2,007 matches
-
mult de a suferi din cauza răutății celorlalți, băiatul "coanei Lina" se arată preocupat de "ideea morții", astfel că, ori de câte ori încerca să-și aducă aminte de primele impresii și licăriri ale conștiinței, se vedea "mic de o șchioapă, în poarta casei, cugetând tulbure asupra vieții". Așadar, "thanatofilia" eroului lovinescian se vădește a fi o predispoziție temperamentală (i.e. înnăscută), față de care împrejurările concrete ale existenței nu joacă decât un rol secundar, fără a modifica esențial determinantele psihice ale personalității. De aceea, nici nu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mai merg și nu au fost chiar așa de harnici ca mine la pus kilograme. Stau, casc, și chiar uneori mă trezesc făcând studii despre unele chestii importante, cum ar fi de exemplu efectele crizei asupra corpului omenesc. Pot să cuget în tihnă la ceea ce spun unii medici nutriționiști, cum ar fi de exemplu Mihaela Bilic, ce explică chiar la modul literar cauza. „Paradoxal, în momente de criză, omul nu slăbește, ci, dimpotrivă, ia proporții. Pentru că mâncatul prost e cel care
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ridică valoarea filosofiei undeva sus, pe un piedestal măreț, spunând că: „adevărata bucurie și fericire se găsește doar în bucuriile vieții spiritului”. Pornind de la acest dialog, Fericitul Augustin vede în înțelepciune un adevărat punct de sprijin în viața unui om. Cugetând adânc la înțelepciune, încolțește și crește în el dorul după infinit. Treptat, se înfiripă în sufletul viitorului orator dorul după Dumnezeu. Îl caută neîncetat și nu-și află liniștea decât lucrând și învățând pentru Dumnezeu. Bucuria și liniștea și-o
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
care se produce prin revalorificarea regulilor Antichității. " Totul s-a spus" afirma La Bruyère în incipitul la Caracterele "și noi ne-am ivit prea târziu, după mai bine de șapte mii de ani de când există oameni pe lume și de când cugetă. Pe tărâmul moravurilor, ce-a fost mai frumos și mai bun s-a recoltat; nouă nu ne mai rămâne decât să spicuim pe urmele anticilor..."18 Din acest punct de vedere, se poate afirma că se cultivă în secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ar bucura dacă le-ar primi, a făcut făpturi vrednice de El, adică în stare să-L înțeleagă cum se cuvine”. (Origen, Despre principii, Cartea a IV-a, VIII, 4, în PSB, vol. 8, p. 307) „Deci nu trebuie să cugetăm că sunt mulți cârmuitorii și făcătorii creațiunii, ci, pentru a păstra dreapta credință strictă și adevărul, trebuie să credem că Făcătorul ei este Unul. Și semnul sigur că Făcătorul universului este Unul e că nu sunt multe lumi, ci una
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XIV, III, în PSB, vol. 21, p. 159) „Căci cel ce zice că Domnul este Iisus, zice numaidecât în Sfântul Duh, după cuvântul lui Pavel (I Cor. 12, 3) 19 . Dar cugetând cineva cele opuse nu o face în Duhul Sfânt, ci va grăi mai degrabă în Belzebut”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Șasea, capitol unic, în PSB, vol. 41, p. 678) „... Observă cum, prin cuvântul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
21, ci îl laudă, cu toată dreptatea, pentru că a spus aceasta. Și poți vedea că ceea ce spune e adevărat. La sfârșitul Evangheliei le spune celor ce cred așa: Mergând, învățați toate neamurile (Mt. 28, 19). Iar dacă poruncește celui ce cugetă astfel să învețe toate neamurile și l-a arătat învățător al lumii întregi, arată că dorește să avem o astfel de credință. Căci El este cu adevărat Domn și Dumnezeu după fire, chiar și după ce S-a făcut Om. Observă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
au făcut feciorelnici, ucigașii n-au mai ținut sulițele în mână, iar cei stăpâniți de frică s-au îmbărbătat? Și peste tot, cine a înduplecat pe barbari și pe cei ce locuiau în țări păgâne să lepede furia și să cugete cele pașnice, dacă nu credința în Hristos și semnul crucii? Cine a încredințat pe oameni așa de mult despre înviere, ca crucea lui Hristos și însăși învierea Lui cu trupul? Cu toate că elinii au scornit atâtea minciuni, totuși n-au putut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
