2,675 matches
-
a contura și mai clar unitatea întregului edificiu adaugă zidurilor exterioare ordinul pilaș‑ trilor colosali, stabilind astfel o alternanță ritmică. În proiectul lui Michelangelo pentru bazilica sfântul Petru, se încearcă re‑ venirea la concepția unei compoziții centrale; elementele determinate fiind cupola și porticul de intrare. Poarta principală încadrată de două coloane ase‑ mănătoare acelora ale ordinului colosal din exterior, precede nava principală. Paralel navei centrale, cele două nave laterale se dezvoltă în spatele a două porți încadrate în zidul precedat de coloane
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Paralel navei centrale, cele două nave laterale se dezvoltă în spatele a două porți încadrate în zidul precedat de coloane. Navele longitudinale sunt între‑ rupte de alte trei nave dispuse transversal și luminate generos, la intersecția cărora trebuia să se ridice cupola. Spre deosebire de antecesori, cupola dese‑ nată de Michelangelo are o mișcare ascensională marcată de nervurile care își au originea în coloanele duble ale tamburului și care se extind în nervurile lanternoului. Atât prin ansamblul armonios pe care îl alcătuiește cât și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cele două nave laterale se dezvoltă în spatele a două porți încadrate în zidul precedat de coloane. Navele longitudinale sunt între‑ rupte de alte trei nave dispuse transversal și luminate generos, la intersecția cărora trebuia să se ridice cupola. Spre deosebire de antecesori, cupola dese‑ nată de Michelangelo are o mișcare ascensională marcată de nervurile care își au originea în coloanele duble ale tamburului și care se extind în nervurile lanternoului. Atât prin ansamblul armonios pe care îl alcătuiește cât și prin detalii, cupola
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cupola dese‑ nată de Michelangelo are o mișcare ascensională marcată de nervurile care își au originea în coloanele duble ale tamburului și care se extind în nervurile lanternoului. Atât prin ansamblul armonios pe care îl alcătuiește cât și prin detalii, cupola reprezintă una dintre creațiile cele mai originale ale Renașterii. Ea a fost gândită astfel încât presiunea să fie preluată de contrafort și de co‑ loanele duble cărora le corespund în atic elemente de continuitate; pe calotă, nervurile care pornesc din elementele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de contrafort și de co‑ loanele duble cărora le corespund în atic elemente de continuitate; pe calotă, nervurile care pornesc din elementele aticului se termină în lanternare, unde fiecărei nervuri îi corespunde o grupare de două coloane; lanternoul, preluând nervurile cupolei, închide întregul sistem constructiv prin inelul care îl alcă‑ tuiește și pe care se sprijină nervurile. Aticul lanternoului scoate în evidență, în special, acele volute 80 care au fost adăugate coloanelor duble, de către ar‑ hitectul Vanvitelli 81. Peste fiecare dintre
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Luigi Vanvitelli (1700‑1773) - inginer și arhitect italian cel mai proeminent arhitect al secolului al XVIII‑lea din Italia. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 102 concepția lui Michelangelo trebuiau să formeze un element plastic de corona‑ ment. Cupola are o calotă dublă și privită din interior, a fost concepută ca o continuare firească a spațiului determinat de elementele care limitează cele patru brațe ale crucii. Iradiind din intersecția acestora, din continuarea celor patru stâlpi colosali pe care se
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
dublă și privită din interior, a fost concepută ca o continuare firească a spațiului determinat de elementele care limitează cele patru brațe ale crucii. Iradiind din intersecția acestora, din continuarea celor patru stâlpi colosali pe care se sprijină bolțile cilindrice, cupola ne apare ca un element ascendent care conturează o mișcare de înălțare în punctul cel mai de sus al edificiului. Acest grandios organism al elementelor arhitecturale conce‑ put pe baza unor principii strict statice, devine prin compunerea ingenioasă și armonioasă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
conturează o mișcare de înălțare în punctul cel mai de sus al edificiului. Acest grandios organism al elementelor arhitecturale conce‑ put pe baza unor principii strict statice, devine prin compunerea ingenioasă și armonioasă, expresia unui spațiu dinamic. Înălțimea deosebită a cupolei (80,50 metri de la tambur și 119 metri de la sol, cu diametru interior de 41,47 metri), ca și volumul pe care îl exprimă, cu caracteristicile sale sculpturale proprii arhitecturii lui Michelangelo, îi conferă o siluetă care proiectată pe fondul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
