8,648 matches
-
malul nordic al Dunărei, stabilește următoarea deosebire între geți și daci: ‚Geții sunt acei care se înclină către Pont și răsărit; Dacii, acei ce vin către Germania și izvoarele Istrului” A.D.Xenopol (Istoria Românilor, Vol I, pag.61) „Geții și dacii erau două ramuri ale aceluiași popor, căci Strabon spune cu siguranță și din propria lui experiență că „Geții și cu dacii vorbeau aceiași limba; iar Justin arată că ”Dacii sunt din sămânță geților” și Pliniu adaugă cs: „acei geți care
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
Dacii, acei ce vin către Germania și izvoarele Istrului” A.D.Xenopol (Istoria Românilor, Vol I, pag.61) „Geții și dacii erau două ramuri ale aceluiași popor, căci Strabon spune cu siguranță și din propria lui experiență că „Geții și cu dacii vorbeau aceiași limba; iar Justin arată că ”Dacii sunt din sămânță geților” și Pliniu adaugă cs: „acei geți care au început a locui în Dacia, s-au numit și daci”. De aceia am și văzut, în locul raportat mai sus, ca
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
siguranță și din propria lui experiență că „Geții și cu dacii vorbeau aceiași limba; iar Justin arată că ”Dacii sunt din sămânță geților” și Pliniu adaugă cs: „acei geți care au început a locui în Dacia, s-au numit și daci”. De aceia am și văzut, în locul raportat mai sus, ca Dio Cassius cuprinde sub numirea de daci pe popoarele ce locuiau pe ambele maluri ale Istrului, arătând apoi că mai în special ar purta numele de daci aceia ce locuiesc
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
că ”Dacii sunt din sămânță geților” și Pliniu adaugă cs: „acei geți care au început a locui în Dacia, s-au numit și daci”. De aceia am și văzut, în locul raportat mai sus, ca Dio Cassius cuprinde sub numirea de daci pe popoarele ce locuiau pe ambele maluri ale Istrului, arătând apoi că mai în special ar purta numele de daci aceia ce locuiesc pe malul nordic al fluviului ‚ fie ca să fi fost și aceștia geți sau traci. În acest loc
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
au numit și daci”. De aceia am și văzut, în locul raportat mai sus, ca Dio Cassius cuprinde sub numirea de daci pe popoarele ce locuiau pe ambele maluri ale Istrului, arătând apoi că mai în special ar purta numele de daci aceia ce locuiesc pe malul nordic al fluviului ‚ fie ca să fi fost și aceștia geți sau traci. În acest loc vedem un deplin amestec între geți și daci și ambele popoare poartă denumirile date și unuia și celuilalt din ele
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
ale Istrului, arătând apoi că mai în special ar purta numele de daci aceia ce locuiesc pe malul nordic al fluviului ‚ fie ca să fi fost și aceștia geți sau traci. În acest loc vedem un deplin amestec între geți și daci și ambele popoare poartă denumirile date și unuia și celuilalt din ele. Un alt loc tot din Cassius va adeveri și mai mult încă această amestecare a numelor sub care erau cunoscute aceste popoare: Îi numesc daci,spune el, căci
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
între geți și daci și ambele popoare poartă denumirile date și unuia și celuilalt din ele. Un alt loc tot din Cassius va adeveri și mai mult încă această amestecare a numelor sub care erau cunoscute aceste popoare: Îi numesc daci,spune el, căci așa se numesc ei însuși și cu același nume sunt desemnați de români, desi nu-mi este necunoscut că ei sunt numiți geți de unii dintre eleni, nebăgând ei de seamă de spun bine sau rău”. A.D.
