2,677 matches
-
Ceea ce afirmăm este faptă pozitivă și știm încă despre mai multe dame române că au respins cu rezoluțiune acea provocare, acum însă avem în mâni un apel subscris de comitetul constituit sub președința Iuditei Măcelariu (aici comunică numele membrelor comitetului damelor române din Sibiu). Apelul apelează se 'nțelege la umanitate și l-am subscris și noi bucuros pentru orice om care pătimește dacă n-am cunoaște motivele infame care i-au hotărât să ia arma pentru primejduirea lor și a altora
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
credem că sexul frumos român este cu mult mai luminat în această privință decât să credem sau să presupunem că ar lua sub scutul său un pas public ca acesta în contra opiniunei publice, voiei și politicei patriei. Nu credem ca damele române să deie remunerațiuine unui popor pentru infidelitate și rebeliune; ca, glorificând faptele perfidului, să se compromită pe sine. Conducătorii infideli și perfizi ai României, în contra voiei poporului au rădicat pumnalul asupra amicului ei. Au nimicit viitoriul țărei și binele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a veni în ajutorul societății Crucii Roșie din București. Pretestul a fost că prin formarea unor asemenea comitete se prejudițiază stricta neutralitate a statului unguresc. La ordinul de disoluțiune al prefectului de Sibiu, d-na Iudita Măcelariu (prezidentă comitetului de dame) răspunse astfel: Statul nostru (unguresc) e în relații amicale atât cu Turcia cât și cu România și, dacă nu este crimă în patria noastră a simpatiza cu turcii (precum o fac d-nii maghiari), nu poate fi crimă dacă româncele au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca noul mitropolit să ție mai mult la poporul său românesc, la școala și biserica lui, la limba lui, decât la ademenirile și lingușirile Austriei oficiale. [1 iunie 1877] {EminescuOpIX 389} COMITETELE PENTRU AJUTORUL RĂNIȚILOR În așteptarea evenimentelor de la Dunăre, damele române se întrec care mai de care ca să procure toate mijloacele de alinare cu putință ostașilor noștri. Din toate părțile țării ne sosesc știri cari ilustrează această nobilă și dezinteresată activitate. Se fac colecte de bani pentru înființarea de ambulanțe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-au bucurat de o poziție privilegiată chiar alături cu restul locuitorilor țărei și că astăzi ei o simt aceasta mai mult decât oricând. Notăm deci pe scurt câte ne vin tocmai în minte despre activitatea comitetelor. Lucrătoria comitetului de dame din București e în chiar apartamentele Prea Înălțatei noastre Doamne; în Iași e în casele doamnei Aslan. În amândouă aceste lucrătorii domnește multă activitate și bună orânduială. Mai amintim apoi comitetele de dame din Focșani si Galați. Între comitetele izraelite
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
minte despre activitatea comitetelor. Lucrătoria comitetului de dame din București e în chiar apartamentele Prea Înălțatei noastre Doamne; în Iași e în casele doamnei Aslan. În amândouă aceste lucrătorii domnește multă activitate și bună orânduială. Mai amintim apoi comitetele de dame din Focșani si Galați. Între comitetele izraelite sânt de numit, pe lângă cel din Iași, cele din București, Galați, Bârlad, Ismail, Botoșani, Focșani ș. a, Notăm apoi că, afară de acestea, "Crucea Roșie" mai are comitete care lucrează în deosebi. În Transilvania
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lei n., pe o lună 4 lei n. Altfel "Națiunea romînă" va apărea în toate zilele, chiar duminica și în zilele de sărbătoare, administrațiunea și redacțiunea se află în București, strada Lipscani no. 3. Redactorul este, după cât aflam, D. Frederic Dame. [28 august 1877] ÎNCĂ O DATĂ RECENZIUNEA LOGICEI MAIORESCU La observările "Convorbirilor literare" că d. Zotu ar fi imputat autorului logicei plagiarea, recenzentul răspunde în "Presa" cumcă nu credea că aceste insinuațiuni ar putea fi taxate de apucături neleale. Ca să dăm
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
30 septembrie 1877] ITALIA ["LUCRAREA D-LUI N. DENSUȘEANU... Lucrarea d-lui N. Densușeanu care tratează despre starea românilor de peste Dunăre, apăsați și persecutați deopotrivă atât de creștini cât și de păgâni, tradusă în limba franceză de d-nul Frederic Dame și purtând titlul, Les Roumains de Sud (Macedonia, Tesalia, Epir, Tracia și Albania) și însoțită de o cartă etnografică a fost trimisă și cunoscutului filoromîn Juvenal Vegezzi Ruscala, cetățean de onoare al României. Răspunsul d-lui Vegezzi-Ruscalla, datat Turin 3
