1,806 matches
-
SUA, un om În 10 ore culege În medie un hectar, circa 30 bl. Cantitatea e destul de mare. La noi, un om e folosit numai la ruperea știuleților cu foi cu tot și merge la ½ hectar. Ei se folosesc la cules de un cârlig așezat În palma dreaptă cu o curea. Apucă apoi cu mâna stângă știuletele și cu dreapta, cu cârligul, retează știuletele. Acest cârlig modest a revoluționat culesul și a fost inventat de un fermier din Iowa În 1892
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
foi cu tot și merge la ½ hectar. Ei se folosesc la cules de un cârlig așezat În palma dreaptă cu o curea. Apucă apoi cu mâna stângă știuletele și cu dreapta, cu cârligul, retează știuletele. Acest cârlig modest a revoluționat culesul și a fost inventat de un fermier din Iowa În 1892, pentru unchiul său căruia Îi lipsea degetul cel mare. Se dă o deosebită atenție culesului, Întrucât 40 milioane hectare, Într-o țară lipsită de mână de lucru, constituie problema
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
stângă știuletele și cu dreapta, cu cârligul, retează știuletele. Acest cârlig modest a revoluționat culesul și a fost inventat de un fermier din Iowa În 1892, pentru unchiul său căruia Îi lipsea degetul cel mare. Se dă o deosebită atenție culesului, Întrucât 40 milioane hectare, Într-o țară lipsită de mână de lucru, constituie problema principală a agriculturii americane. Concursul de culegere a porumbului, În fiecare toamnă, merită toată lauda. Se acordă premii foarte mari, cu o largă și bine meritată
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
publicitate. Se obțin adevărate recorduri. Un culegător bun poate obține 12,7 bl pe oră, aproape ½ hectar, cu Îngăduință să rămână necules cel mult un știulete din 50 și cel mult 226 grame de foi pe știuleții culeși. Uneori, la cules sunt aduși porcii În așa numita operațiune hoging. Hog Înseamnă porc. În această operație, o anumită suprafață e rezervată porcilor. Experiențele au dovedit că porcii adună ultimul bob și sporul lor În greutate e același cu cel obținut la grajd
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
numita operațiune hoging. Hog Înseamnă porc. În această operație, o anumită suprafață e rezervată porcilor. Experiențele au dovedit că porcii adună ultimul bob și sporul lor În greutate e același cu cel obținut la grajd. Pentru marele succes obținut la cules e nevoie și de concursul cailor. Ei sunt docili, bine dresați, Încât pornesc și se opresc la cea mai mică comandă. Astfel fermierul poate culege porumbul de la distanță, de unde azvârle știuleții direct În căruță. În partea opusă culegătorului, căruța are
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
4 cornute, care are grijă de a aduna ultimul bob. La data de 9 martie, munca principală la câmp o constituia curățirea terenului, Întrucât acolo nu se taie porumbul ca la noi. Munca ar fi prea costisitoare. Toată toamna după cules, chiar și iarna când timpul permite, vitele au pășunat În porumbiște. Munca aceasta e ușoară, Întrucât tot terenul fermei e Înconjurat cu sârmă ghimpată, nefiind nevoie de pază. Trecem pe o porțiune de șosea ce Împarte terenul unei ferme În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de primăvară. Primeau În schimb jumătate de recoltă și din nutreț, paie și coceni. Acolo unde proprietarii au prins secretul culturii porumbului, dijma a fost Înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului a devenit foarte rentabilă În regie. Culesul era ușurat pentru că se recolta pe Îndelete, iar grâul nu zorea pe nimeni, Întrucât marii proprietari Îl cultivau după leguminoase, islaz pășunat de oi, arat În iunie În ogor negru, după rapiță sau după cereale de primăvară. Țăranul pierdea acum
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
micilor cutii - grajduri mobile - pentru porci. Acoperișul se poate ridica după voie, când e cald. Cutiile sunt așejate pe tălpici de lemn și pot fi astfel ușor mutate cu caii dintr-un loc in altul. Porcii pot fi folosiți la culesul porumbului cu bune rezultate. În cazul acesta lanul În care se țin porcii pentru cules este delimitat cu sârmă pătrată, fără ghimpi. Generalizată Însă e ținerea permanentă la pășune, unde li se dă și hrană suplimentară. În Anglia, În acest
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Cutiile sunt așejate pe tălpici de lemn și pot fi astfel ușor mutate cu caii dintr-un loc in altul. Porcii pot fi folosiți la culesul porumbului cu bune rezultate. În cazul acesta lanul În care se țin porcii pentru cules este delimitat cu sârmă pătrată, fără ghimpi. Generalizată Însă e ținerea permanentă la pășune, unde li se dă și hrană suplimentară. În Anglia, În acest caz, se aplică asolamente În slujba creșterii porcilor. Scroafele sunt aduse numai În preajma fătării În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
