1,698 matches
-
semănat și secerat, la recoltat. Componente de origine creștină și precreștină, obiceiuri locale (cununa de spice, caloianul), procesiuni, incantații, invocarea garanților pentru o recoltă bogată, prilej de a pune În act organizații sociale de solidarizare, Înfrățire, Învățare de norme și cutume, o educație socială adâncă și completă, adresându-se minții și inimii deopotrivă. Ion Chelcea a aparținut tagmei creatorilor care știau că au fost meniți să fie fondatori. Avea vocație de Întemeietor, flerul celor care inaugurează și instaurează, spre deosebire de unii universitari
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ținând distanța. După ce toți am câștigat libertatea, tot ei au fost mai activi, mai viguroși, mai informați, mai dotați pentru asaltul societății. Și au cucerit-o - econo mic, politic, psihosociologic. Noii dominanți, beneficiarii libertății, au impus noi reguli, standarde, ierarhii, cutume. În primul rând s-au debarasat de rigorile bunului-simț, o povară care nu le dădea libertate de mișcare. Având experiența de clan, s-au organizat În grupări În care și-au valorificat cunoștințele, informațiile, priceperea de a manipula masele și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
identitate dorită, strategie identitară, un proiect de ieșire din condiția prezentă sau predestinată. Când am formulat sintagma „identități efervescente”, m-am gândit la strategiile urmate de diferiții proprietari ai unei identități moștenite, adesea balizată de tradiții, norme de grup și cutume comunitare, care Încearcă să se elibereze de condiția primită, să-și schimbe destinul, să se autoconstruiască În alte coordonate. Am În minte persoane provenind din locuri izolate, din sate uitate care și-au valorizat pasiunea pentru cunoaștere, creație și inovație
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Navarrei, care are pămînturi în Normandia, organizează o armată și-i face bucăți pe răsculați: cei care nu sînt executați pe loc sau spînzurați în ciorchini de copacii din jur, sînt amendați. Se fac totuși și unele concesii țăranilor: confirmarea cutumelor și garantarea menținerii avantajelor recent obținute, pe care monarhia și nobilimea încercau să le reducă. Orașul în criză E incontestabil că populația orașelor crește în cursul secolelor XIV și XV. Zidurile de întărire care le protejează de tulburările din sate
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
caracterul inalienabil al teritoriului național, regulile de succesiune dinastică (primogenitura masculină), caracterul catolic al religiei, viața și bunurile supușilor săi. Și alte realități devin obstacole în exercitarea autorității regale: diversitatea limbilor și dialectelor, varietatea unităților de greutate și măsură, multitudinea cutumelor juridice și a practicilor fiscale sau juxtapunerea ofițerilor regali, deveniți cu timpul proprietari ai funcțiilor lor. Efortul de unificare, dorința de a mări eficacitatea sistemului nu pot fi negate, dar mai trebuie mult pînă ce regele să ajungă la rezultatul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
decizia regală. Regele răspunde convocînd o adunare a clerului francez care, în martie 1682, adoptă "Declarația celor patru articole" care confirmă libertățile Bisericii galicane: regii sînt independenți față de papă, sinodul este superior papei, Sfintul Scaun trebuie să respecte legile și cutumele regatului, în sfîrșit, papa nu este infailibil decît prin consimțămîntul Bisericii universale. Conflictul se adîncește în anii următori, Inocențiu al XI-lea anulînd hotărîrile din 1682 și refuzînd să dea învestitura canonică noilor episcopi numiți de rege. Ludovic al XlV
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cuceritor de temut, care compromite echilibrul european pe care trebuia să-1 asigure. Succesiunea la tronul Spaniei face să izbucnească primul conflict în care se angajează Franța. Încercînd să consolideze frontiera nordică, Ludovic al XIV-lea se bazează pe o veche cutumă a Țărilor de Jos, "la Dévolution": în caz de deces al tatălui sau al mamei prințului, cel mai mare dintre copii moștenește provincia. În consecință, Ludovic al XIV-lea revendică moștenirea Țărilor de Jos în numele soției sale, Maria-Tereza, a cărei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Pentru a o atrage de partea lui, el vrea să creeze instituții sociale, "blocuri de granit înfipte în solul Franței". Cea mai importantă este Codul Civil. Avînd drept scop să unifice legile franceze care erau formate dintr-o juxtapunere de cutume datînd din vechiul regim și din texte noi, votate în grabă și lipsite de coerență, formulate de Adunările revoluționare, Codul Civil este promulgat în 1804. Acesta menține principiile importante din 1789, pe care burghezia le-a adoptat (libertate individuală, libertate
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