simți geniul, euforia geniului. Trebuie menționat faptul că Michelangelo îl înfățișează pe Moise, ilus‑ trând textul Vulgatei, care spune că acesta avea coarne, după întâlnirea cu Dumnezeu; iar în textul ebraic se spune că fața lui strălucea. 4.2.4. Cupola Bazilicii Sfântul Petru Există o dimensiune grandioasă în tot ce a înălțat, în tot ce și‑a imaginat acest artist. Cupola Bazilicii Sfântul Petru, cea mai vastă pe care o îndrăznise omenirea, sprijinindu‑se pe un trunchi de zidărie colosal
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
avea coarne, după întâlnirea cu Dumnezeu; iar în textul ebraic se spune că fața lui strălucea. 4.2.4. Cupola Bazilicii Sfântul Petru Există o dimensiune grandioasă în tot ce a înălțat, în tot ce și‑a imaginat acest artist. Cupola Bazilicii Sfântul Petru, cea mai vastă pe care o îndrăznise omenirea, sprijinindu‑se pe un trunchi de zidărie colosal, are siguranța și co‑ erența Coloseumului. Un monument de un patetism sever‑acesta era gândul lui Michelangelo, însă a fost trădat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
să le abandoneze. Michelangelo a avut caracteristicile omului universal; s‑a dovedit a fi sculptorul titanic al bărbăției și frumuseții umane, așa cum a demonstrat prin operele: David, Moise, Pietà, Judecata Universală, Geneza; a fost arhitectul celei mai înalte și îndrăznețe cupole a lumii din bazilica sfântul Petru din Roma; el a fost și cea mai profundă voce poetică a vremii sale. Într‑un secol de involuție literară în care majoritatea poeților îl imitau pe Petrarca, Michelangelo dă dovadă de profundă originalitate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
unor coloane ar arăta mai degrabă ca niște îngrădituri, dacă nu ar fi legat de un centru localizat în fiecare caz în figura imperială. Împărăteasa Teodora, prima inter pares se distinge prin coroană, bijuterii și aureolă și este ocrotită de cupola de deasupra capului ei. Figura împăratului de pe zidul opus este scoasă în evidență în mod similar. O comparație a acestor exemple dă la iveală diferența izbitoare dintre cele două sisteme compoziționale. Mandala japoneză celebrează puterea figurii centrale în jurul căreia este
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
excepții de la această regulă. Pe măsură ce privitorul își ridică capul spre plafonul plat sau boltit, el devine conștient de structura spațială a încăperii. Privind în sus, se așteaptă să vadă în pictură ceea ce se poate vedea în lumea fizică, poate o cupolă sau cerul liber populat de nori și îngeri. Totuși, într-un sens mai restrâns, din câmpul vizual receptat de ochi, tavanul sugerează o mișcare subiectivă sus-jos. La urma urmei, nici nu interesează care este orientarea noastră spațială în vreme ce privim o
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cu iluzia unei priveliști celeste. În același timp, l-ar ancora pe privitor în spațiul de dedesubt, ceea ce este preferabil numai în anumite condiții - mai precis, atunci când mișcarea trebuie să se oprească, de exemplu, într-o rotondă acoperită de o cupolă. Când totuși plafonul decorat este aplicat unui spațiu destinat ca element de continuitate în mișcarea vizitatorului în interiorul clădirii, tavanele unui Pozzo sau Cortona îl lasă pe privitor să vadă imaginile către care se îndreaptă, să ajungă în punctul culminant și
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
bază circumscrisă. Însă chiar și aici se asigură un antagonism între zidurile comprimate ale ligheanului și carnația atrăgătoare a celei care se îmbăiază. Într-o altă pictură a lui Degas, recipientul capătă o dimensiune monumentală (figura 112). O porțiune a cupolei circului acoperă tot spațiul pictural. Parametrul vectorial principal al acestui gol aproximativ centric este verticala. În loc să se opună expansiunii personajului, îngrădirea sporește rotirea în înalt a acrobatei printr-o elevație arhitecturală uriașă. Doar plafonul barează brusc aspirația acesteia. Fără acest
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și eleganților domni împrăștiați pe pardoseala rotondei. Dacă privitorul, suspendat în spațiu, ar trebui să localizeze centrul de echilibru al interiorului, el ar putea să-l plaseze undeva la jumătatea de sus a verticalei centrale, probabil la nivelul cornișei, între cupolă și tamburul colonadei. La fel ar face o persoană privind într-o machetă a Panteonului. Acest lucru ar fi însă valabil și pentru vizitatorii aflați pe pardoseală? O perspectivă a privitorului contribuie ca vector influent în interacțiunea forțelor care echilibrează
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ale unor copii de grădiniță și vă pot spune cu satisfacție că, după spectacol, ne-au asaltat, pur și simplu, cu întrebările! După cele văzute, vă mărturisesc sincer că și eu am rămas uluit de câte se pot face sub cupola vechiului castel de apă. Singurul inconvenient ar fi temperatura din sala de spectacole a Planetariului, care nu mi s-a părut prea... îmbietoare. Din păcate, nici acum, după mai multe luni de la inaugurare, localul expoziției și sala planetariului nu dispun
