29,392 matches
-
la propriu: bărbații din viața mea, așa cum aș spune: bătăile inimii mele". Cea mai potrivită metaforă a acestei construcții ar fi aceea a unui bal la care femeia dansează trecînd din brațele unui dansator în brațele altuia, ținînd totuși evidența dansurilor, a numelor, a defilării cavalerilor cu modul lor de a se prezenta, cu înfățișarea lor, dar mai ales a vîrtejului în care este prinsă dansatoarea "luată, lăsată, reluată, îmbrățișată, cu inima zvîcnind, cu figura vaporoasă și amețită". . Acesta ar fi
Carnet de bal by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/16420_a_17745]
-
titlul pe care autoarea i l-ar propune editorului. Pretinde că n-o face pentru că "tot ce poate ea este doar să scrie". Și totuși a făcut-o, odată ce prezentăm această carte al cărei titlu nu sugerează mai puțin imaginea dansului cu diferiții cavaleri la balul închipuit. Romanul se va conforma întocmai proiectului pe care prozatoarea abia "intenționează" să-l propună editorului. Este, așa cum a anunțat, un roman despre bărbați, despre bărbații din viața ei. Pe parcurs afirmația se nuanțează: "Adevărul
Carnet de bal by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/16420_a_17745]
-
și propus cititorilor de către autor spre achiziționare - așa poate fi văzut acest roman. Iar cititorii se conformează, fiindcă îl socotesc de preț, dar mai ales "la modă", moda actuală de a exhiba totul fără a mai ascunde nimic. Camille Laurens, Dans ses bras-là, P.O.L., 2000, 297 p.
Carnet de bal by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/16420_a_17745]
-
cu Anna Karenina, spectacol pus în scenă de Alexandru Vasilache. Am văzut, de-a lungul timpului, Legături primejdioase, Anna Karenina, Frații Karamazov făcute de acest talentat și inspirat regizor la Chișinău. O plasticitate aparte, o comunicare poetică între teatru și dans existau profund în acele montări. Silvia Luca și Emil Gaju erau doi piloni formidabili. Un anumit spirit îmbogățea totul pe dedesubt. Versiunea scenică mult prea reducționistă de acum nu urmărește decît pe deasupra povestea romanului lui Tolstoi și nu lasă timp
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
de Mihai Panait (principal colaborator al lui Dan Puric și Mihai Mălaimare, după cum singur s-a prezentat). Insolitul personaj cu joben și pantofi de step își făcea o originală reclamă, în foaierul Teatrului de Comedie, chemînd publicul la "Școala de dans". Un afiș pe acestă temă stătea, înfipt în bolduri (!), pe pînza pictorului găzduit în holul instituției. De fapt, nu ne chema nimeni la "Școala de bune maniere"...
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
anumite trăsături caracterologice descriind fizionomii, cel mai adesea grotești, într-un stil cerebral, abstract: "Ochiul drept îi fugise spre ureche, nările i se despărțiseră, diferitele componente ale fizionomiei sale păreau a executa, ca într-o dementă pictură de Picasso, un dans războinic cuțovlah". Romanul lui Ion D. Sîrbu, antimimetic și deconstructiv, exaltă o viziune carnavalescă asupra lumii, o "lume pe dos", deformată, bolnavă (referirile intertextuale la Candide sau Laus stultitiae sunt frecvente), iar scopul, oricărei scrieri carnavalești rezidă în încercarea, în
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
în izmeneală. Trecutul e prezent, prezentul fuge când spre viitor, când spre înapoiul nepericulos, fără probleme pentru cenzură. Mortul nu e mort, învie mereu, se face crime, se face șei dragoste, dar ea e mai degrabă ură, gimnastică ciobănească sau dans tematic de șantier. Ador romanele astea în care toți înoată în stil și în metafore și nimeni nu se îneacă. Îmi plac acești autori curajoși, ce scriu un vagon de vată ca să ambaleze în ea, undeva, o mică împunsătură la adresa
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
Rodica Zafiu Au apărut, aproape în același timp, două cărți importante despre latinismele din limbile romanice: Dictionnaire des emprunts latins dans les langues romanes (Editura Academiei, 2004) și Les emprunts latins dans les langues romanes (EUB, 2004); Sanda Reinheimer Rîpeanu, cunoscuta romanistă și profesoară la Universitatea din București este atît coordonatoarea primului volum, cît și autoarea celui de-al doilea. Lucrările
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
Rodica Zafiu Au apărut, aproape în același timp, două cărți importante despre latinismele din limbile romanice: Dictionnaire des emprunts latins dans les langues romanes (Editura Academiei, 2004) și Les emprunts latins dans les langues romanes (EUB, 2004); Sanda Reinheimer Rîpeanu, cunoscuta romanistă și profesoară la Universitatea din București este atît coordonatoarea primului volum, cît și autoarea celui de-al doilea. Lucrările sînt destinate în primul rînd, unui public specializat: un public însă