iile care, la un moment dat, administreaz? activitatea oamenilor, s�nt rodul unei dezvolt?ri lente, comparabile cu aceea pe care o cunosc organismele vii. Via?a �n societate este o ?es?tur? de rela?îi (sub form? de obiceiuri, cutume, reguli) care se impune tuturor, indiferent cine ar fi. Din acest punct de vedere, societatea nu poate face obiectul unei analize pur ra?ionale, deoarece, �n cadrul unei societ??i reale, coeren?a institu?iilor ?i a practicilor este �ntotdeauna
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
limbi sau a unui drept comun tuturor claselor societ??îi. Or acest fapt este dublă consecin?? inevitabil? a ac?iunii �ndelungate ?i continue a imita?iei. Cu c�ț ne �ntoarcem �n trecut, cu at�ț descoperim idiomuri distincte ?i cutume av�nd for?a legii, astfel �nc�ț, la origine presupunem tot at�tea limbi ?i at�tea feluri de drept c�te sate. �ns?, pe m?sur? ce rela?iile dintre oameni se multiplic?, majoritatea acestor crea?îi lingvistice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la o mic? lucrare ap?rut? �n timpul vie?îi, �n 1907, �n care descoperim tema de predilec?ie a lui Sumner, chiar resortul s?u intelectual cel mai profund: acela de a da seama de originea, natura, persisten?a �cutumelor�, regulilor sau normelor care guverneaz? ac?iunea oamenilor. Noutatea pe care o aduce este aceea c? distinge moravurile pe care le define?te că moduri de a face care contribuie la bun?starea societ??îi ?i care � dac? s�nt
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
naționale de dans și bune maniere? Dl Gigi Becali nu se sfiește să afirme că își face singur dreptate, neavând timp de intervenția Legii. Ce-ar fi dacă și Legea și-ar face singură dreptate? Adică, uitând de proceduri și cutume, l-ar expedia pe dl Gigi Becali de unde a venit. Iar înainte s-o facă, i-ar pune shakespeariana întrebare: „De ce urli, mă, animalule?”. Poate că astfel am afla pe ce se bazează asemenea gigei, când amenință cu moartea. Cine
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Dan C. Mihăilescu vedea jumătatea plină a paharului, întrucât, considera el, lumea se „balcanizează” mai degrabă decât să se occidentalizeze. Așa stând lucrurile, el credea că vom fenta încă o dată istoria și ne vom integra lumii civilizate, pe cale să accepte cutumele noilor barbari. D.T.: Dl Dan C. Mihăilescu se dovedește, încă o dată, foarte bine informat. Acum vreun an, sastisit de comentariile anapoda folosite într-un serial, în care, printre altele, se deplângea „balcanizarea” nu-știu-căror bune obiceiuri occidentale, am trimis un articol
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
responsabilitatea mediului de afaceri față de mediul natural, probleme de migrație a forței de muncă etc. Concluzionând asupra acestei succinte retrospective istorice, se poate aprecia că responsabilitatea socială este un produs al vieții sociale și al voinței umane. Prin datini și cutume, prin practici instituționalizate, prin proiecții sistematizate în scrieri de toate genurile, începând cu romane și terminând cu sisteme filozofice, coduri deontologice și legislativ-guvernamentale, au fost edificate principii etice generale și standarde normative legate de etica muncii și a relației mediului
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
nu se gândise să insereze astfel de exigențe. Însă, în momentul în care domnul Von Jagow s-a ocupat de chestiune, împăratul își fixase atât de bine atitudinea încât era deja prea târziu pentru întreprinderea unui demers în conformitate cu uzanțele și cutuma diplomatică, deci nu mai era absolut nimic de făcut. Situația se prezenta într-un asemenea stadiu că nu se mai putea obține nimic punându-se condiții. În consecință Jagow s-a gândit că această reținere va avea partea ei bună
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
secolului al XVII-lea (1632), la care s-au adăugat mereu alții, iar mari familii americane de azi își fac un titlu de glorie atunci când pot demonstra că au strămoși printre acei primi coloniști. Limba, cultura, religia și multe alte cutume au fost mutate din Anglia pe pământ american, constituind și azi bazele civilizației americane. Nici marile principii ale Declarației de Independență a celor 13 colonii nu sunt de origine americană, ci anglo-europeană. Cei care le-au formulat (Jefferson, Adams, Franklin
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
