KorAP: Find »[drukola/base=cursant & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...51 52 53 ...347 >

8,658 matches

Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

alții. Aceste trei caracteristici pot fi regăsite și dezvoltate prin utilizarea unei variate tabele de metode ce presupun interacțiunea, dintre care o listă extinsă este descrisă de noi în cele ce urmează. Importanța metodelor de interacțiune pentru formator este evidentă: cursantul (elev/student sau adult integrat în viața activă) posedă astăzi un cuantum de informație (dobândită dintr-o mare varietate de surse - să amintim aici doar impactul fără precedent al rețelei Internet) sensibil lărgit, gradul lui de expertiză, dar și experiența

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
impactul fără precedent al rețelei Internet) sensibil lărgit, gradul lui de expertiză, dar și experiența de viață fiind definite de alte coordonate decât în trecutul nu foarte îndepărtat. Pe de altă parte, sistemul acesta complex de surse informaționale la care cursanții au acces pare să se transforme treptat dintr-o provocare pentru școală într-o alternativă la aceasta. În aceeași ordine de idei, dincolo de accentul informațional care - am văzut - devine tot mai puțin un monopol al școlii, aspectul formativ și motivațional

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
de activism; acesta din urmă variază de la metodă la metodă sau, câteodată, de la un mod de aplicare/utilizare la altul al aceleiași metode. Mai mult decât atât, în relația didactică în care există cel puțin doi actori: cadrul didactic și cursantul, cel puțin unul dintre partenerii actului educațional mai sus amintiți este în măsură să dea dovadă de „activism”; de pildă în cadrul unei metode de tip expozitiv (cum ar fi o prelegere) cunoscută drept o metodă „pasivă” putem vorbi despre pasivitatea

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
cel puțin unul dintre partenerii actului educațional mai sus amintiți este în măsură să dea dovadă de „activism”; de pildă în cadrul unei metode de tip expozitiv (cum ar fi o prelegere) cunoscută drept o metodă „pasivă” putem vorbi despre pasivitatea cursanților, dar nu și a cadrului didactic. De aceea, un pol al continuumului este reprezentat de dimensiunea activă a metodelor, iar celălalt pol (spre care trebuie să tindem) urmărește dimensiunea interactivă (care presupune automat că partenerii actului didactic sunt simultan activi

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
carduri se găsește câte un nume care este scris deasupra grupului de carduri. Procesul se repetă până când numărul de capete de linie (denumire pentru un grup de carduri) este în jur de 4-6. 3. Cardurile sunt acum realocate grupurilor de cursanți, în sensul că nici un grup nu va primi propriile carduri (pentru o mai ușoară identificare ei vor scrie pe post-it-uri de culori diferite sau vor folosi cerneală de altă culoare). Câte un nume de card este citit și fiecare se

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
unor idei creative pornind de la concepte strategice de tip bipolar cum ar fi: stagnare/inovație, dezvoltare/declin, competiție/colaborare. • Se va selecta unul dintre aceste cupluri de forțe bipolare, cel considerat semnificativ dată fiind situația respectivă (spre exemplu, competiție/colaborare). Cursanții vor avea de identificat, exemple pentru fiecare dintre situații - în cazulprezentat anterior, al cuplului competiție/colaborare putem observa că: „oamenii se ceartă des deoarece atmosfera din firmă este prea competitivă” (competiție) și „trebuie să facem anumite acțiuni de team-building” (colaborare

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
ne putem întoarce în pasul trei al metodei și să luăm spre analiza o altă bipolaritate. 13.1.1.4. Tehnica CATWOEtc " 13.1.1.4. Tehnica CATWOE" De multe ori, în analiza fenomenelor pe care le au de studiat, cursanții tind să nu ia în considerare o seamă de aspecte, elemente esențiale însă pentru a oferi soluțiile cele mai potrivite cu situația. Astfel, tehnica CATWOE (promovată de Checkland and Scholes Soft Systems Methodology in Action, 1990) presupune că analiza unui

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
planuri, evidențiind: C - Customers of the system; A - Actors, T - Transformation process; W - World wiew; O - The Owner(s); și E - Environmental constraints. Să le investigăm pe rând și să observăm modul în care o astfel de perspectivă le oferă cursanților posibilitatea de a înțelege mai bine fenomenele cu care au de-a face. • C - reprezintă luarea în considerare a celor care primesc rezultatul acțiunii desfășurate, produsele furnizate de către respectivul sistem. Din definirea problemei trebuie deci să fie clar cine câștigă

