2,852 matches
-
spurca"! De n-ai hrană vegetală, poti lua-n "extremis" și de "dulce" Că hrană asta-i trecătoare și în haznale se va duce... Dar, vorba rea sau hulitoare, chiar de-i spusă într-o doară, Venind din inimă și cuget, încet-încet, chiar te omoară... Desigur, este de dorit, ca-n Posturi să fim înfrânați Întâi la gând, vorba și faptă și-apoi la brânză și cârnați... Să nu uităm că nazirereii, nu beau în Post nici pic de vin ; Să
DE-AVEM VOINTA, VOM POSTI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377498_a_378827]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > REVOLTĂ Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ajuns-au cu mult sârg la putere Un noian de corupți și deligvenți, Albiri de dosare și cugete, se cere Cu prestanță, să fie competenți... Ordonanță, pe repede-nainte Ce să dea legi, să-și spele păcatul, Votând valid și cei din morminte Prinzând spre guvern acceleratul... Pe ușa din dos în miez de noapte Au pus acel
REVOLTĂ de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377551_a_378880]
-
Poeme > Meditatie > GÂNDURI CE NE BÂNTUIE Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1709 din 05 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului GÂNDURI CE NE BÂNTUIE Sunt gânduri, ce ne bântuie fără vrerea noastră... Zadarnic le-am spune: plecați ! Și-n cuget de-i trădare, chipu-i urâțit și surâsul e amar. Aplecat asupra gândurilor, zăbovește atâta vreme cât să risipești îndoiala. Nu-ți pune talpa în noroi și nu aprinde tăciuni la ferestre. O! Nu-i așa că e ușor să rănești? Dar, cu
GÂNDURI CE NE BÂNTUIE de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377621_a_378950]
-
în Dumnezeu crucea vieții, a slujirii și a suferinței, de-a lungul timpului său, pe acest pământ!... De aceea pentru noi, acum la împlinirea a șapte ani de la această zi a nașterii sale celei veșnice, ne duce cu gândul, mintea, cugetul și simțirea la „Părintele Dumitru Teologul”, căci teologia Părintelui Dumitru Popescu - ca discipol, ucenic și urmaș al marelui teolog ortodox - Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, este o teologie filocalică. Este frumoasă prin însăși natura ei, dar conduce și la o înfrumusețare
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU (1929 – 2010) – ÎMPLINIREA A ŞAPTE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377606_a_378935]
-
Acasa > Poezie > Credinta > PĂȘIND PRIN GHETSIMANI Autor: Victor Bragagiu Publicat în: Ediția nr. 2335 din 23 mai 2017 Toate Articolele Autorului Îmi pătrunde până-n cuget frigul, Haina-mi este jilavă în vânt, Doamne, Tată, sunt atât de singur În această beznă pe pământ. Luna-i adormită pe gherghefuri, Țesătura-n nouri a pătruns, Prind în palme raze de luceferi, Însă-n ele nu-i nici un
PĂȘIND PRIN GHETSIMANI de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377675_a_379004]
-
Din cearcăn de ploi izvorăște Lumina, zâmbind opalin. Se-adună fiori pe retină. Sub cerul cu poartă de-azur, Solstiții îngăduie stelei Să cearnă nisipul ei pur. Iubirea se-ntrece-n vibrații, Salvată de fulgi care dor, Pe rana din cuget adoarme Un vis cu aripi de cocor. Andante recită văzduhul Poeme din voaluri de nori, Himere se-mbracă-n ființă, Iar sorii te fac să-i adori. În ultima casă a păcii, Se sting înnoptări ce-au durut, Acorduri din
ÎN ULTIMA CASĂ A PĂCII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378388_a_379717]
-
Urfet Șachir Publicat în: Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului De visurile mele, e-nvolburată marea... E marea-nvolburată De visurile mele, Ce-așteaptă-nfrigurate, Tocmai din timpuri grele, Din templul amăgirii Să simtă vânt în vele. În cuget ele-nvie, Dar sunt pe dată-nvinse De soarta ce îmbie Pe căi demult apuse Și parc-ar vrea, în vrie, Să îmi oprească zborul, Să nu-mi ating zenitul, Să nu îmi simt menirea. Din adâncimi, pământul Îmi roade
DE VISURILE MELE, E-NVOLBURATĂ MAREA... de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378560_a_379889]
-
câți mai mulți necredincioși adică Ortodocși sau Catolici. Ei sunt plăcuți Domnului care-i ajută împotriva necredincioșilor, adică noi, care se cred generali si ordonă soldatului Dumnezeu să le dea pâinea și sarea. Ar fi și asta o meditație în cugetul unor oameni care, ca și noi, au un Dumnezeu al lor precum au două mâini și două picioare. Ca și noi probabil că nu au urechi care să audă ce spun oamenii de bine. Numai că noi nu medităm deloc
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