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
universal, care la greci se numea Dionisos și la români Bacchus, zeul veseliei, al vinului și inspirației profetice.” A.D.Xenopol (Istoria Românilor, Vol I, pag.82-85). Ei bine, Constantin Brâncuși s-a născut în teritoriul indicat ca fiind locuit de daci, adică poalele munților Parâng, azi județul Gorj - România. Născut în Hobița, în mediu țărănesc privit că o stare de spirit de excepție că întoarcere la imemorialul trecut al poporului de la Dunăre, locul l-a ajutat pe Brâncuși să-și urmeze
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
el le închipuie țâșnind impetuos spre cer, spre focul solar, apte să urce direct spre bolta siderala, acolo unde materia își pierde, în fapt, greutatea. Cu credința creștin ortodoxă adânc înrădăcinată în suflet, pătruns de ideea nemuririi sufletului, moștenita de la dacii nemuritori, convingere care coincide cu dogmă creștină, Brâncuși s-a regăsit și în ideile lui Socrate transcrise de Platon, și credea că înainte de a se uni cu trupul, sufletul contemplă lumea ideilor. El caută transcenderea teluricului, aspirația către veșnicie! De
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
omului, evenimente (ale comunității), la care copiii născuți la țară sunt totdeauna prezenți - obiceiuri care veneau din timpuri îndepărtate, imemoriale, de la geto-dacii al căror urmaș se considera, lăsând cu timpul să i se întremeze un chip asemănător cu acela al dacilor din Vatican ori de pe arcul de trimf a Împăratului Constantin Cel Mare adică al celui care după moarte a fost declarat sfanțul Constantin, nume pe care-l purta! Alături de poemul subsemnatei intitulat Foc piramidal rezultat dintr-un joc al imaginației
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
pământul românesc. Se așează temeliile care n-au fost întocmite bine de la început. Un popor este ca o catedrală. Poporul român este ca Mănăstirea Argeșului. Ce se ridică ziua se surpă noaptea. Așa a fost de la început. Ce au clădit dacii s-a surpat când au venit romanii. Apoi ce au construit protoromânii, românii vechi, moșii și strămoșii noștri s-a surpat de fiecare dată când au venit vandalii, hunii, avarii. Apoi au venit ungurii, turcii, rușii, austriecii, nemții...(oftează ) Și
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
motiv că folosește numele fundației doar pentru a lovi în camarazii de luptă basarabeni și în cauza pentru care a luptat Grigore Vieru. Cu respect, Raisa Vieru, văduva poetului Grigore Vieru 1 septembrie 2013, Chișinău” 4. Draci în rol de daci Napoleon Săvescu, genial generator de idei, prieten al regretatului Andrei Vartic, care locuiește la New York, pe 20 august curent, a organizat la Chișinău Congresul Dacologilor. Acesta a venit cu 50 de persoane din SUA, cu 50 de persoane din România
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
Decebal”) și pe țața Valentina Gălușcă. Niciun om de treabă n-a răspuns la invitația lor. Niciun rând în presă nu s-a scris despre acest eveniment de excepție. Din cauza unor farsori, care și-au îmbrăcat peste noapte nădragi de „daci”. Am aflat despre eveniment atunci când Virgil Ciuca din SUA mi-a telefonat că vrea să ne întâlnim. De cum am intrat în sala Bibliotecii Naționale, mi s-a dat cuvântul, fără să-l cer. Imediat Florin Cârlan și Ilie Bratu au
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
grecească, dar cu un important conținut de originalitate, adaptate terenului, tehnicilor și necesităților proprii. Se poate vorbi de acum de „murus dacicus”, vestitul zid dacic ce a provocat probleme armatelor lui Traian, dar care ne permite azi să concluzionăm că dacii au creat un stat și o civilizație superioare celorlalte popoare barbare europene. Importanța acestor artefacte a fost recunoscută la nivel mondial de UNESCO, ce a declarat cetățile dacice din Munții Orăștiei „moștenire mondială”, în 1999. E vorba, mai exact, de
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
Pârvan, D.M. Teodorescu, urmați de Constantin și Hadrian Daicoviciu, Octavian Floca, Ion Horațiu Crișan, Ioan Glodariu, Alexandru Ferenczi, Ion Berciu, Mihail Macra, Nicolae Lupu, Eugen Iaroslavschi, Adriana Rusu-Pescaru, Florin Stănescu - arheologi care au publicat multe volume despre cetățile și civilizația dacilor. Să precizăm că săpăturile temeinice la cetățile dacice din Transilvania le-a început D.M. Teodorescu, în anii '20 ai secolului trecut, grație cadrului statal, istoric și cultural oferit de proaspăta Românie Mare. În anii '40, grație faptului că sud-vestul Transilvaniei
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
de fiul său Hadrian. Moartea acestuia, în 1984, a dus la un regres al săpăturilor, lipsind până azi o coordonare unitară și un sprijin financiar susținut care să releve întregul potențial arheologic al acestei zone atât de prețioase pentru istoria dacilor și a noastre, a românilor. Una dintre aceste cetăți din piatră pe care v-o propun spre studiu este cea de la Căpâlna, județul Alba, aflată în imediata apropiere a șoselei montane Transalpina, ce face legătura dintre Transilvania și Oltenia. Așezare
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