elinii au scornit atâtea minciuni, totuși n-au putut născoci învierea idolilor lor, nevenindu-le în minte nicidecum că e cu putință ca după moarte să învie trupul din nou. Această închipuire le-ar fi fost de altfel aprobată, pentru că, cugetând astfel, ar fi dat pe față neputința idololatriei lor și ar fi recunoscut puterea lui Hristos, ca să se cunoască și din aceasta că e Fiul lui Dumnezeu. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
războaie, ci numai cu unsprezece oameni la început, oameni fără vază, de jos, neînvățați, de rând, săraci, goi, flămânzi, neîncălțați, cu o singură haină. Dar pentru ce spun eu: a săvârșit? A putut să convingă atâtea seminții de oameni să cugete nu numai la cele din lumea aceasta, ci și la cele viitoare, să rupă legile strămoșești, să smulgă din rădăcină datinile cele vechi, înrădăcinate de atâta amar de vreme, și să sădească în locul lor altele, să-i abată de la niște
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la perși, cu toate că încă și acum perșii Îi poartă război. Și sunt printre perși și azi popoare multe de mucenici; iar cei ce erau mai sălbatici chiar decât lupii, când au primit predica, au ajuns mai blânzi decât oile și cugetă la cele înalte despre nemurire, despre înviere și despre bunătățile cele negrăite. Aceste fapte mari s-au săvârșit nu numai în orașe, ci și în pustie, în sate, la țară, în porturi și limanuri. S-au supus Celui răstignit cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
înțelege de cugetarea omenească. E un semn de cugetare nedemnă și senzuală să asemeni lucrurile veșnice cu cele stricăcioase și trecătoare și să crezi că Dumnezeu Se naște așa cum se nasc ființele trupești, câtă vreme în vederea dreptei credințe trebuie să cugetăm cu totul altfel, gândindu-ne că numai ființele muritoare se comportă așa, pe când în cazul lui Dumnezeu, Cel nemuritor, lucrurile stau cu totul altfel. Așadar, nici nu trebuie să tăgăduim nașterea dumnezeiască, dar când contemplăm pe Dumnezeu nu trebuie nici
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe Dumnezeu 28, așa nu se cuvine a întreba nici despre astfel de lucruri, nici despre nașterea Fiului, nici a coborî pe Dumnezeu și înțelepciunea Lui la măsura și la slăbiciunea noastră. Dar aceasta nu trebuie să ne facă să cugetăm contrar adevărului. Dacă nu află cineva răspuns întrebând despre aceasta, aceasta nu trebuie să-l facă să nu creadă celor scrise. Căci mai bine este ca cei ce nu pricep să tacă și să creadă, decât să nu creadă din pricina
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cuvântul nostru; anume că, precum cuvântul propriu al nostru este din noi și nu un lucru din afară de noi, așa și Cuvântul propriu lui Dumnezeu este din El. Dar nu e făptură ca cuvântul oamenilor 29. Altfel ar trebui să cugetăm și pe Dumnezeu om30”. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul al II-lea, XXXVI, în PSB, vol. 15, p. 271-272) „Astfel și Ioan, teologhisind despre Fiul și cunoscând deosebirea cuvintelor, nu a zis: La început s-a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și Ioan, teologhisind despre Fiul și cunoscând deosebirea cuvintelor, nu a zis: La început s-a făcut, sau a fost creat, ci La început era Cuvântul, ca prin expresia era să se cunoască totodată că e născut și să nu cugete cineva nici un interval între Tatăl și Fiul, ci să creadă că Fiul există pururea și etern”. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul al II-lea împotriva arienilor, LVIII, în PSB, vol. 15, p. 295) 27 Tâlcuirea Pr.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile VII și VIII, în PSB, vol. 41, p. 777) „... Am ieșit de la Tatăl vom socoti că înseamnă: M-am născut și am strălucit din ființa Lui, primind existența și fiind cugetat în mod de Sine subsistent, fără să Mă despart întru nimic de El. Căci Tatăl este în Fiul, și Fiul, prin fire, în Tatăl”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a XI-a, cap. 2, în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fără strălucirea luminii, ca să spună despre Fiul că era cândva când nu era, sau că înainte de a Se naște nu era33. Iar ceea ce se spune în psalmul 144 către Fiul: Împărăția Ta e împărăția tuturor veacurilor nu îngăduie cuiva să cugete nici cel mai mic interval în care să nu fi fost Cuvântul. Căci dacă orice interval se măsoară în veacuri, iar Împăratul tuturor veacurilor și 32 De la Părinții participanți la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, apărători ai Ortodoxiei - n.n. 33