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce este drama? Daca am lua drept normă pentru definiție drama citată, atunci semnele caracteristice ale acestui soi de scriere sînt: un spital de bolnavi, daca se poate de ofticoși, în acest spital câteva cântece vesele esecutate în cor de dame în costum național - cu condiția ca vorbele cântecului să rămâie întotdeauna un misteriu consacrat d-zeirei chineze - tirade lungi în cari vorba român și păgân își discută cu o rară îndărătnicie șirurile textului - căci fiecare șir conține cel puțin un român
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
într-o întrebare care nu ne privește e numai pentru a rămânea 179r rolului nostru și a reprima de orișiunde abuzuri ale libertății presei. Foiletonistul "Stelei Romîniei" descrie în nrul..., într-o revistă a sa, cochetăria altfel notorie a unor dame. Se poate prea ușor cumcă înaintea ochilor săi era un chip concret, precum Moliere (se 'nțelege că comparația nu merge mai departe), avea naintea ochilor pe.... când au scris pe Tartufe. Dar în orice caz în revista sa nu este
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numim niciodată în stâlpii acestei foi, din cauza ciudatelor sale calități, și care joacă aici în oraș pe bardul pribeag și pe patriotul martir, binevoiește a prepune persoana asupra cărei e adresată revista și a insulta astfel persoana privată a unei dame 180r din Iași și totodată a scrie în "Curierul Balassan" o inserțiune de-un straniu spirit. Cel puțin s-ar părea că acest domn se trezește în Turcia sau în Bulgaria, nu în România, și-n orice caz ne mirăm
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tinerii noștri le-au învățat pe de rost. Adevărul nu rezultă din deduceri logice decât numai în matematică {EminescuOpIX 482} {EminescuOpIX 483} {EminescuOpIX 484} IAR ÎN PRIVIREA CIUDATEI BUNEVOINȚE 2264 Noi am publicat la rândul nostru acel anunț al comitetului damelor în care se califica "ciudata bunăvoință" a d-lui Otto Max, cu adaosul că ne-a cam mirat cum de comitetul i-au făcut onoarea de-a solicita serviciile acestui domn. Căci, o spunem drept și fără încungiur, daca România
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
egalitare reprezentate în mod atât de splendid de "Noua presă liberă", ba chiar și de unele jurnale din nefericire românești. Ceea ce constatăm pur și simplu e că Tipografia națională a stat tot așa de bine la dispoziția onor. comitet de dame ca și oricare altă tipografie creștină din Iași și că acel onor. comitet s-a servit de ca și se va putea servi și de azi înainte. ["LA 1 AUGUST AMIAZĂZI... "] 2289 La 1 august amiazăzi a sosit d. Cogălniceanu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fericită iluzie te răpește și te transpoartă în timpurile când viteazul pe care-l celebrăm după patru secole sta cu fierul în mână, ca un zid de apărare al creștinătăței contra furiei musulmane. Târziu noaptea oaspeții se retrag, reprezentanții și damele în odăile din mănăstire, iar ceialaltă parte a publicului pe la casele țăranilor. Duminica la 8 oare dimineața câteva rânduri de salve anunță adunarea publicului în porticul festiv. Președintele comitetului arată în puține cuvinte energice scopul ce-a adunat atâți români
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
chiar, am fost luată cu o mașină pentru o latrină din asta bolnavă. Dar la ăia nici nu era vorba de o latrină veritabilă, acolo totul era așa de fin, scaunul de-acolo nici măcar nu mirosea, acolo latrina mirosea a damă fină. De două ori m-a luat domnul Katechet în latrină și o dată, domnul preot. Și domnul preot a ținut-o de mână pe Mariedl și i-a promis c-o să povestească mai departe la toți enoriașii despre calitățile lui
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Grosser, Alfred (1956) 'L'Etude des Relations Internationales: Specialité Américaine?', Revue Francaise de Science Politique III, pp. 634-51. Gutting, Gary (1980), 'Introduction', in Gary Gutting (ed.) Paradigms and Revolutions: Appraisals and Applications of Thomas Kuhn's Philosophy of Science, Notre Dame: University of Notre Dame Press, pp. 1-21. Guzzini, Stefano (1997a) 'Robert Gilpin: The realist quest for the dynamics of power', in Iver B. Neumann and Ole Wæver (eds) The Future of International Theory: Masters in the Making?, London and New York
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Etude des Relations Internationales: Specialité Américaine?', Revue Francaise de Science Politique III, pp. 634-51. Gutting, Gary (1980), 'Introduction', in Gary Gutting (ed.) Paradigms and Revolutions: Appraisals and Applications of Thomas Kuhn's Philosophy of Science, Notre Dame: University of Notre Dame Press, pp. 1-21. Guzzini, Stefano (1997a) 'Robert Gilpin: The realist quest for the dynamics of power', in Iver B. Neumann and Ole Wæver (eds) The Future of International Theory: Masters in the Making?, London and New York: Routledge, pp. 121-44. -(1997b