fie, în primul rând, alb. Negrii erau atunci sclavi, iar galbenii erau considerați venetici. Apoi trebuia să fie de origine anglo-saxonă și, nu în ultimul rând, de religie creștină protestantă. Obiceiul a devenit normă, este adevărat nescrisă, dar la anglo-saxoni cutuma este, deseori, mai puternică decât legea scrisă. Aproape toți președinții americani au îndeplinit această condiție nescrisă. Este adevărat, pe de altă parte, că timpurile s-au schimbat. Negrii și galbenii sunt cetățeni americani cu drepturi depline. Mentalitățile, însă, se schimbă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Doilea Război Mondial, ca și după dispariția URSS și a "lagărului socialist", afirmă explicit acest principiu, cu toate corolarele lui. Pe de altă parte, însă, de-a lungul întregii istorii cunoscute, pe toate continentele, s-a manifestat un "obicei", o cutumă acceptată tacit și astăzi: orice mare putere își asigură granițele. Asta înseamnă că, dacă din diverse motive nu se mai poate extinde teritorial, ea se asigură măcar de loialitatea sau non combat-ul vecinilor și nu acceptă, sub nicio formă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
putere își asigură granițele. Asta înseamnă că, dacă din diverse motive nu se mai poate extinde teritorial, ea se asigură măcar de loialitatea sau non combat-ul vecinilor și nu acceptă, sub nicio formă, vecinătatea rivalelor. Desigur că o asemenea cutumă vine, deseori, în contradicție cu principiul suveranității și cu alte principii generoase născute de umanismul modern dar cu atât mai rău pentru principii. Pe cât de frecvent apare conflictul, pe atât de rar câștigă principiile. Revenim la cazul Georgiei. Aceasta a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ca în joacă armata georgiană, a ocupat o parte a Georgiei, iar acum demonstrează un adevăr paradoxal și anume, că este mult mai greu să te retragi fără să te împiedice cineva decât să înaintezi prin luptă. Rusia a respectat cutuma marilor puteri de care vorbeam mai înainte: nu suportă la graniță un vecin ostil care, în plus, sau în primul rând, vrea să se integreze în "celălalt", în dușmanul prin excelență, adică în NATO. Cine are dreptate? Răspunsul nu poate
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
se integreze în "celălalt", în dușmanul prin excelență, adică în NATO. Cine are dreptate? Răspunsul nu poate fi decât cel al rabinului: au dreptate amândoi. Georgia pentru că a acționat în numele unui principiu recunoscut, iar Rusia pentru că a respectat o veche cutumă tacit acceptată. De multe ori, însă, poți să mori cu dreptatea în mână, iar în relațiile internaționale acest lucru se întâmplă frecvent. Aproape întotdeauna forța a fost, în domeniu, mai tare ca dreptul, sau, conform formulei consacrate, "dreptul forței prevalează
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pe lângă o prezentare propriu-zisă a factualității de ansamblu, sunt cuprinse și referințe asupra nevoii de educație, organizării instituțiilor de învățământ, conținuturile și curricula școlară etc. Cealaltă categorie, izvoarele nescrise, poate fi concretizată în tezaurul folcloric și cultura orală legată de cutume și norme morale (proverbe, pilde sau învățăminte), dar și numeroasele urme materiale arheologice care oferă cercetătorilor informații utile în studiul procesului educativ desfășurat de-a lungul istoriei omenirii. Cunoașterea cât mai precisă a condițiilor social-istorice în care au apărut și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
metodologic specific noii științe, acționând pentru impunerea în investigația sociologică a regulii obiectivității faptelor sociale. Faptul social este acel mod de a fi și de a face, ,,fixat sau nu”, care exercită o forță constrângătoare asupra indivizilor (de pildă, obiceiuri, cutume, norme morale, limbaj, sisteme de educație etc.). Asemenea fapte sociale trebuie cercetate ca ,,lucruri” de sine stătătoare, adică într-o manieră obiectivă, independent de dorințele și interesele oamenilor. Numai în felul acesta studiul privitor la societate poate deveni știință. Dürkheim
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
10 ani (nu și la copii mai mari de 14 ani). În etiopatogenia limfomului Burkitt sunt implicați atât a) factorii virali (infecția cu EBV), cât și b) co-factorii ce țin de alimentație, infecția malarică prealabilă creatoare de imunodepresive, tratamente și cutume tradiționale cu substanțe carcinogene etc. Factorul etiopatogenic specific și constant este prezența EBV integrat. Virusul se regăsește în marea majoritate a probelor obținute prin biopsie a tumorilor, iar depistarea antigenului EBNA-MP) nu s-au depistat în limfomul Burkitt. Analiza genetică
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Alți factori predispozanți ai apariției carcinomului nazofaringian ar putea ține de alimentație. În acele zone, oamenii se hrănesc cu pește sărat (alimentația de bază a sărăcimii), aliment bogat în nitrozamine cancerigene. În fine, sunt de luat în considerare și unele „cutume tradiționale“, precum prizarea de plante ce conțin forbolesteri cancerigeni. Simptomatologia este variabilă, după localizarea tumorii (care este un carcinom cu celule scuamoase). Inițial, neoplazia (primară) apare și se dezvoltă în cavum (fig. 8-25). Aceasta duce la apariția unor simptome locale
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]