3,068 matches
-
poate să-și permită, la adăpostul puterii, să trateze niște ființe umane ca pe niște date). O cercetare „stângistă” în polemică cu cercetarea tipică a „sistemului” nu poate adopta obișnuințele lingvistice și metodologice ale acesteia din urmă. Un roman de Dario Bellezza 2 despre acei Guido, Giorgio, Franco, Lucio, Filippo etc. este infinit mai valid, inclusiv din punct de vedere sociologic, decât acest raport sociologic. Cancrini și echipa sa sunt, firește, de partea „tinerilor devianți” și împotriva societății, care înainte îi
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
egiptenii au făcut o serie de însemnări cu privire la regimul Nilului deoarece calitatea recoltelor era determinată de mărimea și momentul producerii inundațiilor acestui fluviu. În Antichitate s-au făcut observații hidrometrice și în bazinele fluviilor asiatice AmuDaria, Zeravșan (aflunet dr. Amu Daria; izvorăște din Tadjikistan), Tigru și Eufrat etc.; în acest caz observațiile sunt legate de sistemele de irigare. Apar și primele ipoteze despre originea și dinamica apelor subterane folosite ca apă potabilă (Egipt, China), în băile publice (Grecia, Roma) și pentru
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
, Darie (pseudonim al lui Aurel Zaharia Moldoveanu; 25.X.1923, Lunca Câlnicului, j. Brașov - 25.X.1983, Brașov), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Valeriei (n. Nicolescu) și al lui Simion Moldoveanu, funcționar. După școala primară la Săcele, frecventează Liceul „Dr.
MAGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287956_a_289285]
-
1995; Pygmalion și alte poeme, Brașov, 1996; Forum Traiani, îngr. Olga Lascu, pref. Miruna Runcan, Brașov, 1998. Repere bibliografice: D. Florea-Rariște, „Eu, Meșterul Manole”, ST, 1957, 6; Voicu Bugariu, „Caprichos”, AST, 1970, 12; Constantin, A doua carte, 203-206; I. Bălan, Darie Magheru, AST, 1973, 6; Adrian Popescu, „Schițe iconografice”, ST, 1973, 16; Lucian Alexiu, „Schițe iconografice”, O, 1973, 11; Constantin Hârlav, „Guernica”, AST, 1975, 3; Lit. rom. cont., I, 488-489; Regman, Noi explorări, 174-181; M.N. Rusu, Darie Magheru, AST, 1985, 10
MAGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287956_a_289285]
-
carte, 203-206; I. Bălan, Darie Magheru, AST, 1973, 6; Adrian Popescu, „Schițe iconografice”, ST, 1973, 16; Lucian Alexiu, „Schițe iconografice”, O, 1973, 11; Constantin Hârlav, „Guernica”, AST, 1975, 3; Lit. rom. cont., I, 488-489; Regman, Noi explorări, 174-181; M.N. Rusu, Darie Magheru, AST, 1985, 10; A.I. Brumaru, Darie Magheru, scriitor național, AST, 1995, 2-3; George Zori, Tragicul Domn al Poeziei, AST, 1995, 2-3; Mihaela Malea Stroe, Al patrulea perete, AST, 1995, 2-3; Corneliu Merlău, Conștiința de sine a scriitorului, AST, 1995
MAGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287956_a_289285]
-
1973, 6; Adrian Popescu, „Schițe iconografice”, ST, 1973, 16; Lucian Alexiu, „Schițe iconografice”, O, 1973, 11; Constantin Hârlav, „Guernica”, AST, 1975, 3; Lit. rom. cont., I, 488-489; Regman, Noi explorări, 174-181; M.N. Rusu, Darie Magheru, AST, 1985, 10; A.I. Brumaru, Darie Magheru, scriitor național, AST, 1995, 2-3; George Zori, Tragicul Domn al Poeziei, AST, 1995, 2-3; Mihaela Malea Stroe, Al patrulea perete, AST, 1995, 2-3; Corneliu Merlău, Conștiința de sine a scriitorului, AST, 1995, 2-3; Munteanu, Jurnal, VI, 185-190; Grigore Cojan
MAGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287956_a_289285]
-
Malea Stroe, Al patrulea perete, AST, 1995, 2-3; Corneliu Merlău, Conștiința de sine a scriitorului, AST, 1995, 2-3; Munteanu, Jurnal, VI, 185-190; Grigore Cojan, Amintiri cu scriitori brașoveni, I, Brașov, 2000, 94-103; Dicț. scriit. rom., III, 15-16; Mihaela Malea Stroe, Darie Magheru. Trasee tragice de la Sisif la Pygmalion, Brașov, 2002. C.H.
MAGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287956_a_289285]
-
absurdului. Apetența pentru dilemele existențiale își află apogeul în Tezaur bolnav. Căutarea, aspirația către cunoașterea de sine este plasată într-un mediu intelectual, ceea ce amplifică neliniștile, zbuciumul unei conștiințe dornice să-și înțeleagă propriile limite și să le depășească. Manuel Darie, tânăr profesor de liceu, devine însă mai cu seamă un personaj-reflector care preia laitmotivele prezente în eseurile autorului. Un roman-eseu, Tezaur bolnav, adună întrebări despre viață și moarte, despre destin, despre cunoaștere, îndoială, singurătate etc. Dedublarea personalității este aici un
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
țărânei. Iar conștiința e bilanțul tuturor lipsurilor: o sinteză a unei erori inițiale: a exista.” Obsesia cu privire la continuitatea strămoșilor prin urmașii lor, cărora le transmit eșecuri și frustrări, pe când cei ce vin sunt destinați să le împlinească, planează asupra lui Darie. Câteva întâmplări devin pretext pentru apariția motivului dublului, a conflictului dintre aparență și realitate și a unei întrebări fără răspuns: care dintre cei doi este adevăratul Manuel Darie? Teribila încleștare finală pentru supremația uneia dintre cele două voințe lasă cale
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
pe când cei ce vin sunt destinați să le împlinească, planează asupra lui Darie. Câteva întâmplări devin pretext pentru apariția motivului dublului, a conflictului dintre aparență și realitate și a unei întrebări fără răspuns: care dintre cei doi este adevăratul Manuel Darie? Teribila încleștare finală pentru supremația uneia dintre cele două voințe lasă cale liberă spre o posibilă alunecare dostoievskiană în nebunie sau într-o realitate a fantasmelor. Personajele adevărate ale romanelor lui M. sunt ideile. De altfel, el își recunoaște apetența
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
alcătuiesc, vizibil, o singură identitate. Ei sunt dublurile care au nevoie unul de altul pentru a se completa, precum trăiesc gemenii unul prin altul, pot fi văzuți și drept un cuplu antitetic față de cele două euri din conștiința lui Manuel Darie. Moartea neprevăzută a lui Anton îl dezechilibrează într-atât pe Andrei, încât nu mai găsește un sens vieții și își află izbăvirea în moarte: „Dacă aș putea să mor în mine pentru a scăpa de mine”. Dacă în Moartea nimănui
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
poeziei, de la tradiționalismul începuturilor, trecând prin impactul fertilizator al modernismului, spre viziunea clasică a senectuții. Din publicistica politică și pamfletară, Zaharia Stancu ar fi păstrat în romane gustul senzaționalului și grotescului, culorile violente și subiectivizarea imaginii. Punând accentul pe ciclul „Darie” și pe romanul Șatra, comentariul se orientează către componentele naratologice (spațiu, timp, tramă epică, organizare internă etc.) și conturează o biografie fabuloasă, proiectată pe un fundal epopeic al lumii și pe o mitologie particulară în care elementul fundamental este pământul
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
Koneț otpuska, pref. Paul Ionescu, București, 1964; Ovidiu Drimba, Ovidii, poet Rima i Tom, București, 1967; Tudor Vianu, Issledovania po estetike, București, 1972; Victor Ion Popa, Viun-Letun, pref. Vicu Mîndra, București, 1973; Mircea Sântimbreanu, Bolșie kanikulî, cu desene de Iurie Darie, București, 1977; Costache Anton, Golubâe vecera, I-II, București, 1978, Kanikulî, București, 1986; Serghei Kozlov, Cum să prinzi un nor, București, 1978 (în colaborare cu Costache Popa); Vladimir Colin, Zubî Hronosa, București, 1979; Camil Petrescu, Poslednaia noci liubvi, pervaia noci
LOGHINOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
GHEORGHIȚĂ, Ion (2.IV.1939, Larga, j. Edineț - 28.XI.1991, Chișinău), poet. Este fiul Dariei și al lui Teodosie Gheorghiță. A studiat la secția de limbă și literatură română a Universității de Stat din Cernăuți și a fost redactor la revista „Moldova”, redactor-șef al Colegiului pentru traduceri al Uniunii Scriitorilor din Moldova. A murit
GHEORGHIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287232_a_288561]
-
Ziariștilor, FCL, 1935, 1268; [Informații biografice] „Anuarul diplomatic și consular al Regatului României”, 1942, 73, 78-79, 126; A. P. Samson, Memoriile unui gazetar, București, 1979, 77-78; Ornea, Tradiționalism, 177-180, 351-355; Atitudini și polemici în presa literară interbelică, București, 1984, 64; Constantin Darie, Eugen Filotti, ALA, 1991, 74; Dicț. scriit. rom., II, 274-276. R.Z.
FILOTTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
de literatură universală apărut la Chișinău, cu intermitențe, între 1967 și 1987, sub egida Secției de traduceri a Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. A fost alcătuit de Alexandru Cosmescu, Igor Crețu, P. Starostin, Ion Gheorghiță, redactori fiind Eugenia David, Pavel Darie, Leonida Iorga (Lari), Ion Vatamanu. Sunt publicate și analizate texte reprezentative din literatura străină, traduse în limba română (cu caractere chirilice). Tălmăcirile din Ovidiu, Horațiu, Petrarca, Boileau, Voltaire, Cervantes, Paul Valéry, Charles Perrault, Anatole France, Paul Eluard, Federico García Lorca
MERIDIANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288092_a_289421]
-
2000; Patronul navigatorilor și alte povestiri portugheze, București, 2003. Repere bibliografice: F. V. Peixoto da Fonseca, [Micaela Ghițescu], „A Bem da Língua Portuguesa”, (Lisabona), 1969, 8-9, 1973, 19, 1979, 3, 1980, 1-2; Dicionario biografico universal de autores, Lisabona, V, 1982, 3983; Darie Novăceanu, Efectul oglinzii, București, 1983, 350-356; Mihai Zamfir, Îndrăgostită de Iberia, RL, 1986, 9; Grețe Tartler, Mistere braziliene..., RL, 1997, 21; Dicț. scriit. rom., ÎI, 401-403; Anca Vaidesegan, O scurtă istorie a unei mari literaturi, LCF, 1998, 5; Victoria Luță
GHIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287272_a_288601]
-
o legătură cu un bărbat însurat, deloc dispus să-și schimbe statutul. Femeia cunoaște la mare un Flaviu înțelegător, dar e abandonată pe loc când în zonă apare o tânără și tentantă Iulie, amanta doctorului Spiru, căsătorit cu prietena Suzanei, Daria. Cele două femei trebuie să facă față coliziunii cu descoperirea înșelăciunii și, în fond, a singurătății lor iremediabile. Ideea (creștină) a speranței este soluția romanului Dincolo de adevăr (1993), centrat pe figura unui chirurg care operează cazuri extreme. În intervalul dintre
GRONOV-MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287368_a_288697]
-
II, îngr. și tr. Alexandru Talex, București, 1998; Chira Chiralina și alte povestiri, pref. Teodor Vârgolici, București, 1999; Mediterana, îngr. și pref. Mircea Iorgulescu, București, 2001; Opere, I-II, îngr. Teodor Vârgolici, introd. Eugen Simion, București, 2003. Repere bibliografice: Ion Darie [Cezar Petrescu], Panait Istrati, G, 1924, 2; Vianu, Opere, III, 169-176; Mihail Sadoveanu, Panait Istrati, „Lumea-bazar”, 1925, 9; Constantinescu, Scrieri, III, 281-292; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 139-143; G. Călinescu, Adriano Tilgher și Panait Istrati, VL, 1928, 3 martie
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
20/1970 redactor-șef. De la numărul 11/1971 până la numărul 26/1988 director este George Ivașcu. Între numărele 31/1974 și 29/1977 revista are și un colegiu alcătuit din Ana Blandiana, Șerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Ion Horea, Nicolae Manolescu, Darie Novăceanu. De la numărul 32/1988 R.l. este condusă de un consiliu redacțional coordonat de Dumitru Radu Popescu, președinte al Uniunii Scriitorilor. De la numărul 51/1989 până la numărul 13/1990 coordonarea este asigurată de un consiliu provizoriu format din Octavian Paler