metilic, din cauza căruia poți orbi. Era o porcărie foarte periculoasă. Și nici filtratul prin pâine nu era sigur. Doamne ferește, să nu m-audă cineva și să facă acum ce zic eu ! Noi eram sculați la 6 dimineața și trimiși la cules porumb ; studenți la Medicină, până în anul șase am fost. Și cu ce ne țineam noi la 6 dimineața, uneori după 15 octombrie, când știuleții erau înghețați bocnă ? Ne țineam cu votcă SĂniuța și cu țigări Carpați. V.A. : Ați fumat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
că acest regim e pe sfârșite, iar sfârșitul e foarte apropiat ? A.M.P. : Cred că au fost experiențele astea foarte con‑ crete, faptul că vedeam la Izvoru Mureșului cum autori‑ tatea scârțâie. Nu mai era sustenabil regimul, în Dobrogea, la cules de porumb mai eram doar noi, studenții în anul cinci la Medicină, aproape doctori, aveam pacienții mei, pușcăriașii (eram cazați în pușcăria din Nazarcea) și sol‑ dații desculți, care nu mai erau „băgați“ la ardei, că îi mâncau pe toți
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
nu forțează mâna nimănui, negociază rezidența atât pentru el, cât și pentru ai săi. Abraham știa să se comporte. Vai! abrahamizii din Hebron nu-i seamănă. Nici cei din Cisiordania care trag cu pușca în țăranii de colea ieșiți la cules de măsline. Ce frumos și-a primit oaspeții Abraham, "sub stejarul de la Mamvri, stând în ușa cortului său, în căldura amiezii!" Abia ajung călătorii necunoscuți în prag, și el comandă să se aducă apă pentru ei să se poată spăla
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și în orațiile de nuntă, unde apariția vegetală devine un semn al identificării casei în care a crescut viitoarea mireasă. Legătura dintre fetele mari și lumea florală este foarte strânsă, grădina cu flori reprezintă o marcă a condiției maritale, iar culesul plantelor de leac se încarcă în acest timp de trecere cu valențe mitice. Structura aproape identică a celor două colinde se mai remarcă prin prezența dativului etic care face să se audă vocea instanței - reflector între lumi: colindătorul. Mai mult
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mi le-au spălat;/ Apoi soare-au răsărit/ Flori frumoase-au înflorit./ Fetele cum auziră/ După flori se pogorâră./ Le rupea și le-alegea,/ Luncile le sărăcea:/ Cele mari cu brațurile,/ Cele mici mai puținele” (Călinești - Maramureș). Ocupație inițiatică feminină, culesul plantelor constituie un semnal al intrării în statutul marital și pe dealul cu flori fetele vor fi la rândul lor alese de feciori. Geneza s-a încheiat și, odată cu ea, inițierea tinerelor. Gestul culegerii florilor devine astfel consacrator, el se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dă dimineață,/ Pă rouă, pă ceață,/ Iele mi-au plecat// Șî mi-au mânecat/” (CorabiaOlt). Trăsăturile contextului mitic se păstrează, planul teluric și cel ceresc nu se diferențiază, fiind unite de diferitele forme de consistență ale apei începuturilor: rouă, ceață. Culesul florilor în spațiul sacru, „departe de sat”, va avea o corespondență în microcosmosul vegetal îngrijit de fata de măritat în grădina ei, după cum ne-o arată colindele tip Peștele și mreaja fetei III, 50. Drumul pe firul apei nu ne
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cursul inițierii, fata doarme în leagănul sustras din profan și capătă darul magic al fertilității contagioase. Starea de somn este caracteristică dominantei statice a inițierii feminine și tocmai ea deschide poarta spre sacrul depozitar de puteri germinatoare. Practica inițiatică a culesului de plante trebuie pusă într-o continuitate simbolică cu imaginea grădinii prădate în colindele de fată mare. Orice agresor al acestui spațiu feminin ordonat în sensul cosmogonic devine un exponent al neantului: „Maria, ochi negri,/ Munca-i d-astă vară
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
om și divin, o realitate intermediară (victima), cu scopul de a asigura un contact între cele două lumi”. Ospățul nupțial, la care peștele, bourul sau cerbul devin meniul ritual, folosește comensualitatea pentru resuscitarea puterii magice aflate în animalul totemic. La cules magic de plante Dinamicul incursiunii în necunoscut, dat de ritualul arhaic de culegere a florilor, se opune staticului caracterizat de țesutul și torsul care pot schimba „tot ce ține de soartă, de ritmurile vieții” prin puterea lor. În acest context
