2,987 matches
-
Locotenența imperială din Buda. În 1855 se afla canonic și rector la seminarul român din Oradea, iar în 1857 - prepozit capitular la Lugoj. Lui A. i se datorează mai multe cărți religioase, dar și pedagogice. Astfel sunt Catihetica practică (1843), Cuvântări bisericești despre cele șepte păcate ale căpeteniei pe duminecile păresimilor (1847), Anotări din Istoria eclesiastică despre urzârea și lățârea credinței creștine între români (1850). A., care cunoaște pe Seneca, Plutarh, Tit Liviu, se servește de izvoare latinești și bizantine. Numele
AARON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
Scurtă apendice la Istoria lui Petru Maior carea, prin adevărate mărturisiri a mai multor scriitori vechi, începutul românilor din romani adevărați la mai mare lumină îl pune, Buda, 1828, reed. parțial în Lupaș, Cronicari, I, 166-170; Catihetica practică, Buda, 1843; Cuvântări bisericești despre cele șepte păcate ale căpeteniei pe duminecile păresimilor, Buda, 1847; Anotări din Istoria eclesiastică despre urzârea și lățârea credinței creștine între români, Pesta, 1850. Repere bibliografice: [Theodor Aaron], FMIL, 1860, 20; Encicl. rom., I, 2-3; Iorga, Ist. lit.
AARON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
Alice Călugăru, Ioan Adam, Mihai Codreanu, Virgil Caraivan. Apar și însemnări despre pictorii Carol și Alexandru Pop de Szathmáry și Theodor Aman. Sunt inserate și câteva texte de interes istorico-literar (Emil Gârleanu, Trei momente din viața lui C. Negri - o cuvântare din 1848, o scrisoare din 1858 către Alecsandri și alta către M. Lupescu, din 1869). Mihail Strajanu scrie despre colecția „Biblioteca populară”, fondată de I. V. Socec și condusă de Mihail Dragomirescu. Alți colaboratori: Al. Tzigara-Samurcaș, Vasile Pop. I.H.
CALENDAR LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286015_a_287344]
-
Bassarabescu, Eugeniu Sperantia, Al. T. Stamatiad, Pompiliu Păltânea, Theodor Solacolu, Const. A. Giulescu. Sunt traduse cugetări, „paradoxuri” și impresii ale lui Charles Baudelaire și proza Binefăcătorul a lui Oscar Wilde. Sunt evocați Emil Gârleanu și Dimitrie Anghel, apar fragmente din cuvântările regelui Carol I. Volumul este retipărit în 1921, fără nici o modificare, cu titlul „Calendarul literar al României Mari”. A.P.
CALENDARUL „LUCEAFARULUI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286020_a_287349]
-
mai multe eseuri (Scrisoare din singurătate, 140/1932, Împotriva culturii oficiale, 370/ 1933). Eseuri mai dau Nichifor Crainic (Goethe, 59/1932), Dan Botta, semnatarul unei cronici plastice, alături de Al. Busuioceanu, și al unei cronici muzicale, alături de C. Brăiloiu. C. reproduce cuvântările rostite de Sextil Pușcariu și Șt. Bezdechi cu ocazia decernării titlului de doctor honoris causa al Universității din Cluj lui O. Goga (24/1932), precum și răspunsul poetului, iar într-un alt număr face loc traducerii acestuia din Imre Madách (un
CALENDARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286031_a_287360]
-
încă o pagină din primul număr al Flacării și privirile îți rămân ațintite asupra imaginilor care oglindesc momente de la Congresul învățătorilor: iată-l pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la tribuna Congresului: iată-l pe B.P. Eșipov, conducătorul delegației sovietice, rostindu-și cuvântarea, iată aspecte din sala Congresului (...). Dar Flacăra nu este numai o revistă de reportaj șt ilustrațiuni. În coloanele ei întâlnești o seamă de materiale literare, originale și traduceri, care dovedesc același efort redacțional de participare efectivă în actualitate. În același