de la Sfântul Simeon Noul Teolog încoace, povățuitorii duhovnicești se tot împuținează; astăzi, când suntem martorii unei mari secătuiri duhovnicești, cum mai recunoaștem un povățuitor duhovnicesc? Sfinții Calist și Ignatie Xantopoulos arătau trei criterii: să fie înalt la înțelegere, smerit la cuget și blând în toată purtarea... - Este greu de găsit, dar nu-ți trebuie prea multă bătaie de cap ca să recunoști un povățuitor duhovnicesc. Cel care caută cu adevărat un povățuitor duhovnicesc, la momentul potrivit, îl va simți. Sufletul simte cui
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378793_a_380122]
-
Și-a anunțat prezența și, Directorul Editurii, revistei și Cenaclului "Amurg Sentimental" din București. Membru titular al USR, membru al UZR...Ion Machidon... MORA(VURI)LE Pentru păstrarea simbolurilor înălțate spre lumină ca florile rare dăm inimii brânci? În brazdele cugetului nu doresc să-mi fie silă de neliniștea zilei ori de grelele necazuri doar de ipocriții care folosindu-se de voturi ocolesc eroii ce-au luptat pentru Neam...Lege...Țară! Referință Bibliografică: Ursoaia ... Valea Buzăului în sărbătoare ... 9 iunie 2016
URSOAIA ... VALEA BUZĂULUI ÎN SĂRBĂTOARE ... 9 IUNIE 2016 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378990_a_380319]
-
divină cu pace mă-nconjoară Și sângele mi-e altul, nu-i parcă din părinți. Și vorba parcă-i altă, prietenii se miră Cuvântul de pe buze se trage din Cuvânt În trupul meu de-acuma e Duhul ce respira Și cugetul iubirii îmi ține loc de gand. În toate este Mielul acel ce ma lumină Eu neschimbat la fața șanț umbră pe pamant Dar El își toarnă harul în trupul meu de țină De pe Tabor spre mine lumină pogorând. Durerea se
SCHIMBAREA LA FAŢẰ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379091_a_380420]
-
lor odihnă, fructe se-mpart sămanilor. Cu mâncare, vin, lumină... Puteri supranaturale au strigoii din morminte. Cu instinct de posedare intră-n chipuri bântuite. În credință-i Sfânt' Dumitru, lecuitor de suflete, celor care-i iubesc duhu'. Punând credință-n cugete. De Mir fiind Izvorâtor, credința perpetuează. De suflete ocrotitor, pe credicioși îi veghează. Pășunatul se încheie că, ciobanii vin din munte, cu oile la câmpie. Până, Iarna-i pe sfârșite. Când oile dorm grămadă, e semn că Iarna va fi
OBICEIURI DE SFÂNTUL DUMITRU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379870_a_381199]
-
schimbară cu totul. Dacă până atunci dragostea trăia în subconștientul ființei ei, acum ea răsări deodată, în toată puterea ei. Inima se aprinse ca o flacără care lumina întreagă ființa ei. Gândurile i se schimbară cu totul. În inima și cugetul ei nu mai avea loc nimic altceva decât un singur gând: Hans. Băiatul acesta, sfios în aparență, dar atât de cutezător. Tânărul care n-avea avere, dar avea acel zâmbet fermecător, pe care-l dăruia din toată inima sa curată
LUMEA NOUĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379900_a_381229]
-
sfios în aparență, dar atât de cutezător. Tânărul care n-avea avere, dar avea acel zâmbet fermecător, pe care-l dăruia din toată inima sa curată, neprefăcută. Era tinerețea din ființa lui, armonia trupului, dar și a sufletului și a cugetului. O cucerise de la bun început. Era sigură, s-ar fi îndrăgostit de el chiar dacă nu ar fi existat acel episod al salvării din naufragiu. El era unic, era tot ce și-ar fi imaginat și dorit pentru viață! Ca în
LUMEA NOUĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379900_a_381229]
-
să mă cruțe... Dacă te-aș mai putea vedea o dată, aș simți că am trăit fericit! Mă aflu la Spitalul Municipal din Cluj, pentru că am fost iradiat. Adio, Adelina, singura mea mângâiere! Marian." Am dormit mult timp, resemnat și cu cugetul împăcat. Poate că a trecut o noapte, poate că au fost mai multe, nu știu... Când m-am trezit și am văzut lumina zilei în salonul în care mă aflam, am simțit niște mâini fine mângâindu-mi fruntea. Când am
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (7) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379957_a_381286]
-
altă sută de pauze... Pauzele țării, asemănătoare golurilor dintre spițe sunt aduse în prim planul emisiunilor Danei Grecu, ele reprezintă lamentarea în aiurări a clasei politice, inactivitatea condamnabilă, încremenirea în loc a minții și brațelor neamului. Iar buimacii iremediabili, purtați de cugete năuce în haos și perplexitate, politicienii care nu urnesc în bine țara, prigoanele procurorilor, hoțiile camuflate, culpele fabricate, ilegalitățile și ilegitimitățile colosale, exersările maxime ale răbdării umane, față cu sărăcia și nedreptatea..., acestea-s spițele roții, reprezentate în emisiuni ca
