografu, pictat în 1817 de Mitrofanis, este inscripția: “Ștefan, voievodul Moldovei, ctitor al Dobrovățului și al Căprianei”. Între anii 1487 și 1504, au fost ridicate 23
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al domnului: „Chipul lui Ștefan cel Mare care a înființat Sfânta mânăstire Zografu și ctitor al mânăstirii Dobrovăț și Căpriana”. Pe un alt portret, care se află tot la Zografu, pictat în 1817 de Mitrofanis, este inscripția: “Ștefan, voievodul Moldovei, ctitor al Dobrovățului și al Căprianei”. Între anii 1487 și 1504, au fost ridicate 23 de biserici, pe care le putem data, deoarece li s-a păstrat pisania. Înseamnă că, uneori, s-au construit două biserici într-un an: în 1495
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în afara Moldovei. La mânăstirea Zografu se mai află două portrete ale domnului. Unul se află în nartexul bisericii mânăstirii, realizat în secolul al XVIII-lea, care poartă inscripția: “Chipul lui Ștefan cel Mare, care a înființat Sfânta Mânăstire Zografu și ctitor al mânăstirilor Dobrovăț și Căpriana”. Cel de-al doilea portret a fost pictat în 1817 de un anume Mitrofanis și ni-l înfățișează pe domn, cu coroană mare pe cap, de sub care ies pletele negre, care cad pe umeri, și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de un anume Mitrofanis și ni-l înfățișează pe domn, cu coroană mare pe cap, de sub care ies pletele negre, care cad pe umeri, și cu barbă neagră. Portretul se află în pronaosul bisericii și are inscripția: “Ștefan, voievodul Moldovei, ctitor al Dobrovățului și al Căprianei și întemeietor al acestei mânăstiri. Pictura exterioară a bisericilor zidite în vremea lui Ștefan cel Mare a stârnit discuții în legătură cu începuturile ei. În urma cercetărilor efectuate de Sorin Ulea, acesta a ajuns la convingerea că pictura
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de protector al artelor, pe care l-a avut Ștefan cel Mare, acesta a izvorât din dorința domnului “de a oferi divinității o mărturie de credință și de gratitudine și a-i cere să ia sub puternica-i oblăduire familia ctitorului, tronul și pământul Moldovei. Ele [bisericile] sunt totodată și chezășia alianței dintre domnul țării și Tatăl Ceresc.” Iar dacă el însuși nu a fost un artist, adaogă Paul Henry, “nimic nu ne obligă să îi contestăm simțul artistic”. Datorită puternicului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acest letopiseț nu a fost scris într-o mânăstire și atunci l-a intitulat Letopisețul anonim, deși anonim era și când a fost numit Letopisețul de la Bistrița. C. Chițimia a afirmat că Ștefan cel Mare s-a dovedit a fi ctitor în domeniul istoriografiei. Prima scriere despre trecutul Moldovei s-a făcut la inițiativa domnului și la curtea sa. Dar, “spre deosebire de stilul prolix și anecdotic al cronografelor și cronicilor bizantino-slave, letopisețul lui Ștefan cel Mare este sobru, laconic, așa cum sunt și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
totodată autor de cântece bisericești (pe note)”. El a condus corul la înmormântarea lui Ștefan cel Mare. A trebuit, așadar, să se realizaza la Putna unul din focarele de cultură în Evul Mediu românesc, iar acest lucru s-a datorat ctitorului Sfintei Mânăstiri Putna. Printre copiștii de manuscrise s-au remarcat Teodor Mărișescul. Ștefan cel Mare este personalitatea cea mai luminoasă din istoria noastră. Domnia lui a fost excepțională din punct de vedere militar, politic, cultural și din felul în care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înscrie ca unul dintre prestigioșii elevi ai Liceului de băieți din Bolgrad, anii căruia și astăzi îi sunt vii în memorie, și ai Universității de Medicină din Iași, pe care a slujit-o cu mult profesionalism și multă abnegație. Este ctitorul ramurei ieșene a familiei Carasevici, care a dat prestigioase cadre didactice, oameni de știință și de cercetare în domeniul medicinii recuperatorii și imunologice. S-a născut în comuna Olănești, județul Cetatea Albă (Republica Ucraina) în familia inginerului agronom Eugen Carasevici
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
fiul juristului Panaiot și profesoarei Maria Gheorghiev. Ca formație profesională, ca om de știință și savant aparține națiunii române, al cărei fiu devotat a fost pe parcursul întregii sale vieți. A fost un om onest continuator al tradiției moștenite de la ctitorii liceului bolgrădean, după care fiii comunității cu instrucțiune superioară aparțin statului în care-și desfășoară activitatea. școala primară și liceul le-a absolvit în orașul său natal, în 1925, după unirea Basarabiei cu România. Destinul a fost generos cu prof.
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
bijuterii. 24.Una cutie carton, diferite bijuterii. 25.Două discuri pentru Sf. Vase, argint aurit. 26.Trei steluțe pentru Sf. Vase, argint aurit. 27.Trei lingurițe pentru Sf. Vase, argint aurit. 28.Una sticluță pentru Sf. Vase, argint aurit de la ctitor. 29.Cerc de coroană de la Sf. Paraschiva. 30.Trei iconițe relief, argint: 2 Sf. Paraschiva și 1 Sf. Trei Ierarhi. 31.Trei candele de aur, de la ctitor. 32.Trei candele de argint, de la ctitor. 33.Vas mare (ibric) argint aurit
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Sf. Vase, argint aurit. 28.Una sticluță pentru Sf. Vase, argint aurit de la ctitor. 29.Cerc de coroană de la Sf. Paraschiva. 30.Trei iconițe relief, argint: 2 Sf. Paraschiva și 1 Sf. Trei Ierarhi. 31.Trei candele de aur, de la ctitor. 32.Trei candele de argint, de la ctitor. 33.Vas mare (ibric) argint aurit pentru Sf. Mir, de la ctitor. 34.Potir argint, poleit pe d-a-ntregul. 35.Potir argint, poleit înlăuntru. 36.Ibric argint, poleit. 37.Una cățue mare, argint
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pentru Sf. Vase, argint aurit de la ctitor. 29.Cerc de coroană de la Sf. Paraschiva. 30.Trei iconițe relief, argint: 2 Sf. Paraschiva și 1 Sf. Trei Ierarhi. 31.Trei candele de aur, de la ctitor. 32.Trei candele de argint, de la ctitor. 33.Vas mare (ibric) argint aurit pentru Sf. Mir, de la ctitor. 34.Potir argint, poleit pe d-a-ntregul. 35.Potir argint, poleit înlăuntru. 36.Ibric argint, poleit. 37.Una cățue mare, argint poleit, de la ctitor. 38. Una cădelniță, argint
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]