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Marin Oproiu, Mircea Guju și Ionel Pitcoace - în frunte cu șeful brigăzii, Mihai Zaharia (...). Țărănimea muncitoare care folosește mașinile și tractoarele S.M.T. nu mai este nevoită să meargă la chiaburi pentru procurarea de unelte sau vite (Gh. Gheorghiu-Dej, Articole și cuvântări. Ed. PMR, 1951, p. 274) (...). În mare măsură claritatea romanului, faptul că acțiunea e atât de închegată, se datoresc clarității și consecvenței cu care Mihai Zaharia, ca un adevărat comunist, își cunoaște și urmărește îndeplinirea obiectivelor politice ale muncii pe
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Gheorghe Florescu, Sorin Toma, Liuba Chișinevschi, Nicolae Ceaușescu. În secretariat: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Iosif Chișinevschi, Miron Constantinescu, Gheorghe Apostol. Plenera a hotărât cooptarea în C.C. al P.M.R. a următorilor membrii supleanți ai Comitetului Central: Gheorghe Stoica, Ghizela Vass, Nicolae Ceaușescu. În cuvântarea de închidere a lucrărilor ședinței plenare, tov. Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a subliniat că dezbaterile și hotărârile luate de Comitetul Central au dovedit unitatea de neclintit a partidului, a conducerii sale și fermitatea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
înăbușite, căci orientarea generală a anului era alta: nu înlăturarea orgolioasă a «vechilor», căci, numai-noi-cei-tineri-putem-să-scriem-noua-lileratură, ci primirea lor în frontul realist-socialist. Cazul lui G. Călinescu nu este întru totul ilustrativ, căci el desfășura o oarecare activitate «orală» la Academie, conferințe, cuvântări și cine cercetează Analele Academiei R.P.R. din perioada 1949 încoace se convinge de aceasta, deși nici participarea scrisă, atâta cât o făcea sau putea s-o facă, nu cred că mulțumea condeiul său de gazetar activ; dovadă că, în acest
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
între vii. - În: Viața românească nr.3, mart.: Tovarășul losif Visarionovici Stalin a încetat din viață. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. și a Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. • Cuvântarea tovarășului G.M. Malencov • Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Consiliul de Miniștri al U.R.S.S., Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. • Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliul de Miniștri al R.P.R. și Prezidiul Marii Adunări Naționale a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Daciei literare”, a „Propășirii” și a celorlalte publicații periodice ale lui Kogălniceanu. Concepția politică a lui Asachi, vederile sale în privința dezvoltării sociale, rădăcinile inspirației sale poetice erau prea mult legate de realitățile primei jumătăți a secolului al XIX-lea. Înainte cuvântarea scrisă de Asachi pentru întâiul număr nu oferea multe lămuriri în privința programului gazetei. O direcție literară nu se indica, dar poate fi dedusă din studierea materialului beletristic și a publicisticii apărute și corespunde întru totul vederilor lui Asachi. A.r
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
București, 1982, pp. 96-97; pentru epoci și curente, personalități și capodopere ale muzicii universale, vezi Geoge Bălan, O istorie a muzicii europene, Editura Albatros, București, 1975, capitolul „Bach, Händel și umanizarea divinului”, pp. 108-114. Erasmus din Rotterdam, Elogiul nebuniei sau cuvântare spre lauda prostiei, traducere și note de Ștefan Bezdechi, studiu introductiv de Constantin I. Botez, Editura Științifică București, 1959, pp. 3-4. Johan Huizinga, op. cit., p. 55; vezi și J. Huizinga, Erasm, Traducere de H.R. Radian. prefață și tabel cronologic de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
două cuvinte ale lui Matei creează un cerc de mister În jurul morții lui Iuda. Misterul sporește când mergem și citim relatarea făcută de Luca În Faptele apostolilor 1,16-20, diferită de a lui Matei. Este vorba de un fragment din cuvântarea pe care Petru o ține „În Încăperea de sus” din Ierusalim. Apostolii trebuie să aleagă un Înlocuitor pentru Iuda. „Bărbați frați”, spune Petru, „trebuia să se Împlinească textul (graphe) pe care Duhul cel Sfânt l-a prezis prin gura lui