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
este, fără îndoială, mult mai complicată. Se stimulează pe negativ lipsuri fundamentale ale școlii făcute și comoditățile care îi țin prizonieri pe artiști. Atunci, într-o lume foarte deschisă, într-o lume în care, de exemplu, granițele între teatru și dans sînt de multe ori formale, într-o lume dinamică, inventivă ca cea artistică în care trăim, puțin la noi, mi se pare o împlinire, o speranță cînd o promoție de actori, la sfîrșitul studiilor, prezintă și un spectacol de dans
Studii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11866_a_13191]
-
dans sînt de multe ori formale, într-o lume dinamică, inventivă ca cea artistică în care trăim, puțin la noi, mi se pare o împlinire, o speranță cînd o promoție de actori, la sfîrșitul studiilor, prezintă și un spectacol de dans. Vă vorbeam nu de mult despre modificările, despre experimentul nuanțat și substanțial pe care l-am găsit la această serie de absolvenți actori. Vă vorbeam și despre modalitățile variate în care pregătirea lor, mult mai complexă, a fost pusă în
Studii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11866_a_13191]
-
fost implicați aproape toți actorii absolvenți ai anului patru coordonat de profesorul Gelu Colceag. La cîțiva am intuit o vocație a corporalității, alții m-au surprins cu adevărat. Așa cum m-a surprins faptul că actorii au construit un spectacol de dans în cel mai autentic conținut al termenului, un spectacol în care se mișcă extraordinar, în care și-au descoperit trupul și ce anume pot face cu el, încîntare care se citește și ea. Duete shakespeareiene este un spectacol autonom de
Studii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11866_a_13191]
-
în cel mai autentic conținut al termenului, un spectacol în care se mișcă extraordinar, în care și-au descoperit trupul și ce anume pot face cu el, încîntare care se citește și ea. Duete shakespeareiene este un spectacol autonom de dans, un discurs teatral nonverbal, susținut cu ajutorul altei arte, altor tehnici, altui tip de emoție. Muzica și mișcarea, tipologiile mișcării, memoria gestului, performanța multora este însoțită și de o estetică argumentată într-un scenariu rotund, la baza căruia stau relațiile, tensiunile
Studii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11866_a_13191]
-
Rînd pe rînd din acest cor sau, mai precis, din acest corp ansamblu se desprind protagoniștii. Masca este înlăturată, se văd chipuri, sensibilități, personaje, pași. Este, în același timp, și un joc cu o mică provocare culturală să identifici din dans, din regie, coregrafie și interpretare ce roluri, ce cupluri sînt comentate. În fine, dincolo de coerența artistică și estetică, de performanța unora, cel mai clar se vede plăcerea tinerilor actori că au fost provocați să se cunoască, că au fost învățați
Studii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11866_a_13191]
-
elevii pe care îi pregătesc. La ora actuală nu se întâmplă așa, studenții ies buimăciți, trebuie să lucreze individual, altfel nu învață nimic. Nu există antrenament de mișcare în facultate. E un profesor de 100 de ani care face același dansuri. Nici la capitolul "vorbire", situația nu e mai bună. Nu doar dicția, vorbirea e o știință clară, trebuie s-o capeți de la cineva care o știe, iar "dascălii" n-o știu și nici nu-și bat capul s-o afle
Actorul care joacă și se joacă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11888_a_13213]
-
să perceapă schimbările infinitezimale de stare sufletească, să-și sincronizeze senzațiile, ca în scena evocată de Alberto, cînd Lisa, lovită de amnezie, în momentul abstragerii fulgerătoare din real, urmată de conștientizarea iremediabilului, nu putea descrie, la cererea nepoților, mișcările tangoului, dansul vieții ei: Ți-ai prins capul în mîini. Cu o voce greu perceptibilă ai murmurat: - E oribil. Iar eu, cu același glas stins, pentru ca nimeni să nu audă, te-am întrebat: - Ce anume? - Că nu știu. - Dar tu știi, te-
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
simț care m-a împins dincolo de primul simptom. Am prins clipa abisului căscat pe neașteptate în care am avut impresia că mă prăbușesc odată cu tine. Lunile cînd mama (o femeie nu numai frumoasă, ci și inteligentă, sociabilă, generoasă, iubind muzica, dansul) pierdea controlul, priza asupra imediatului, împovărîndu-i pe ceilalți cu griji, dar și armonizarea gîndurilor și simțirii ei cu ale fiului în momentele bune, au condiționat viața lui Alberto. Dureroasa experiență filială îl vor lipsi pe acesta, la maturitate, de curajul