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
literaturilor străine, care au avut parte de rubrici speciale, cum ar fi „Ce e nou în cultura...”, „Cronica traducerilor” (cu contribuții de Petru Popescu, Edgar Papu ș.a.), devenită apoi „Cartea străină” (ținută în anii ’70 de Nicolae Balotă, ulterior de Darie Novăceanu, Grete Tartler, Andreea Deciu, Mihai Zamfir ș.a.). O dovadă a deschiderii spre universalitate pe care o anunța programul inițial este și numărul impresionant de traduceri. Deși câteodată conjuncturale, impuse de diversele evenimente politice - de pildă, vizitele în străinătate ale
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
și ajutorul sovietic, colectivizarea, viața „nouă” în fabrici și uzine, condamnarea războiului rece, a imperialismului și colonialismului etc. Publicația se sprijină în cea mai mare parte pe forțe locale, colaboratorii fiind scriitori brașoveni sau din zonă. Semnează versuri D. Gherghinescu-Vania, Darie Magheru, Ștefan Stănescu, Petru Homoceanul, Ion Potopin, Daniel Drăgan, I. Sassu-Ducșoară, Victor Calmuc, George Popa, Ion Lupu, Constantin Olteanu, Mircea Avram, Șt. A. Banaru, V. Copilu-Cheatră, V. Diaconescu, Lidia Magheru ș.a. Între autorii de proză (schițe, povestiri, nuvele, fragmente de
LUCEAFARUL DE ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287864_a_289193]
-
de proză (schițe, povestiri, nuvele, fragmente de roman) se află Petre Sălcudeanu (În așteptare, Un gram de aur, În recunoaștere), Adrian Cernescu, Constantin Cuza, I. Sassu-Ducșoară, Aurel Călinescu, Dionisie Bârcea, Cornel Stănescu, Gr. Chirițescu, I. Gajdo ș.a. Literatură dramatică semnează Darie Magheru (Eu, Meșterul Manole - poem dramatic), Paul Constantin, Elvira S. Popa, Mihail Severin. O bogată culegere de strigături populare publică I. Sassu-Ducșoară. Studii privind aspecte ale istoriei literaturii și culturii românești aparțin lui Petru Homoceanul (despre St. O. Iosif, Magda
LUCEAFARUL DE ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287864_a_289193]
-
prima oară în istorie, o "mesiune", comunistul tînăr, Pavel, rupt între lumea nouă din care face parte cu vîrsta, dar în care nu-și prea găsește locul și în care n-o poate "chema la ordine" pe mama sa, bătrîna Daria, stîlpul psihologic al lumii vechi, și mai tînărul Andrei, fiul, care arde de nerăbdare să se angajeze pe șantierul hidrocentralei, "să pună umărul", Sonia, nevasta lui Pavel, cea mai adaptată vieții de oraș, cea care " Cîtă vreme trăiseră în Matiora
Despărțirea de Matiora by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17160_a_18485]
-
departe cu ceea ce croșeta Sonia, unde totul era numai găuri-găurele, ca o dantelă, cum cerea, dragă doamne, moda." (265). Pe de altă parte, există lumea rezistenței, toți un fel de out-laws: bătrînul și ciudatul Bogodul, un dizident în felul său, Daria, cea care cunoaște legile cele vechi, care nu sînt cele ale bisericii, clădirea ei fusese de mult transformată în depozit și sătenii nu par foarte afectați, ci datinile din ce în ce mai golite de sens ale ritmurilor naturii; Sima și nepotul ei, băiatul
Despărțirea de Matiora by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17160_a_18485]