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
text de serviciu”, de instrument de corectare și cosmetizare a părților mai puțin reușite ori de proteză a părților amputate din LXX. Voi reveni În capitolul concluziilor finale asupra acestei chestiuni. În al treilea rând, cele câteva versete-mostră din ultima cuvântare a lui Moise ne-au pus În fața unei traduceri nu atât defectuoase (nu se poate pune la Îndoială competența În materie de limbă greacă a tălmăcitorilor), cât neglijente. Acolo unde ar fi trebuit să se traducă prin „fiii lui Dumnezeu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Mărturisitorul, Scrieri și epistole hristologice și duhovnicești (1990); Simeon Noul Teolog, Imnele iubirii dumnezeiești (1990); Chiril al Alexandriei, Închinarea și slujirea În duh și adevăr (1991); Chiril al Alexandriei, Glafire (1992); Paladie, Istoria lausiacă (Lavsaicon) (1993); Grigore din Nazianz, Cinci cuvântări teologice, 1993; Chiril al Alexandriei, Dialoguri despre Sfânta Treime (1994); Dionisie Areopagitul, Opere complete (1996); Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia după Ioan (2000). Aceste traduceri sunt Întotdeauna Însoțite de introduceri (adesea polemice), de note și comentarii foarte personale. Limbajul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
progresivă, îl are ca director pe Gheorghe T. Dâmboianu și ca secretar pe Costel M. Blidărescu. Începând cu numărul 6, director devine Marin C. Ionescu, iar de la numărul 7, funcția de redactor-șef e deținută de C. M. Blidărescu. În Înainte cuvântare, semnată de Marin Ionescu, președintele profesorilor de religie din România, se arată că revista va fi menită să deschidă orizontul tinerilor. Se publică articole de popularizare (medicină, premilitărie, cercetași, străjeri), evocări (a răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, a nașterii
BUCIUMUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285892_a_287221]
-
responsabil al revistei, militează, atât în articole teoretice, cât și în selecția scriitorilor români și străini publicați, pentru legitimarea lirismului, într-o perioadă dominată, în literatura noastră, de clișeele tematice și ideologice ale realismului socialist. Trebuie menționată, în același sens, cuvântarea lui B. la primul Congres al Scriitorilor din România (1956), în care autorul își amendează și chiar reneagă propria producție proletcultistă din anii ‘50 și denunță amestecul nociv al dogmatismului ideologic în poezie prin obiecțiile aduse prezenței excesive a „realismului
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
insignifianța conflictelor, disputelor și amploarea, forma supradimensionată pe care acestea o iau. Prozatorul evită să povestească; introduce personajul în scenă și îl lasă apoi să-și spună păsul ori „convingerile”. Tipul de discurs al eroilor (scrisoare, cerere, petiție, raport, telegramă, cuvântare polemică), relevant pentru portretul lor, tinde să extragă de peste tot același amar adevăr moral. Cea mai generoasă sursă a comicului se află în limbajul personajelor, în acea locvacitate neistovită, înscenată spre a indica rupturi de nivel între gândire și expresie
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
B. va renunța ușor, ca la o cochetărie de moment. Cărțile scrise după 1944 sunt doveditoare în acest sens. Aspecte din viața română în scrisorile lui Cicero (1959) o confirmă, tabloul Romei antice, răsfrânt de celebrul creator în epistole și cuvântări, reconstituind mediat profilul omului și pe cel al cetățeanului, care se explică unul prin celălalt. Pe linia încercărilor de sinteză se înscrie și volumul Valori umane în literatura greacă (1967). După război, B. va aborda subiecte mai cuprinzătoare, ce depășesc
