3,099 matches
-
se ordoneze influența factorilor legați de compoziția unui aliaj refractar și regimul termic de elaborare asupra durabilității unor piese realizate din aliajul respectiv și solicitate În exploatare la temperatura de 8000C și la un efort de 0,294 Gpa (30 daN/mm2). Tabelul 5.6 Chestionar pentru menționarea factorilor ce influențează calitatea oțelurilor refractare Nr. crt Denumirea factorului și simbolul acestuia (xi) 1 Element de aliere: Aluminiu, Al(x1). 2 Element de aliere: Molibden, Mo(x2) 3 Element de aliere: Niobiu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
-se pe cunoștințe, experiență și intuiție. Tabelul 5.22 Variația rezilienței la -600C a unui oțel aliat cu factorii de compoziție Nr.crt. al experienței %C (x1) %Mn (x2) %Si (x3) %Cr (x4) %Ni (x5) %Ti (x6) %Mo (x7) 60− Ha , daN.s.m/cm2. 1 0,21 0,79 0,20 0,65 1,65 0,07 0,41 9,7 2 0,28 1,10 0,80 0,74 1,51 0,12 0,24 9,1 3 0,19
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
-se pe cunoștințe, experiență și intuiție. Tabelul 5.22 Variația rezilienței la -600C a unui oțel aliat cu factorii de compoziție Nr.crt. al experienței %C (x1) %Mn (x2) %Si (x3) %Cr (x4) %Ni (x5) %Ti (x6) %Mo (x7) 60− Ha , daN.s.m/cm2. 1 0,21 0,79 0,20 0,65 1,65 0,07 0,41 9,7 2 0,28 1,10 0,80 0,74 1,51 0,12 0,24 9,1 3 0,19
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
semne izolate, care se stabilesc, la rândul lor, după "profilul material" (e cazul rimei, al asonanței sau al aliterației) sau după "profilul conținutului" (în cazul cuvintelor cu "formare transparentă", precum it. pipistrello, en. bat, fr. chauvesouris, germ. Fladermaus, lat. vespertilio, dan. flagermus etc.). Majoritatea exemplelor din această ultimă categorie țin de atât de condamnatul procedeu al "etimologiei populare", care, în viziunea coșeriană, ar merita o reabilitare: "Limba funcționează prin și pentru vorbitori, nu pentru lingviști. De aceea, tot ce pentru vorbitori
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
întreaga sa operă o spune implicit - nu există creație fără uimire, uimirea declanșează creația, face parte din însuși actul creator și, integrată în operă, se comunică receptorului, suscitînd în acesta, prin actul uimirii, dorința, bucuria creativității". Opera lirică a regretatului Dan Laurențiu, prin spunerea de tip oracular, în care "simplitatea", "transparența" enunțurilor sînt permanent "sabotate" de rupturile semantice prezente în text, produc, cum spune eseista, efectul de uimire. Dan Laurențiu este cu adevărat un sacerdot al uimirii lirice. În capitolul final
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cum tot felul de lipitori de afișe electorale sînt răsplătiți cu funcții, cum se înalță și devin vedete politice oameni care n-au nici o chemare, nici știință de carte, nici pricepere în ale administrației și guvernării, un Gigi Becali, un Dan Diaconescu, eiusdem farinae; cu toții rele și stricătoare modele pentru tineri. "Profesioniști" în a produce bugete de potriveală, guvernanții nu se abat nici în 1881 de la această strălucită practică. Foile guvernamentale se întrec în a lăuda sporirea veniturilor statului, în egală
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Domniei sale, „faptele”, „amănuntele” despre ceea ce numește o „disidență curajoasă” nu apar. Numite sunt mai ales așa-zisele erori ale disidenței mele. Este felul perfid în care dl Breban „recunoaște” și meritele altora. Exemplul cel mai cutremurător este cel al regretatului Dan Deșliu, despre care, înainte de a spune câteva cuvinte de bine, înșiră o lungă listă de păcate. Insolent numit „disident paradoxal”, dl Deșliu este adus în pagină drept versificator modest, stalinist, propagandist. Motivul disidenței sale ar fi fost, chipurile, scoaterea din
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
celebri, aveau să devină, câțiva ani mai târziu, în timpul războiului. I-am cunoscut bine pe Popișteanu, pe Șerbănescu, pe Bâzu Cantacuzino, ca și pe Horia Agarici, Dido Greceanu, Nicu Polizu, Max Manolescu (l-am vizitat după război, în Franța), pe Dan Scurtu... Cu Dan Scurtu am zburat odată pe sub podul de la Cernavodă, într-un Fleet sau Nardi, nu-mi mai amintesc exact. De vreo două ori am zburat și într-un hidroavion ca pasageră, doar. Prima dată țin minte că am
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
respectând cu grijă curbele fonetice, iar cu limba lui o cucerise ușor pe Lăură. În plus, în prezența lui se știa bine apărată, nu-i era frică de nimic și de nimeni, pentru că omul deținea centura neagră și avea câțiva dani. Antrenamentele decurgeau normal, spiritele se liniștiseră printre băieți, iar Lăură pleca întotdeauna ultima din sală, însoțită de fiecare dată de către instructor. Se plimbau câte o oră-două prin oraș, mergeau la câte un restaurant și îi plăcea”bavarder avec lui”. Lui