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
ale unor copii de grădiniță și vă pot spune cu satisfacție că, după spectacol, ne-au asaltat, pur și simplu, cu întrebările! După cele văzute, vă mărturisesc sincer că și eu am rămas uluit de câte se pot face sub cupola vechiului castel de apă. Singurul inconvenient ar fi temperatura din sala de spectacole a Planetariului, care nu mi s-a părut prea... îmbietoare. Din păcate, nici acum, după mai multe luni de la inaugurare, localul expoziției și sala planetariului nu dispun
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
scenografie la București, Iași, Annecy, Lund, Leipzig. Lucrările sale de grafică pot fi caracterizate drept gestualism liric de inspirație orientală. A mai publicat: Poetica filmului de animație (2002), Arta scenografilor români (2003), Teoria scenografiei (2003), volumul de eseuri Efectul de cupolă (2005), albumul Iarna caligrafului (2010) și volumul de poezie Praful și pulberea (2010); a îngrijit volumul postum Dan Jitianu, Sinteza scenografică (2004). În loc de prefață Dragă Ioane, Se întâmplă ca de câteva zile să tot răsfoiesc (cu plăcere) cartea ta despre
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
lei.”(<footnote POPESCU, Nicoleta; PAPUC, Liviu; TĂTĂRUCĂ, Radu: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, BCU, Iași, 1989, p. 142. footnote>) Construirea acestui edificiu a fost mult mediatizată în presa vremii. Inițial, a fost gândit ca un Institut geografic (de aici construirea cupolei unde s-ar fi instalat lunete și o stație de radio sau un Institut de științe), cunoscându-se pasiunea regelui Ferdinand. În această clădire își desfășoară și astăzi activitatea unitatea centrală a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iasi, str.
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
b. calculii: prezența unui calcul infundibulocistic cel mai frecvent (mai rar pe coledocul terminal); aspect: colesterolic, pigmentar, calcic, mixt. 3. Structuri vecine - interesarea lor prin contiguitate sau interrelații neurolimfatice (fig.III.2) a. peritoneul parietal: al cadranului drept superior; al cupolei diafragmatice. b. hepatita purulentă satelită de vecinătatecu microabcese În „buton de cămașă” ce penetrează placa veziculară cu aspect buretos purulent; c. pediculul hepatic - inițial cu leziuni inflamatorii acute ce poate evolua până la „pediculita scleroasă”; d. regiunea oddiană și cefalopancreasul → până la
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
moralitatea în chiar definiția politicii"34. În orice caz, mi se pare de netăgăduit că realismul recent din filosofia politică are la bază o concepție "idealistă" a politicii, una străină curentelor de opinie din teoria politică reunite de obicei sub cupola realismului 35. Poate că Freeden este mult prea dur atunci când declară că distincția realistă între politică și dominație nu este decât o "manevră verbală/definițională"36, însă el are, fără îndoială, dreptate atunci când susține că ea constituie rezultatul unui "proces
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și pe creștini de aceeasi demnitate, cu referință la unitate, forma catedralei este o invitație la realizarea rugăciunii lui Isus: « Că toți să fie una », emblemă și dorința a păstorului Diecezei de Iași. Semnele și simbolurile introduc în istoria mântuirii...Cupola... reprezintă cerul, monograma lui Cristos și razele care coboară pe cei patru stâlpi, pe cei patru evangheliști...”. Pe revers (figură 27rv) este reprodusa, în bandă liniară marginala și cerc perlat, compoziția heraldica, stema a Excelentei Sale Petru Gherghel, episcopul diecezan
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
scriitor și istoric italian, contemporan cu Leonardo, este elev al școlii de pictură manieriste. Își petrece cea mai mare parte a vieții în slujba familiei de Medici în Florența, Napoli și Roma. Ca pictor lasă posterității tavanele lui Palazzo Vechio, cupola din Florența și "Adorația Magilor" din Santa Croce din Bosco Marengo în Piemont. Ca arhitect, este creatorul coridoarelor din fața clădirilor, numite străzile Renașterii. Cea mai cunoscută este Loggia dei Palazzo degli Uffizi a străzii Renașterii și domul octagonal al Bazilicii
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ce cade din cer: zăpada. Inuitul taie cu cuțitul blocuri de zăpadă și le stivuiește în cerc în jurul lui, așadar își construiește casa dinspre interior. Pe măsură ce taie zăpada din solul de sub picioarele sale, solul scade în timp ce, simultan casa crește. În cupolă se decupează o gaură, pentru ca aerul cald să fie evacuat. Pe o latură aflată la adăpost de vânt se face o deschidere scundă care duce afară. În exterior, fisurile sunt astupate cu zăpadă și, în 20 de minute igluul este
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Năsturaş Diana Elena () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92817]