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
1944, 1999), au un interes mai mult documentar și psihologic decât unul literar. SCRIERI: Când n-aveam ce face, București, 1866; ed. 2, Craiova, 1875; O pagină din istoria resboiului poporului român din anul 1877-1878, Craiova, 1878; Țara, București, 1891; Cuvântări ostășești, București, 1901; Războiul neatârnărei. Istorie critică. Asaltul și luarea Griviței, București, 1913; Amintiri din viața-mi, I, îngr. Ion V. Lascăr, București, 1944; ed. I-II, îngr. și introd. Constantin Corbu, București, 1998-1999. Repere bibliografice: Al. Macedonski, Poeziile d-
CANDIANO-POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286062_a_287391]
-
a fenomenului literar prin imposibilitatea formulării afirmațiilor ultime, definitive” (Ludovic Dauș, Critica termometru). Sporadic, apar comentarii privind viața literară: articolul lui Mihail Dragomirescu prilejuit de primirea lui G. Coșbuc la Academie (G. Coșbuc. Însemnătatea lui în evoluția conștiinței noastre naționale), cuvântarea lui I. Al. Brătescu-Voinești ținută cu ocazia reluării piesei O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, ca și articolul polemic Fecunditate sau nevroză literară de Dragoș Protopopescu, acuzând scriitorii de venalitate și mercantilism, de transformarea literaturii într-o industrie națională. Sunt
CAPITALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286081_a_287410]
-
de mediator între cer și pământ, înveșmântându-se în mantie sacerdotală și redând cuvântului, după secole de uitare, funcția sa primordială, întemeietoare. În eseul Spiritualitate antică și spiritualitate bizantină în poezie, publicat în 1971 într-un volum colectiv ce cuprinde cuvântările mai multor poeți europeni la un congres internațional de poezie, A. își explicitează crezul poetic: „Poetul-omul-artist se regăsește astfel slujitor al Cuvântului, și în această vocație a lui a dat opere nepieritoare; el este scoica în care se aud vuietele
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
aceea din gara Grand Trunk, când Îi spusese lui Lefty că i-ar fi recunoscut nasul oriunde. Peter Tatakis se plângea că nu va avea niciodată o văduvă care să-i plângă moartea. Părintele Mike trecea În revistă cu satisfacție cuvântarea elogioasă pe care o ținuse mai devreme În acea dimineață, În timp ce mătușa Zo Își dorea să se fi măritat cu cineva ca tatăl ei. Singura persoană ale cărei emoții nu le puteam sonda era Desdemona. În tăcere, În poziția ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
durerile fraților noștri prin gura culților lor reprezentanți"1836. În deschiderea lucrărilor desfășurate în această zi "s-a proclamat ca președinte al conferinței naționale d. Axentie, care a dat cuvântul delegatului studenților transilvăneni, domnul Hristea"1837. Luând cuvântul, "într-o cuvântare caldă și plină de sentimente", acesta "ne-a descris luptele fraților noștri pentru națiune și limbă și ne-a asigurat că vor lupta neîncetat ca cauza românească să triumfe"1838. În încheierea discursului său, reprezentantul studenților transilvăneni "a mulțumit studenților
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
provinciile istorice românești ai cărei reprezentanți s-au întrunit la Constanța, pe țărmul Mării Negre. După citirea raportului "studenți au mers la statuia lui Ovidiu și au depus o coroană"1843. Cu acest prilej "un student ardelean a ținut o importantă cuvântare arătând că românii trebuie să lupte cu puteri unite spre a scăpa de influența panslavismului care caută să ne înghită"1844. Același orator a amintit "de idealul lui Ovidiu (...) de a răspândi cultura latinismului pe malurile Pontului Euxin"1845, încheindu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]