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
până și În ceea ce privește oferirea unei locuințe fostului deținut și dizident politic de la Iași, probează, Încă o dată că, chiar dacă ar fi fost tovarăși de luptă pe aceeasi baricada, demnitarul n-a știut să-și ajute niciodată tovărășii, excepție făcând cazul revoluționarului Dan Iosif și a camarilei republicane... Înseamnă că pentru a doua oară În viață Alexandru Tăcu a greșit identitatea ,,izbăvitorului”. Toate insistențele mele de a găsi măcar un semn de atașare sufletească sau materială Între Alexandru Tăcu și Ion Iliescu s-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mulțumim Iași 10 iunie 2005 Alexandru Tăcu 196 biectivă, bătăioasa ,,România liberă” mi s-a părut a fi cea mai apropiată de familia Tăcu În căutarea adevărurilor. Ziarul a făcut dezvăluiri de continut: ,,0544” (Ristea Priboi) a ordonat arestarea dizidentului Dan Petrescu și Alexandru Tăcu pentru organizarea unui miting imaginar”: „Am intrat În posesia unui document din care rezultă cum Securitatea fabrică motive de arestare celor care aduceau critici regimului comunist. Ordinul a fost dat șefului Serviciului III - Securitate Iași de către
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
bugetul Senatului României, care nu-i decât un mic bacșiș În folosul celor care vor purta Încă multă vreme perdelele cu fum țesute În zâmbet batjocoritor de Ion Iliescu și colaboratorii, pentru finanțarea institutului iliescian... Nu cred nici că un Dan Voinea va reuși s ad ul dosar al faptelor consumate. Există pericolul improvizației - probat din chiar rechizitoriul Întocmit de acelasi În cazul de la Târgoviște. Dar d de 15 ani, mai devreme sau mai tarziu, vă rosti și adevărul curat. El
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cînd verbul are funcția de subiect, de atribut prepozițional sau de complement, o prepoziție antepusă (a din lat. ad: a merge), așa cum se întîmplă în engleză și în limbile germanice nordice ( engl. to go, norv. å gå, sued. att gå, dan. at gå "a merge"). Timpul viitor și modul condițional se formează cu auxiliarul vrea-voi, la fel ca în greacă, iar, în multe situații în care limbile occidentale folosesc infinitivul, româna recurge la conjunctiv, chiar în cazul aceluiași subiect. De
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lim-bă, limbaj", Spruch [(pru:x] "sentință, maximă"). Tot o alternanță vocalică se indică și prin termenul umlaut, dar, de data aceasta, modificarea din rădăcina cuvîn-tului se datorează influenței unei vocale următoare: germ. das Buch [bux] "carte", die Bücher [΄büxər] "cărți"; dan.. stad [stað], städer [΄stä:ð(] "oraș, orașe"). Întrucît vocala modificată se notează în germană și în unele limbi nordice (suedeza) prin cea inițială cu două puncte deasupra (tremă), cuvîntul umlaut are și un sens care semnifică aceste două puncte. Acest
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de forma de genitiv (mine), care coincide cu cea a pronumelui posesiv, se constată că engleza are, de fapt, două forme, una pentru funcția de subiect și alta pentru funcția de complement, adică așa cum se prezintă situația în limbile nordice: dan.-nom. jeg, caz oblic mig [maj] "pe mine, mă; mie", sued.-nom. jag, caz oblic mig [mεj], norv. nom. jeg, caz oblic meg. Neerlandeza are, de asemenea, o formă pentru nominativ, ik, dar pentru cazul oblic are o formă accentuată
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și norvegiană nu presupune lipsa conștiinței unei distincții dintre masculin și feminin, căci, la persoana a treia, există forme ale pronumelui personal diferențiate de gen, care disociază sub-stantivele pe care le pot înlocui (neer. hij [xei] "el", zij [zei] "ea"; dan. han, hon, sued. han, hon [hun], norv. han, hun). Engleza și germana prezintă și ele pronume personale diferite pentru masculin și feminin la persoana a treia singular: engl. he [xi] "el", she [∫i] "ea"; germ. er "el", sie [zi:] "ea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
demonstrative printr-o reducere a formei. La plural, limbile germanice nu fac, prin formele pronumelui personal, diferențieri de gen, unele avînd această formă identică cu cea de feminin singular (germ. sie [zi:], neer. zij [zei]), iar altele o formă specială (dan. de [də], sued. de [d(m], norv. de; engl. they [ðei]). În germană, daneză și norvegiană, forma de plural, redată în scris cu majusculă, funcționează și ca pronume de politețe, pentru singular și plural (germ. Sie, dan. De, norv. De