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Future of International Theory: Masters in the Making?, London and New York: Routledge, pp. 66-89. Musgrave, Alan E. (1980) 'Kuhn's Second Thoughts', in Gary Gutting (ed.) Paradigms and Revolutions: Appraisals and Applications of Thomas Kuhn's Philosophy of Science, Notre Dame, London: University of Notre Dame Press, pp. 39-53. Nardin, Terry (1983) Law, Morality and the Relation of States, Princeton: Princeton University Press. Navari, Cornelia (ed.) (1991) The condition of states: a study in international political theory, Milton Keynes: Open University
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
in the Making?, London and New York: Routledge, pp. 66-89. Musgrave, Alan E. (1980) 'Kuhn's Second Thoughts', in Gary Gutting (ed.) Paradigms and Revolutions: Appraisals and Applications of Thomas Kuhn's Philosophy of Science, Notre Dame, London: University of Notre Dame Press, pp. 39-53. Nardin, Terry (1983) Law, Morality and the Relation of States, Princeton: Princeton University Press. Navari, Cornelia (ed.) (1991) The condition of states: a study in international political theory, Milton Keynes: Open University Press. -(1982) 'Hobbes and the
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
impecabilă, care nu dă greș, pe când târgoveața este o metaforă a retoricii orale, ce păsrează unele incongruențe.314 Discursul, dar și istorisirea rostită de ea, abundă în procedee retorice, pe care târgoveața le stăpânește și le folosește cu ușurință, este „Dame Rhetoric herself”315. Limba este cea care o face pe târgoveață primejdioasă, cu ajutorul ei distruge supremația masculină din sistemul social, dar și cultural, înlătură un adevărat „cod” pentru a se face auzită și acceptată.316 Personajul feminin chaucerian reprezintă tradiția
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
impecabilă, care nu dă greș, pe când târgoveața este o metaforă a retoricii orale, ce păsrează unele incongruențe.314 Discursul, dar și istorisirea rostită de ea, abundă în procedee retorice, pe care târgoveața le stăpânește și le folosește cu ușurință, este „Dame Rhetoric herself”315. Limba este cea care o face pe târgoveață primejdioasă, cu ajutorul ei distruge supremația masculină din sistemul social, dar și cultural, înlătură un adevărat „cod” pentru a se face auzită și acceptată.316 Personajul feminin chaucerian reprezintă tradiția
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
noroc rămâne pokerul, în sistemul englez, cu 32 de cărți peste 7. Asta jucau Craii lui Mateiu și Pașadia “îl scutura pe Pirgu într-o uriașă întâlnire”. Adică la confruntarea a două figuri mari. Poker jucau babele din „careul de dame” al lui Brăescu, tot la poker câștigă un personaj al lui Preda care își găsește apoi casa demolată de o bombă și nevasta moartă în brațele unui necunoscut. Norocul exagerat la cărți nu-i a bună! În Titanic Vals femeile
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
beau bere, care este un fel de leșie, convivii trag concluzia că e bine „să rămână ei cu trinul lor, și noi cu Țara Moldovei”. Rezon. Dar peste câteva decenii, personajele lui Caragiale și autorul lor o dau pe bere. Damele mai beau și câte un aperitiv, ca doamna Verigopolu. La un vermut îl invită și Pascalopol pe Felix dar moșierul, când e singur, bea apă de Vichy cu sirop. Și bine face! Pentru că excesul alcoolic duce personajele lui Caragiale la
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pentru că altfel nu are curaj. Dar romul are uneori și efect pozitiv, fiind salutar pentru tratarea durerii de măsele prin „magnetism”. La Brăescu funcționarii beau multiple „vermuturi de Torino” și se plâng că nu le ajunge leafa. Apoi pleacă la dame. Tot la Brăescu, un personaj îi cumpără nevestei adorate un patefon. Apoi bea cu amicii 72 de pelinuri în șase inși, o duzină de om! Ajuns acasă cam la ziuă, își găsește consoarta în pat cu timidul său chiriaș. Le
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
povestea ruletistului norocos care nu se împușcă niciodată, nici chiar cu șase gloanțe în butoiaș. Față de eroii care trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți, cei care se sinucid sau măcar încearcă domină literatura română. Personaje patrupede Bubicó, șezi mumos, mamă! O damă Printre personajele noastre literare se numară, cu oarecare frecvență, deși adesea doar cu roluri episodice, necuvântătoarele. Între ele, câinii au, cred, locul din frunte, pentru că sunt cei mai inteligenți, fideli și binevoitori prieteni patrupezi. Nu este lipsit de importanță pentru
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]