DANA GRECU. SIMPLITATEA SENTIMENTELOR PRIN SINCERITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381882_a_383211]
-
de afară. - Prea multă apă, atât de multă apă a adunat ființa mea, încât mi-e teamă că o să ruginesc în primăvară. Stânca vieții mele, o apă pe care n-am știut să o gust în visele ce-mi frământau cugetul, așteaptă să-i desăvârșesc înălțimile. Eu însă iubesc toamna și refuz să culeg iarba de pe colțul eternității care ascunde prospețimea Edenului primăvăratic. Poate punctul de început al existenței mele este vinovat. Am deschis ochii spre lumină într-o dimineață însorită
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
singură preocupare în viață, să se bucure de greutățile prin care ar putea să treacă capra vecinului. La fel de bine înțelegea că este diferită de cei din jurul său. Ea aparținea unei lumi în care ipocrizia nu exista. Din această cauză în cugetul ei era un etern conflict, un conflict între așteptările ce le aveau de la ea cei din jur, mai ales cei dragi ai ei și propria-i ființă. Complexele nu întârziau să apară. Și-ar fi dorit să poată fi pe
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
împărătești Porți de diamant singure se deschid spre cerul alb înfloririle nebănuite splendori devastează plecările, sosirile. Copaci argintați adăpostesc Înlănțuiți în triluri, canarii. Cutreierată de implacabil Stârnit de suflul nemuririi Mă înfioram. Pe cărarea regăsirii Alergam. Ninsori îmi cad pe cuget și pe trup Când Fostu-mi-a dat să aud în graiul gângurit demult cântări. Sub puterea cântului mergeam Prin albul ținut Dar nu la pas, și nici fugind, Dansam. Pe mal de transparente Ape clare Sub arborii de argint
HIPERBOREEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382056_a_383385]
-
spus Motivul fiind,ca să-l jefuiască. Chiar și Gunter adevărul a ascuns, ca a lui soră să nu-l bănuiască. Krimhilda la plâns cu durere în suflet Și-nchisă cu el,ea trei zile a stat, Dar răzbunarea ivită în cuget, Privirea și chipul frumos,i-au schimbat. Ea-i cere lui Gunter să ducă vestea, Toți cavalerii și prinții să vină, Ca lui Siegfried să-i facă-nchinarea, După a cavalerilor datină. Însă, când Hagen la mort s-a închinat, Atunci
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
impusă de slujirea lui, ori să le caute pe acestea cu tot dinadinsul, sau să se facă plăcut acestora. Trebuie să își facă relațiile cu mulă chibzuință și după o îndelungă și atentă cercetare a petrecerii și caracterului și a cugetului persoanelor cu care urmează să aibă relații. Dacă acestea sunt în așa fel încât prietenia și relația cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar dacă, dimpotrivă, reputația acestora nu este bună ori sunt socotite de o moralitate îndoielnică, sau de un cuget stricat, sau de o petrecere și viețuire rău famate, atunci prietenia față de acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
la soare Chiar și-n străfunduri de pământ Și-n locuri încă nepătrunse Lumina Ta pătrunde blând Și curățește, drag Iisuse ! Dar mai presus de orice loc Ea luminează peste suflet E-atâta dragoste în tot Și-atâta liniște în cuget ! Lumina Ta străbate veacuri În orice om e-o înviere Când, după zile-ntregi de patimi, Tu ne aduci o mângâiere. Nu-i sărbătoare mai aleasă Ca Paștile-nvierii Tale Biserica ce ți-e mireasă Se-nchină cu lumini pe cale
DE PAȘTI de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380348_a_381677]
-
brazi semeți cu a lor frunți Scrutând de veacuri depărtări, Cu minunatele-așezări. Cuprinși de foc mistuitor În fruntea lor cu Crăișor, În aprige-încleștări, flăcăi Vărsară sânge. În văpăi Au dobândit ca bravi oșteni, Pământul sfânt din Apuseni. Pelaghia, c-un cuget drept Și-o flacără aprinsă-n în piept, A strâns o mână de femei Cu care-a alungat mișei. Pământul apărat de moți Și moștenit azi de nepoți Păstrează aerul străbun Din vremea moțului tribun, Cu forța unui uragan, Îngrozitor
LA CRUCEA IANCULUI ÎN MUNŢI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380391_a_381720]
-
a felului în care putem înainta atât în cunoașterea de sine, cât și în cunoașterea lui Dumnezeu; pe când fariseul este un model păgubos de a fi. Această pildă și parabolă este un moment duhovnicesc: prin ea Iisus Hristos ne dezvăluie cugetele dumnezeiești, raportarea și privirea lui Dumnezeu către Om. O asemenea descoperire nu putea fi făcută de către prooroci, ci putea ieși doar din gura însăși a lui Dumnezeu. Fiul ne arată miezul vieții duhovnicești, lăuntrice, de dincolo de aparențe. Această parabolă se
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]