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
încuia ușa și a telefona la poliție. Sînt trei fete și patru băieți. Trec pe lîngă mine, învăluiți într-un nor de fum de droguri și de saluturi ironice. Invadează petrecerea. Carlton stă în capătul din fund al sălii de dans, alegînd următorul disc, iar gagica lui se îndreaptă, glonț, spre el. Are formele și mișcările unduioase, degajate, pe care unii le consideră frumoase. Se învîrtește prin cameră de parcă ar fi fost trimisă să le ofere tuturor o lecție. Expresia feței
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
voi, elevii, o să mă învățați și pe mine cîte ceva în legătură cu muzica nouă pe care o ascultă tinerii azi. Între timp, m-am apropiat cît mai mult de ușă. îi strig: - Bine, la revedere. Plonjez din nou în sala de dans. Ceva s-a schimbat în timpul scurtei mele absențe. Petrecerea e în plină desfășurare. Considerați lucrul acesta ca pe un accident al istoriei. Prietenii lui Carlton se comportă decent, iar prietenii părinților noștri au decis să mai renunțe la cîntecele lor
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
poate învăța. Carlton dansează cu soția directorului administrativ. Frank, prietenul lui Carlton, cel cu fața de copil bătrîn, dansează cu mama. Văd că tata a ieșit din bucătărie. Se retrage într-un colț. Eu sar în mijlocul vîltorii. O invit la dans pe profesoara de matematică cu buzele de culoarea florilor de fuchsia. Acceptă veselă. E planturoasă și grațioasă ca un vapor de paradă, și o cîrmesc fără efort în toate direcțiile. Mama, care la școală e vestită pentru disciplina ei spartană
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
cel mai demn de disprețuit membru al casei. în timp ce șovăi dacă să mă întorc în cameră și să mă îmbrac, lumea începe să revină de afară, vorbind despre o iluzie optică provocată de ceață și de un avion. Se reia dansul. Carlton a sărit, probabil, gardul din spate. Voia să fie singur, singular, în caz că extratereștrii ar dori să ia pe cineva cu ei. Cîteva nopți mai tîrziu aveam să mă duc și să stau în locul unde cred că a stat el
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
și emoționant. Un adevărat show al traducerii - din franceză și în franceză - oferă Emanoil Marcu (și el colaborator al României literare!) cu versiuni franțuzești din poezia lui Doinaș ("Noire lumičre, étoile de mon extase:/ Quand une matičre plus lucide chante dans les choses,/ quand cesse le vacarme des oiseauy, l'instant/ oů la baguette se dresse - un geste que l'on voit/ sortir sans hâte, tel du fourreau le glaive,/ quand une turgescence miroite dans l'acier/ infirme, quand tout est
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
Quand une matičre plus lucide chante dans les choses,/ quand cesse le vacarme des oiseauy, l'instant/ oů la baguette se dresse - un geste que l'on voit/ sortir sans hâte, tel du fourreau le glaive,/ quand une turgescence miroite dans l'acier/ infirme, quand tout est imminent et que le noir/ ressemble ŕ une porte d'or qui crčve.") și cu versiuni românești din Baudelaire ("Iubito, amintește-ți aceea ce văzum/ În ceas de vară blând,/ În zori: o mortăciune
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
elogioasă a bolșevicilor către putere. Ca să nu fie nici o confuzie între cine și cine se dă lupta, inserturile avertizează. "Inamicii", burtoși, caraghioși, stupizi, ținând ședințe nesfârșite; dame în volanuri; pupături în bărci; pahare de ceai aliniindu-se după figuri de dans de salon: un bătrân senil mângâind corzile unei lire desenate pe o ușă; o delegație de bătrânei vine să salveze guvernul și un zdrahon de soldat, profilat măreț, le rânjește: "Niet", "Bolșevicii": agitatori cu fețe de samsari sau hoți de
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
aduce cămășile de noapte însîngerate ale fecioarelor și iasomia uscată/ din călimări amorțite se înalță șerpi scrijelind cu limbile lor/ o scriere indescifrabilă rotocoale de bale și venin alunecă/ pe carnea diafană se zvîntă pe hîrtia de sînge/ în jurul focului dansul ritualul sinteza deșertului din întunericul firidelor/ un ochi adormit își secretă privirea în turnuri de fum/ se scurge prin spații înguste în sofismul geometriei". Ne aflăm pe un tărîm al imanenței care își refuză orice idealizare, izvorînd din sine, insubordonabilă
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]