1,810 matches
-
mai degrabă o eterogenitate sau o cvasieterogenitate a textelor, întrucît secvențele descriptive și dialogice se transformă uneori în soluții de continuitate în textele narative, astfel încît este admisibilă ideea că toate speciile, genurile și subgenurile sînt clase, stabilite prin observarea datului istoric sau prin extrapolare, pornind de la acest dat, iar departajările lor decurg din necesități metodologice. Stabilirea unei tipologii a textelor ar putea avea în vedere și optica lingvisticii integrale a lui E. Coșeriu, după care categoriile de texte se stabilesc
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
textelor, întrucît secvențele descriptive și dialogice se transformă uneori în soluții de continuitate în textele narative, astfel încît este admisibilă ideea că toate speciile, genurile și subgenurile sînt clase, stabilite prin observarea datului istoric sau prin extrapolare, pornind de la acest dat, iar departajările lor decurg din necesități metodologice. Stabilirea unei tipologii a textelor ar putea avea în vedere și optica lingvisticii integrale a lui E. Coșeriu, după care categoriile de texte se stabilesc prin apelul la funcția textuală, în calitate de categorie a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
provine din geometria algebrică (delimitînd topologia algebrică); numită și teoria categoriilor, este aplicabilă și logicii. În semantică, un concept asemănător celui de "topos" este stereotipul. În analiza literară, conceptul a fost reintrodus de E. R. Curtius pentru a desemna un dat substanțial (temă, materie, argument) permanent, un fel de reprezentare arhetipală a subconștientului colectiv, în sensul teoriei lui C. G. Jung. În cadrul teoriei argumentării în limbă, promovată de O. Ducrot și J.-C. Anscombre, topoi sînt principii generale, comune, acceptate de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
urmează cursul spre mântuirea neamului omenesc, până când se vor naște toți cei ale căror nume sunt scrise în Cartea Vieții, iar numărul lor, după cum menționează unele surse, va fi egal cu numărul îngerilor din ceruri. Mântuirea nu este însă un dat, ci este rezultatul alegerii noastre de fiecare clipă, al libertății și sinergiei divino-umane, al luptei noastre cu păcatul: "Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum împărăția lui Dumnezeu se ia cu asalt, și cei ce pornesc la asalt pun mâna
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
și că secvențele „subiectului”/„povestirii” nu sînt decît devieri de la o poveste preexistentă; ea, o premisă indispensabilă a naratologiei, ne permite să despărțim în final non-narațiunile de narațiunile care reproduc secvențe ale unor evenimente ce pot fi identificate ca un dat nontextual, anterior reprezentării narative și indiferent de această prezentare. Nu înseamnă că întîmplările din Mara lui Slavici se vor fi petrecut într-adevăr; înseamnă că Slavici a introdus în baza de date, independent de perspectiva prezentării, o serie de întîmplări
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
primează asupra istorisirii - dacă nu am avea istorie, ce am mai istorisi? - dar ierarhia aceasta nu funcționează implacabil, regula împunînd mai degrabă, îndeosebi în narațiunea canonică, o inversiune a raportului, în sensul că evenimentul nu mai este prezentat ca un dat, ci ca un produs al unor forțe discursive (Culler.1981:172), de fapt al unei logici „răsturnate”. Un exemplu pentru această logică dublă a narațiunii ne-ar veni din chiar povestea veche a lui Oedip, reconstituită de Sofocle: Oedip este
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
scena primă din discursul pacientului meu este pură fantezie sau trăire reală; dar, dacă iau în calcul și alte cazuri similare, trebuie să admit că răspunsul la această întrebare nu are prea mare importanță”. Că un eveniment narativ este un dat sau un produs nu contează decisiv, căci ambele posibilități vor da aceeași secvență narativă. Ca psihiatru, lasă a se înțelege Freud, ar fi de dorit să se știe ce anume a cauzat boala dar, din moment ce cauza este ambiguă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
hotărît, sub semnul cauzalității. Dacă „Regele a murit, apoi a murit și Regina” nu-i o narațiune, „Regele a murit, apoi și Regina a murit, de durere” este o narațiune. Dar, ar spune Nietzsche, o asemenea secvență nu-i un dat, ci un construct al unei operații retorice. Dacă fabula pare a impune o succesiune precum „simt o durere ascuțită și mă uit în jur după un factor pe care să-l socot cauza înțepăturii”, secvența cauzală „reală” ar putea foarte
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