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de culegere a florilor, se opune staticului caracterizat de țesutul și torsul care pot schimba „tot ce ține de soartă, de ritmurile vieții” prin puterea lor. În acest context, „vânătoarea (îndeletnicire bărbătească) are aceeași însemnătate în viața tribului ca și culesul plantelor sălbatice (îndeletnicire femeiască)”. Ambele scenarii valorifică ocupațiile istorice ale fiecărui sex pentru care caracteristicile ființei devin definitorii. Legătura osmotică cu pământul roditor conferă tinerelor știința intimă a plantelor, a momentului în care puterea lor taumaturgică și magică este în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ciclice și câmpiile inițiatice se pregătesc astfel pentru sosirea concomitentă a florilor și a neofiților. Cele dintâi constituie glasul vegetal al pământului regenerat prin potop, iar fetele sunt direct legate de floră și vin într-un spațiu cu rol premarital. Culesul, o funcție ordonatoare, asemenea țesutului și torsului, mâinile dalbe ale fetelor așezând florile gradual în buchete. Cele trei sinonime, mănunchi, vârstă, chită subliniază la nivel poetic gestul de ordonare socială a forțelor germinative, caracterizate de o dominantă estetică. Anteriori¬tatea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-s’or./ Tot aleg și îmi culeg,/ Numai Stanca, ochii-și negri,/ Tot alege/ Și culege,/ Și de loc nu mai alege”. Singularizarea fecioarei în grupul său constituie preambulul pentru portretul ei superlativ, ce folosește metale nobile în descrierea fizionomiei. Culesul ei este diferit prin recoltarea unitară a florilor, fără o distincție aparentă, ca o încercare de înglobare totală a puterilor estetice roditoare. Efortul de asimilare răpește bogăția câmpiilor: „La fântâna corbului,/ Grele ploi că au plouat,/ Luncile mi le-au
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ci resimt în mod mistic momentul recoltării magice, asemenea feciorului care percepe solitar glasul cerbului din munte. Ele sunt „singurele care cunosc și stăpânesc tainele vieții obscure, vegetale”, în timp ce feciorii sunt legați de dimensiunea exterioară a lumii. Sărăcirea luncilor prin culesul hiperbolizat („cu brațurile”) are o menire similară aducerii sălbăticiunii legate în sat, fiind un act de ordonare și de preluare din nucleul mitic a energiilor vitale. Atunci când fecioara este nerăbdătoare să obțină florile maritale, planta însăși devine maestru inițiator și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o rujiță”, să devină referentul magic pentru mâinile fetei: „Cu mâinile ca rujile”. Floarea câștigă o echivalență cu dalbul inițiatic și aurul ce reconstruiește ritual mâinile, prin conotațiile comune ce țin de superioritatea spirituală. Ruja o învață pe fată tainele culesului propice, care implică, în colinda citată mai sus, o așteptare rituală de 3 duminici. Pârgul florii provoacă „didactic” pregătirea fetei pentru etapa maritală și-i asigură consacrarea socială: „«Nu grabi fat-a mă rupe/ Ni-mpupită, ni-nflorită,/ Cum îi ruja
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sub protecția solară, reverența dendrolatrică fiind aici implicită adulării astrului. Cununa de flori conține astfel însemne ale consacrării, valoarea ei maritală derivând din simbolurile inițierii depășite. Baladele tip I (5.1), Trei fete surori, „stabilesc o conexiune între plecarea fetelor, culesul florilor și preparativele pentru căsătorie: «Trei surori la flori/ Flori ca să culeagă/ Chite să-mpletească/ Dă nuntă gătească» (Ciuperceni - Turnu Măgurele)”. Intenția maritală le poartă însă pe fete mai întîi în pustiul inițiatic: „La flori să culeagă/ Din Pădurea Neagră
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acum la-nceputul iernii”. Inițierea ei reușește prin valorificarea calităților morale și intrarea în sacrul roadelor mirifice este simplă. Maestrul inițiator însuși sugerează reușita ei excepțională: „... cum d-ai nimerit calea, că prin părțile locului nu calcă nici pasăre măiastră”. Culesul constituie, așadar, scenariul inițiatic acordat puterilor feminine prin care neofitul pătrunde pe tărâmul fertilității nestăvilite. Promisiunea maritală ce conține conștientizarea capacităților intime este făcută de fete la tors sau la cules, adică în momentele activării puterilor magice. Gradarea promisiunilor ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că prin părțile locului nu calcă nici pasăre măiastră”. Culesul constituie, așadar, scenariul inițiatic acordat puterilor feminine prin care neofitul pătrunde pe tărâmul fertilității nestăvilite. Promisiunea maritală ce conține conștientizarea capacităților intime este făcută de fete la tors sau la cules, adică în momentele activării puterilor magice. Gradarea promisiunilor ce culminează cu cea a mezinei născătoare de prunci minunați se face la cules de in sau cânepă, plante cu valorificare textilă ce implică un complex de acțiuni dificile. În special operațiunea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]