1,813 matches
-
în plafon, dar de fiecare dată când redeschideam ochii era acolo la datorie, neobosită, făcând ture în sus și în jos, de pe sâni pe coapse, de pe coapse pe umerii ăia superbi și, din când în când, în funcție de poziția ei, se cuibărea puțin și între picioarele ei, neglijent desfăcute, puțin, nu mult, cât să mă facă pe mine gelos, după care începea din nou alergarea. Mă uitam la ea, la lumină, dar și la ea, la Veronik, amândouă strălucitoare, și lucirea, și
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
de România. Era foarte curioasă. începeam câte o poveste pe care o lungeam câte trei, patru zile. De multe ori, mă opream pur și simplu din povestit și tăceam câte o oră sau două. Ea nu mă întreba nimic. Stătea cuibărită la pieptul meu în puloverul ăla prea mare pentru ea, cel mai probabil al lui J.P., și privea nicăieri. Nu, m-am răzgândit, eu priveam nicăieri, nu ea. Ea privea cel mai des cerul si socotea stelele căzătoare. Sau poate
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
lângă ea, și să o pot mângâia în voie, nu chinuit ca până atunci, pe sub tricouri, înghesuiți în cartul ăla mic, de o singură persoană. Enervant, bronzatul, cu dorința lui de a intra cu orice preț în camera unde se cuibărea viitoarea mea pereche, dar justificat și motivat probabil de insistența cu care l-am târât de urechi până sus. Aproape că blocam intrarea cu corpul, făcindu-i semne disperate cu degetul la buze, doar-doar o înțelege că trebuie să vorbim mai
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
această distanță ca oportunitate încă posibilă de primit și de încurajat. În același timp este evident că, în toate intervențiile sale, aceeași distincție are o intenție pedagogică și etică, tinde să prevină „pericolul unei prăbușiri personale și sociale care se cuibărește în corupție”, vrea să promoveze „vigilența noastră constantă”. Într-o cultură ca a noastră în care corupția riscă puternic să fie înscrisă între locurile comune, între lucrurile „normale” cu care se conviețuiește și care, probabil, tinde să „justifice” într-un
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
și mistică între forme și numere. Fiecare număr-formă avea un înțeles ascuns, iar cele mai frumoase numere-forme erau sacre. Simbolul mistic al cultului pitagoreic era, evident, un număr-formă: pentagrama, steaua cu cinci colțuri. Această figură simplă reprezintă aspirația către infinit. Cuibărit între laturile stelei se află un pentagon. Unind cu linii colțurile pentagonului se formează o steluță cu cinci colțuri, întoarsă, identică din punct de vedere al proporțiilor cu steaua inițială. Această stea, la rândul ei, conține un pentagon și mai
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
iraționale și sunt o consecință inevitabilă a matematicii grecești. Pătratul este una dintre cele mai simple figuri geometrice și a fost venerat cum se cuvine de pitagoricieni. (Avea patru laturi, corespunzătoare celor patru elemente; simboliza perfecțiunea numerelor.) Însă iraționalul este cuibărit în simplitatea pătratului. Dacă trasezi diagonala - o linie care unește două colțuri opuse - apare iraționalul. Ca să dăm un exemplu concret, imaginați-vă un pătrat ale cărui laturi au lungimea de 24 cm. Trasați diagonala. Oamenii obsedați de rapoarte, cum au
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
al existenței tuturor lucrurilor create. GEORG CANTOR Infinitul nu mai avea legături cu misticismul; devenise un număr obișnuit. Era un specimen înfipt într-un ac, gata de studiu, și matematicienii s-au grăbit să-l analizeze. Însă în adâncurile infinitului - cuibărite în vastul șir neîntrerupt de numere -, zero continua să apară. Și, lucrul cel mai înfricoșător: însuși infinitul putea fi zero. În timpurile străvechi, înainte ca Riemann să înțeleagă că planul complex era de fapt o sferă, funcțiile de tipul 1
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
incompletitudinii, formulată de Gödel. Astăzi, majoritatea matematicienilor acceptă ca adevărată ipoteza continuului, deși unii studiază numerele transfinite non-cantoriene, care presupun ca această ipoteză să fie considerată falsă.) În opinia lui Cantor, există un număr infinit de infinități - numerele transfinite -, fiecare cuibărită în cealaltă. Adică: ℵ0 este mai mic decât ℵ1, care este mai mic decât ℵ2, care este mai mic decât ℵ3 și așa mai departe. În capătul lanțului stă infinitatea absolută, ce le înghite pe toate celelalte: Dumnezeu, infinitatea care