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
AIDA 2. Se vor identifica perechile incompatibile de soluții; scrieți fiecare problemă rămasă împreună cu soluțiile ei pe un post-it mare (pentru fiecare problemă se va aloca un post-it separat). Ele vor fi lipite pe o suprafață mare de lucru (flip-chart); cursanții vor controla fiecare soluție de pe fiecare post-it, verificând-o în raport cu celelalte pentru a le observa pe cele incompatibile (ele vor fi legate prin trasarea unor legături cu markerul). Toate soluțiile diferitelor probleme care nu au fost astfel unite sunt libere

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
fiecare post-it, verificând-o în raport cu celelalte pentru a le observa pe cele incompatibile (ele vor fi legate prin trasarea unor legături cu markerul). Toate soluțiile diferitelor probleme care nu au fost astfel unite sunt libere a fi combinate ulterior. 3. Cursanții vor desena un „copac”-diagramă care arată toate combinațiile compatibile ținând cont de opțiunile făcute. 13.1.1.9. Cardurile cu sarcini (task cards)tc "13.1.1.9. Cardurile cu sarcini (task cards)" Această tehnică este utilă în învățarea

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
informațiile pe care le manipulează. 13.1.1.10. Analiza câmpurilor de forțătc "13.1.1.10. Analiza câmpurilor de forță" Uneori, asupra fenomenelor studiate acționează forțe contradictorii, forțe care se află în conflict; este vorba despre cazurile în care cursantul se confruntă cu situații problematice, iar o perspectivă corectă și completă asupra acestora este vitală pentru învățare. Analiza câmpurilor de forță reprezintă o metodă utilă în astfel de situații; ea presupune trei pași: 1. Membrii grupului analizează un fenomen din

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
de discuție pentru respectiva întâlnire. În unele cazuri este util ca participanții înșiși să genereze o listă a dimensiunilor emoționale, personale și organizaționale ale problemei (se va insista pe definirea clară a problematicii, pentru toți cei prezenți). 2. Colectivul de cursanți a fost distribuit pe microechipe. În interiorul acestora, toți cei prezenți petrec individual 5-15 minute pentru a scrie toate ideile despre care consideră că ar putea rezolva problema (liderul alcătuiește, de asemenea, propria listă). 3. Un „tur de masă” care include

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
16. Tehnica analizei sistemice" Sub această denumire putem grupa și alte tehnici asemănătoare. În principiu, este vorba despre o tehnică care urmărește să identifice toate elementele care ar putea avea importanță pentru soluționarea problemei aflate în discuție. Grupul reunit de cursanți va trebui să încerce să răspundă la întrebări de genul: • Ce elemente sunt noi si ce elemente sunt vechi (cunoscute de către cursanți)? • Dacă problema se întâmplă sau s-ar putea întâmpla (în primul caz este necesară o soluție imediată, în

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
să identifice toate elementele care ar putea avea importanță pentru soluționarea problemei aflate în discuție. Grupul reunit de cursanți va trebui să încerce să răspundă la întrebări de genul: • Ce elemente sunt noi si ce elemente sunt vechi (cunoscute de către cursanți)? • Dacă problema se întâmplă sau s-ar putea întâmpla (în primul caz este necesară o soluție imediată, în al doilea caz avem timp pentru experimentare)? • Problema este una constantă (permanentă) ori apare în anumite situații? • Există o singură cauză a

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
s-ar putea întâmpla (în primul caz este necesară o soluție imediată, în al doilea caz avem timp pentru experimentare)? • Problema este una constantă (permanentă) ori apare în anumite situații? • Există o singură cauză a problemei sau sunt mai multe (cursanții, de cele mai multe ori tind să se centreze pe o singură cauză, or, este evident că de multe ori există mai multe astfel de cauze)? • Soluția găsită se poate aplica doar la această problemă ori poate fi extinsă și la altele

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
mai ușor controlabil mediul înconjurător (fie că este vorba despre mediul fizic ori mediul social). Totuși, procesul de categorisire este mecanismul de bază care conduce la formarea stereotipurilor. O astfel de perspectivă poate fi automanipulativă în sensul că, atunci când învață, cursanții pot fi predispuși la tendința de a categorisi pripit, ceea ce duce la reacții neconforme cu realitatea, iar în ceea ce privește învățarea socială, la conflicte și denaturări ale suportului pozitiv de activitate. Care să fie soluția? Pendry, Macrae și Hewstone (în Moscovici, 1998

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
9) inversarea - întoarcerea „pe dos” sau „cu susul în jos”. 13.1.2.3. Cubultc "13.1.2.3. Cubul" Această tehnică este, conform lui Dumitru (2000), capabilă să valorizeze activitățile și operațiile de gândire implicate în învățarea unui conținut. Cursanții încep prin a citi un text și a realiza o investigație a unei anumite problematici. În a doua etapă, cursanții vor construi un cub din hârtie pe care vor nota, folosind fiecare dintre cele șase suprafețe ale acestuia: Descrie!, Compară