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o formă specială (dan. de [də], sued. de [d(m], norv. de; engl. they [ðei]). În germană, daneză și norvegiană, forma de plural, redată în scris cu majusculă, funcționează și ca pronume de politețe, pentru singular și plural (germ. Sie, dan. De, norv. De). Neerlandeza are însă o formă specială pentru această funcție u [ju], pronunțată la fel ca you din engleză, care are însă și valoare de pronume personal propriu-zis de persoana a doua, la singular și la plural, dar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
toate genurile (the [ðə]), germana are trei forme, cîte una pentru fiecare gen (m. der, f. die [di:], n. das), iar neerlandeza și limbile nordice, una pentru genul comun (m. + f.) și alta pentru neutru (neer. de [də] / het [ət], dan. -en [-ən] / -et [-əð], sued. -(e)n / -(e)t, norv. -en, la f. și -a / -et. La plural, engleza are aceeași formă a articolului hotărît (the), dar și alte limbi germanice au tot o singură formă pentru toate genurile: germana
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
engleza și neerlandeza, cu cîte o singură formă pentru toate genurile (engl. a, dar an dacă substantivul începe cu o vocală; neer. een), b) limbile nordice, fiecare cu cîte două forme, una pentru genul comun și alta pentru genul neutru (dan. en /et; sued. en / ett; norv. en (pentru f. și ei) / et) și c) germana, cu trei forme, cîte una pentru fiecare gen (neutrul fiind omonim cu masculinul) ein / eine / ein. În consecință, în engleză există a man "un om
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Asemănarea pronunțată dintre forma articolului neho-tărît și forma numeralului cardinal al unității relevă că originea acestui articol este, la fel ca în cazul limbilor romanice, în numeralul respectiv. În limbile nordice, formele celor două părți de vorbire au rămas omonime, dan. en, et, sued. en, ett, norv. en, ett, în neerlandeză există o minimă diferență în pronunție, art. neh. een, num. één [e:n], dar, în engleză și în germană, evoluția a condus la forme distincte: engl. art. neh. a(n
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
comun dyr [dü:r] "scump", gen neutru dyrt, plural dyra. În cazul declinării slabe, cînd substantivul este precedat de un articol hotărît sau de un adjectiv posesiv, forma de plural este aceeași pentru toate genurile, la singular și la plural: dan. den store dreng "băiatul mare", det store hus "casa mare", de store drenge (huse) "băieții (casele) mari"; norv. den snille gutten "băiatul drăguț", sued. det nya huset "casa mare". Limba neerlandeză prezintă o situație mult simplificată și, prin aceasta, apropiată
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
gramaticale și, de aceea, se întîlnesc aici de obicei trei modalități de realizare a ei: una sintetică, una analitică și alta supletivă. Comparația sintetică se realizează prin mijloace comune tuturor acestor limbi de marcare a comparativului și a superlativului relativ: dan. rig "bogat", rigere "mai bogat", rigest "cel mai bogat"; smuk "frumos", smukkere "mai frumos", smukkest(e)56; norv. billig "ieftin", billigere, billigst; morsom "drăguț", morsom-mere, morsomst; sued. kort "scurt", kurtare, kurtast; dyr "scump", dyrare, dyrast 57; neer. leuk "plăcut", leuker
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
comparație. Adjectivele care recurg la asemenea mijloace sînt terminate în daneză în -en, -(e)t, -(i)sk, iar în suedeză în -isk, sînt de proveniență participială în norvegiană și în suedeză ori sînt împrumuturi neologice în daneză și în suedeză: dan. sulten [΄sultən] "flămînd", mere sulten, mest sulten; norv. elsket "iubit", mer elsket, mest elsket; interessant, mer interessant, mest interessant; sued. praktisk, mer(a) praktisk, mest praktisk; tänkande "gînditor", mer(a) tänkande, mest tänkende. În suedeză, deseori, adjectivele polisilabice (împrumutate) pot
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este specific limbii germane și limbilor nordice, unor limbi, precum engleza, lipsindu-le în faza actuală. Ca atare, adjectivele care cunosc acest fenomen realizează comparația în mod redundant, prin altenanță fonetică și prin sufix: germ. hoch "înalt", höcher, am höchsten; dan. stor [sto:r] "mare", større [störə], størst; ung [ö(] "tînăr", yngre [ü(rə], yngst [ü(st]; norv. stor "mare", større, størst; ung, ynge, yngst; sued. stor, större, störst; lång "lung", längre, längst. Supletivismul se menține încă în toate limbile germanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]