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
petreacă aceste două ore pe un loc incomod, în fața vreunui copil enervant care ba îi lovea tot timpul scaunul, ba se plângea de foame, ba de sete, ba de plictis - un copil care era, într-un cuvânt, o pacoste. Se cuibări în scaunul ei tapițat cu piele, cu spațiul său confortabil de întins picioarele și pernuța sa pentru cap ajustabilă; era recunoscătoare firmei pentru faptul că întotdeauna asigura angajaților călătorii la clasa întâi și se gândea că, și atunci când zbura pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
lui Minette îi dădea o satisfacție ciudată, la fel cum se întâmplase de fiecare dată în copilăria ei când cădea de pe ziduri sau din copaci, sau se întorcea acasă julită toată de pe urma unei păruieli în curtea școlii. Oftă mulțumită, se cuibări între pernele pe care mama ei i le pusese sub cap și trase pătura ușoară peste ea. Aspectul cel mai plăcut al faptului că se întorsese acasă era că nu trebuia să gândească. Nu trebuia să-și facă griji că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
le vom boteza cu numele noastre și astfel ne vom împrăștia iubirea în toate colțurile lumii în a doua jumătate a vieții următoare am să tac va fi greu recunosc însă orice cuvânt ar face prea mult zgomot în liniștea cuibărită sub fruntea ta 7 noiembrie 2011 Nu trebuie să-ți fie frică de nimic în viață. Trebuie doar să înțelegi. Marie Curie
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
strigoi, cu diavolițe rele, și cu ce-or mai fi fiind, le numește baba Zamfira pe toate apoi le scoate din vârful capului, din creierii capului, din cleștele obrazului, le scoate din toate locurile firave în care răul se poate cuibări, din vederile ochilor, din auzul urechilor, și-ndepărtează a doua oară răul cu toate boalele lui și-ncă o dată, a treia oară, îl îndepărtează din inimă, de sub inimă, cu bățul din lemn pe vatra de lut însemnează cuvintele și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
deschideau și se trânteau la loc și cum vasele Le Creuset primeau ultimele lovituri din existența lor. Lângă ea, încă adâncit în somn, Dylan se muta de pe o parte pe alta, după care își aruncă brațul peste ea. S-a cuibărit la pieptul lui pentru un moment, căutând liniște. Apoi a împietrit într-o stare de dezgust familiar și s-a îndepărtat încet, simțindu-i excitația din ce în ce mai puternică pe stomacul ei. Fără sex. Asta n-o mai putea îndura. Ea își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
era puțin probabil că vor fi de acord să ia avionul până la Dublin. Dar tatăl tău nu se simte bine și... Când Clodagh s-a trezit duminică dimineața era pe jumătate mahmură, dar se simțea minunat. Era liberă să se cuibărească alături de Dylan, ignorându-i erecția fără mustrări de conștiință. Când au apărut Molly și Craig, Dylan i-a expediat somnoros: — Mergeți jos și mai spargeți câte ceva și lăsați-ne pe mine și pe mami să mai dormim. Uimitor, au plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a fost impresionată atât de comprachicos, cât și de victimele lor desfigurate. Cumpără pictura lui Yannantuono și o ținu ascunsă, uitându-se la ea în timpul liber ca la o icoană a lui Georgie. Când Maddy ajunse la adolescență, deveni promiscuă. Cuibărită în patul lui Emmett, îi povestea toate detaliile aventurilor sale. Martha făcea desene obscene cu sora ei, pe care o ura. Ramona o sili să deseneze scene pastorale, pentru ca furia ei să nu ia proporții. Ca să se răzbune pe Emmett
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de ouă de fermă. Aveți card de fidelitate Tesco, domnule? — E o nebunie! N-am omorât pe nimeni! Watson privi spre Chalmers și observă o umflătură Într-unul din buzunarele sale de la spate. Era un portofel. Și În acel portofel, cuibărit Între un card Visa și un card de membru la unul din magazinele de Închirieri video din Împrejurimi, era cardul de fidelitate Tesco. Numărul cardului se potrivea cu cel de pe chitanță. — Luați-vă haina, domnule Chalmers, veți merge cu noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
compact, cu grădina cea mică părând pe jumătate moartă În ploaia șfichiuitoare. Erau acolo de o oră, el și un detectiv chel cu jachetă groasă, și nu se zărea nici urmă de ținta lor. — Păi și unde e? Întrebă detectivul, cuibărindu-se mai bine În haina cu izolație termică. Tot ce făcuse Încă de când plecaseră de la secție fusese să comenteze despre afurisita de vreme. Despre faptul că lucrau Într-o zi de sâmbătă. Despre faptul că ploua. Despre faptul că Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