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
Această tehnică este, conform lui Dumitru (2000), capabilă să valorizeze activitățile și operațiile de gândire implicate în învățarea unui conținut. Cursanții încep prin a citi un text și a realiza o investigație a unei anumite problematici. În a doua etapă, cursanții vor construi un cub din hârtie pe care vor nota, folosind fiecare dintre cele șase suprafețe ale acestuia: Descrie!, Compară!, Asociază!, Analizează!, Aplică! și Argumentează pro sau contra! Autorul citat consideră că este necesară urmărirea acestor procese în activitatea de

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
hârtie pe care vor nota, folosind fiecare dintre cele șase suprafețe ale acestuia: Descrie!, Compară!, Asociază!, Analizează!, Aplică! și Argumentează pro sau contra! Autorul citat consideră că este necesară urmărirea acestor procese în activitatea de învățare pe care echipa de cursanți o desfășoară. Vom completa acest aspect cu o perspectivă pe care o considerăm mai motivantă pentru implicarea tuturor cursanților: echipelor li se va cere ca fiecare participant să „arunce” cu zarul și să vizeze problematica respectivă din aria de acțiune

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
Argumentează pro sau contra! Autorul citat consideră că este necesară urmărirea acestor procese în activitatea de învățare pe care echipa de cursanți o desfășoară. Vom completa acest aspect cu o perspectivă pe care o considerăm mai motivantă pentru implicarea tuturor cursanților: echipelor li se va cere ca fiecare participant să „arunce” cu zarul și să vizeze problematica respectivă din aria de acțiune oferită de acest „mic hazard”. 13.1.2.4. Tehnica bisocieriitc 13.1.2.4. Tehnica bisocierii" Elaborată de

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
o exprimare metaforică revelatoare: bisocierea este similară cu lovirea a două bucăți de silex una de alta pentru a produce scânteia). 13.1.2.5. Ingineria valoriitc "13.1.2.5. Ingineria valorii" Ingineria valorii este o tehnică ce sprijină cursanții în acțiunea lor de a lega funcționalitatea fenomenelor pe care le studiază de eficiența soluțiilor generate. Astfel: • la un lucru pe care îl studiază, va trebui ca ei să identifice la început funcția fundamentală, de bază a fenomenului pe care

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
la fel fluidele care sunt turnate înăuntrul lor); • se vor identifica funcțiile de suport, cum ar fi culoarea, designul paharului, cele care nu sunt esențiale, dar îl fac să arate mai plăcut pentru utilizator; • în final, membrii fiecărui grup de cursanți vor calcula elementele de cost-eficiență pentru a vedea cât de mult costă implementarea fiecărei funcții și dacă respectivul proces se justifică în acest raport; • procesul determinat de pașii de mai sus este țintit în direcția optimizării fiecărei funcții pentru a

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
justifică în acest raport; • procesul determinat de pașii de mai sus este țintit în direcția optimizării fiecărei funcții pentru a dezvolta eficiența ideilor pe care le producem în legătură cu problemele pe care dorim să le rezolvăm. Utilizarea acestei metode poate sprijini cursanții în înțelegerea în profunzime a unui fenomen și în dezvoltarea unei priviri analitice la adresa acestuia. De exemplu, de multe ori tindem să confundăm aspectele ce țin de funcția fundamentală a unui lucru cu cele ce reprezintă mai degrabă funcțiile secundare

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
nu mai găsesc nici o idee creativă, se pot folosi anumite imagini bine alese (reprezentative pentru subiect, deși unii autori consideră că orice imagine - cu atât mai mult cele mai îndepărtate de subiect - pot constitui declanșatori ai asociațiilor de idei), astfel încât cursanții, inspirați de imaginile respective, să se lanseze într-o nouă etapă de creație a ideilor. 13.1.2.7. Brainstorming-ul tc "13.1.2.7. Brainstorming‑ul " Inițiată de Alex. F. Osborn, această metodă este una dintre cele mai

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
în mod accentuat, de noi în aceste rânduri); un grup foarte mic poate fi asemuit cu un foc rapid: discuția ia amploare foarte repede, dar subiectul este epuizat rapid; c) ținând de un mod aparte de împărțire a colectivului de cursanți, brainstorming-ul pe grupuri mari poate fi considerat o metodă de tip Phillips 66 (de unde observăm flexibilitatea procedurală a granițelor dintre aceste metode). Astfel, brainstorming-ul pe grupuri mari presupune crearea mai multor echipe, stimularea implicării fiind oferită și de

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]