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Filip. 2, 7), nu te gândești la plinătate, ci, privind numai la smerenie, nu înțelegi înălțimea. Căci, cum S-ar fi deșertat, dacă n-ar fi fost desăvârșit ca Dumnezeu? Și în ce mod S-ar fi deșertat, dacă nu cugeți la înălțimile firii Lui negrăite? De aceea, fiind deplin și atotdesăvârșit, ca Dumnezeu, S-a deșertat pentru tine, pogorându-Se la asemănarea cu tine; și, fiind înalt, ca Fiu al lui Dumnezeu și din însăși ființa Tatălui, S-a smerit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sine după ipostas. Astfel S-a făcut întreg ca noi, din noi, pentru noi, făcându-Se atât de mult om, cât să pară celor necredincioși că nu e Dumnezeu; dar a rămas totuși atât de mult Dumnezeu cât poate să cugete rațiunea negrăit, adevărată și binecredincioasă a celor credincioși. Și aceasta a făcut-o ca să surpe lucrurile diavolului și, redând firii puterile neprihănite, să reînnoiască puterea iubirii prin care oamenii să se unească cu El și între ei și să se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în PSB, vol. 41, p. 1087) „A fost biciuit cu nedreptate, ca să ne scape pe noi de la pedeapsa dreaptă. A fost supus batjocurii și a fost pălmuit, ca noi să scăpăm de păcatul ce s-a sădit în noi. Căci cugetând drept, vom crede că toate pătimirile lui Hristos au fost pentru noi, având puterea să ne scape în chip binecuvântat de cele ce ni se întâmplă pentru despărțirea noastră de Dumnezeu. Căci precum Cel ce nu știa de moarte a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Fiul nu de bunăvoie să șadă de-a dreapta Sa, Tatăl însuși e înfățișat zicând: Șezi de-a dreapta Mea. Însă nici să nu zică cineva, având minte, că Tatăl a dat o cinste secundară Fiului, punându-L de-a dreapta, ci să cugete mai degrabă aceasta: Trebuia să fie cu adevărat la dreapta și să aibă un loc nebănuit de nici o micșorare, nu Tatăl, ci mai degrabă Fiul, pentru deșertarea și supunerea de bunăvoie, încât să nu fie nesocotit de cei ce nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sufletul care va fi aflat pacea trupului și a duhului”. (Origen, Omilii la Cartea Numerii, omilia XXI, cap. IV, în PSB, vol. 6, p. 195) „... În casa lui Iisus intră numai cine-i cu adevărat ucenicul Său, intră numai cine cugetă așa cum cugetă Biserica și care viețuiește așa cum se viețuiește în Biserică”. (Origen, Convorbirile cu Heraclide, în PSB, vol. 8, p. 336) „... acolo unde nu mai este schimbare, nici a trupului, nici a sufletului - pentru că nu este nici schimbare de gândire
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
va fi aflat pacea trupului și a duhului”. (Origen, Omilii la Cartea Numerii, omilia XXI, cap. IV, în PSB, vol. 6, p. 195) „... În casa lui Iisus intră numai cine-i cu adevărat ucenicul Său, intră numai cine cugetă așa cum cugetă Biserica și care viețuiește așa cum se viețuiește în Biserică”. (Origen, Convorbirile cu Heraclide, în PSB, vol. 8, p. 336) „... acolo unde nu mai este schimbare, nici a trupului, nici a sufletului - pentru că nu este nici schimbare de gândire, nici schimbare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cuvânt de sfătuire către Teodor cel căzut, 9, în vol. Despre Feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor..., p. 337-338) ,,Hristos a zis: Unde este comoara omului, acolo este și inima lui (Mt. 6, 21). Căci sufletul, când primește să cugete înlăuntrul minții sale la acele negrăite bunătăți, ca de niște lanțuri se dezleagă de trup și se înalță, în fiecare zi zugrăvindu-și (închipuindu-și) bucuria acelora. Și nu mai poate primi în gândul lui cele de pe pământ, ci pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
percepe mirosul, și, deși pare, cât privește rațiunea lor, să fie alta decât firea ce o răspândește, nu e gândită ca fiind prin sine, nici de altă fire decât cea a florilor din care și în care este. Așa să cugeți și despre Dumnezeu și Despre Sfântul Duh, ridicându-te peste rațiunea pildei”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Zecea, cap. 2, în PSB, vol. 41, p. 992) „.... de viață Făcătorul ... Duhul adevărului ...” „Iar Domnul a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]