însă, și Chereas era singur. Alarmat, Împăratul se întrebă impacientat: „Unde s-or fi dus ceilalți?“. Din urmă, Chereas se apropia. Împăratul îi auzi pașii grăbiți; într-o fracțiune de secundă înțelese că, după atâtea comploturi dejucate, moartea i se cuibărise în casă. Nu avu timp să se întoarcă încă o dată: o lovitură în spate, o lamă înghețată, pierderea echilibrului, răsuflarea tăiată. Într-o secundă își aminti: „Așa e un pumnal înfipt în spate: o lovitură, senzația de frig, nici o durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
granița cu Numidia. Era o acuzație ce putea atrage pedeapsa capitală; și fiindcă cea mai dezgustătoare consecință a tiraniei era lipsa curajului civil, senatorii se întruniră pentru judecată, al cărei rezultat părea sigur. — Îl pierdem și pe el, spuse Agrippina, cuibărindu-se în șalul ei de lână de care nu se mai despărțea, așa cum odinioară căutase brațele lui Germanicus. Pe când vorbea astfel, în aula plină a Senatului izbucnea, într-un mod neașteptat, cel care fusese proconsul în Africa și-i pusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
întoarcă. Și se întoarse la sfârșitul iernii, când se topi zăpada din Alpes. La Roma, toată lumea observă că numărul soldaților germani care îl însoțeau se dublase. Încă din prima noapte, la căpătâiul din fildeș și aur al patului său se cuibări iar zeul palid al insomniei. — M-am hotărât, îi spuse Miloniei când se lumină de ziuă. Îl vom chema pe Manlius, să vină aici imediat. Vreau o reședință privată, unde să nu intre nici unul dintre cei pe care nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
crima aceea, distrugându-i nu doar pe autorii ei, ci și amintirea locului unde fusese înfăptuită. Vechea Curie fusese închisă și alături, ca o insultă, Augustus construise cele mai mari latrine publice din Roma. Amintirea morții lui Julius Caesar se cuibărise și în mintea lui Tiberius, care instalase în noua Curie un scaun înalt, izolat. Gajus Caesar își dădu seama că trebuia să facă la fel. Pentru că senatorii se temeau de formidabilii și incoruptibilii germani, cu care nu puteau comunica, așa-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
refuză; „Păi, dacă eu am auzit această legendă așa, nu pot să schimb nimic, pentru că nu este a mea și nici nu vreau s-o falsific“. E ca și cum ar spune că el este spus de limbajul argotic ce s-a cuibărit În memoria sa povestitoare și că această memorie nu acceptă alte scheme de povestire În cazul acelui text. A spune cu alte cuvinte ar Însemna să inventeze altă variantă și P. nu vrea pur și simplu; el apără dreptul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
întinsă în pat și să privească pe fereastră. Într-un cuvânt, vegeta. În alte zile, era mai prezentă, însă doar fizic, bolborosind neîncetat fraze pe care nimeni nu le putea pricepe, atestând de fapt succesul repurtat de armata ce se cuibărise în capul ei, slobozind atacuri asupra rămășițelor de memorie și rațiune pe care încă le mai păstra. Dar niciuna din aceste stări nu erau la fel de dureroase pentru Kara precum rarele momente de luciditate pe care mama ei le mai avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
luminii. Reușita depinde în exclusivitate de izvorul acestei energii. Dacă este creierul, atunci este posibil să nimerești ținta. Dacă este inima, atunci cu siguranță o vei face.Victimele Magicianului - Tony Calvert, Svetlana Rasnikov, Cheryl Marston și agentul Larry Burke - se cuibăreau toate în sufletul ei și știa că nu va avea cum să rateze. Haide, gândi ea, haide, nemernicule. Încearcă numai să pornești mașina. Pune-mă la încercare. Haide! Dă-mi numai un pretext... Mașina porni din nou. Degetul se poziționă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
care îmbina un filigran răsucit și mici pietre albastre. În mod inevitabil, era parțial scufundat în rotunjimea cărnoasă a degetului, care încă avea tendința să-mi amintească de un cârnat, dar era adevărat că micile puncte albastre pe fundalul auriu, cuibărite între pernele palide ale pielii netede, ca valurile cremoase de satin ale unei casete de bijuterii, alcătuiau o priveliște dulce, surprinzător de mișcătoare. Pentru o clipă, m-am întrebat dacă nu cumva adoratul Warren avusese o clipă de nebunie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]