amintită, cotind apoi spre cetate. Istoricul cercetărilor Interesul pentru cetățile dacice din Transilvania apare încă din perioada Renașterii, când textele antice sunt repuse în drepturi. Pe atunci importanța era nu arheologică, ci strict materială, provocată de vestitele comori ascunse ale dacilor, încă bănuite a exista, după ce romanii puseseră mâna în 106 pe incredibila cantitate de peste 150 t de aur și peste 300 t de argint! Cetatea de la Căpâlna, mai izolată de grupul celor de la Grădiștea Muncelului, este amintită către sfârșitul sec
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
păgubitorul (pentru știință) interes al autorităților habsburgice fusese stârnit de descoperirea întâmplătoare pe Dealul Grădiștii a unei mari comori de monede de aur”[2]. Fiind vorba de aur, era desigur un fenomen care trebuie să fi atins multe dintre cetățile dacilor, provocând siturilor distrugeri criminale în ochii unui arheolog. După 1920, interesul istoricilor români pentru cetățile transilvane se poate manifesta fără opreliști. La Căpâlna însă, primele săpături arheologice au fost realizate doar în 1939, urmate apoi de campaniile din anii 1942
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
patrulateră, cu dimensiunile de 8 x 11 m, ce se înalță cu 3,50 m deasupra perimetrului cetății. Pe ea era postat un imobil cu etaj, care juca și rolul de turn de veghe. Fiind o zona cu precipitatii abundente, dacii au prevăzut un canal de drenaj din calcar, prin care apa era evacuată din cetate, trecând pe lângă latura de nord-vest a turnului-locuință, traversând apoi zidul de incintă. Terasele, dispuse în jurul fortificației, au rezultat probabil din nivelarea dealului pentru cetate și
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
dacică de pe Dealul Cetății avea mai degrabă un caracter militar decât unul civil. Identificarea unor amenajări civile în acest stadiu al cercetării este dificilă, edificiile descoperite fiind puține. Este posibil să fi existat mai multe edificii din lemn, material drag dacilor și foarte la-ndemână în zona, dar distrugerile aduse de ultimul război cu romanii, cu precădere marele incendiu, nu a mai lăsat nimic vizibil. Artefacte Vasele ceramice sunt o dovadă de locuire permanentă a cetății. Au fost lucrate atât manual
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
pe deplin cu finalul acestei cetăți. Construcția ei a început la mijlocul sec. I î.e.n. și sfârșitul i l-a adus împăratul Traian. Unii istorici apreciază că ar fi fost cucerită încă din primul război (101-102 e.n.) de către Traian; alții că dacii, în virtutea păcii încheiate în anul 102, ar fi demantelat zidurile, după care le-ar fi refăcut în grabă, pentru al doilea război cu romanii. Ioan Glodariu crede că, analizând și izvoarele literare, cetatea de la Căpâlna a fost cucerită în ambele
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
vede altfel. Este un perimetru puternic vălurit, așa încât, după fiecare dungă de teren, o mână de oameni putea ține în loc un întreg detașament. Mergând spre munte, valea se îngustează, gâtuirea se face chiar la Costești, mai sus de sat. Acolo dacii au ridicat două cetăți, una la Costești, alta la Blidaru, aceasta din urmă fiind formidabilă din punct de vedere militar. Iar până la Sarmizegetusa sunt mai multe turnuri de pază. Pe drum, în stânga, se afla o altă cetate care trebuia cucerită
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
Cluj, 1972. Daicoviciu, Hadrian - Dacii, Editura Pentru Literatura, colecția BPT, București, 1968. Daicoviciu Hadrian, Ferenczi Ștean, Glodariu Ion - Cetăți și așezări dacice din sud-vestul Transilvaniei, București, 1989. Gheorghiu, Gabriela - Dacii de pe cursul mijlociu al Mureșului, Cluj-Napoca, 2005. Glodariu, Ioan - Arhitectura dacilor - civilă și militară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983. Glodariu, Ioan - Ioan Glodariu (I): De ce au durat expedițiile romanilor patru ani, pe siteul Ziarului Financiar, 18 mai 2007, rubrica „Confesiuni”, http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/ioan-glodariu-i-de-ce-au-durat-expeditiile-romanilor-patru-ani-3027864 Glodariu Ioan, Moga Vasile, Cetatea dacică
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
php/6061/cetatea-dacica-de-la-capalna-muntii-sureanu ------------------------------------------- Note: [1] http://whc.unesco.org/en/list [2] Daicoviciu, Hadrian - Dacii, Editura Pentru Literatură, colecția BPT, București, 1968, pag.151. [3]http: //alba24.ro/restaurarea-cetatii-dacice-de-la-capalna-vezi-cum-ar-putea-arata-situl-reabilitat-aflat-in-patrimoniul-unesco-189013.htm96805.html/906 , data: 6 mai, 2013 [4] Glodariu, Ion - Arhitectura dacilor - civilă și militară, p.85. [5] Glodariu, Ion - Ioan Glodariu (I): De ce au durat expeditiile romanilor patru ani, pe siteul Ziarului Financiar, 18 mai 2007, rubrica „Confesiuni”, Glodariu, Ion - Ioan Glodariu (I): De ce au durat expeditiile romanilor patru ani, pe
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
Aici se află o bibliotecă, Batthyaneum, având ca fond de bază biblioteca episcopului catolic Batthyany, numeroase documente, o colecție de manuscrise medievale și de incunabula, cele mai vechi cărți tipărite aici și un bogat muzeu istoric. Așezare dacică, centru al dacilor apuli, Apulum, în epoca romană a devenit municipiu, apoi, colonie. Pentru Dacia romană, a fost un important centru economic, administrativ, politic și militar, reședință a guvernatorului Daciei Superior și apoi al Daciei Apulensis. Castrul de la Apulum adăpostea Legiunea a XIII
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]