întîi durere, apoi țintar. Efectul mă determină să „produc” o cauză printr-o operație tropologică ce reordonează apoi secvența „durere-țînțar” ca „țînțar- durere”. „Forțe [textuale] creează în ultimă instanță această a doua secvență, dar nu o voi trata ca un dat, ca ordine adevărată”. Pe primatul evenimentelor se sprijină și William Labov în analiza sa sociolingvistică a narațiunii „naturale”, de zi cu zi: narațiunea este definită aici ca „metodă de a recapitula experiența trecută printr-un acord între secvența verbală de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cazual un KP vizibil, β, al cărui centru este un K gol, β0, iar condițiile de realizare a Cazului direct nu sunt îndeplinite, atunci β0 se poate realiza ca: (a) dativ (warlpiri); (b) ergativ (eschimosă), dacă α este un D/Dat, dacă α este V și β nu este un complement instrumental, dacă α este lexical și β este un complement/ablativ, dacă α este un N și β nu este un complement. Dacă principiile de mai sus determină distribuția Cazurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
legitimitate politică e lipsită de sens pentru o populație obsedată de propria ei supraviețuire și care își percepe stăpânii ca pe o fatalitate venită din înaltul cerului. Capitolul 6 Erodarea încrederii în treizeci de democrații europene Democrația nu este un dat, este un organism viu, mereu în căutarea unui echilibru. În ajunul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1939, Europa era, de la Lisabona la Riga, cimitirul a șaptesprezece democrații care se prăbușiseră între 1922 și 1938. Bineînțeles, astăzi nicio democrație
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ani în Statele Unite începând cu 1952 de către Institutul de Cercetări Sociale al Universității din Michigan și reprodus în multe țări europene în 1980, 1990 și 1999-2000 atestă o creștere a atitudinilor negative față de decidenții politici. Pierderea în popularitate este un dat sociologic. Cu rare excepții, președinții și prim-miniștrii pierd pe parcursul exercițiului mandatului lor o parte semnificativă a capitalului politic care le-a permis să ajungă inițial la putere. Această pierdere poate să fie graduală sau abruptă, lentă sau rapidă. Există
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
năzuind să surprindă "abisalul", ecoul primordial unic și irepetabil. Sondarea adâncurilor operei se realizează cu instrumentele unei poetici a arhetipurilor (arheității), a rădăcinilor ontologice, valorificând cu dibăcie, cum am văzut, sugestiile psihanalizei, mitologiei, simbolisticii poetice, semanticii, stilisticii, filosofiei, sociologiei, religiei. Datul biografic primar este interpretat exclusiv psihanalitic, din perspectiva rezonanței evenimentelor din copilărie în straturile profunde ale personalității creatoare (Bacovia, Vieru). Schițând o biografie a poetului basarabean, autorul constată repede că aceasta este "resorbită" de operă, ca și în cazul genialului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
culturii tradiționale spre introducerea sensului corect". Sensul corect înseamnă "dărâmarea până în temelii" (acesta era un vers-refren și al "Internaționalei" comuniste, "do osnovania"!) a tot ce ține de tradiție, de națiune, de religie: anularea distincției dintre sexe, care "nu este un dat, ci un construct" și eliberarea sexuală printr-o generalizată "perversitate polimorfă", condamnarea "naționalului" (un alt "construct"din pricina căruia s-au destrămat imperiile și au falimentat sistemele coloniale, inclusiv comunismul), înlăturarea creștinismului din cultură. Nu întâmplător această școală, fluturând zgomotos drapelul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
părților sociale neeliberate antrenează de plin drept și fără să fie nevoite să se aplice vreo formalitate, plata unei dobînzi fixată la 7% pe an, în beneficiul societății. Articolul 8 Majorarea capitalului social Capitalul social va putea fi majorat o dat sau de mai multe ori, fie prin emisiunea de părți sociale noi de aceeași valoare nominală, fie prin ridicarea valorii nominale a părților sociale deja emise. Adunarea generală extraordinară este singurul organ competent pentru a hotărî asupra modalităților de majorare
HOTĂRÎRE nr. 1229 din 23 noiembrie 1990 privind constituirea Societăţii Comerciale cu capital integral străin "Witschi (România) Electronic" -S.R.L.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107369_a_108698]
-
precedentă, conform prevederilor art. 69 din Legea nr. 58/1998 . Articolul 29 În cazul în care o bancă înregistrează deficit de rezerve, Banca Națională a României va aplica, în conformitate cu prevederile art. 69 din Legea nr. 58/1998 , una dintre următoarele sancțiuni: - avertisment scris dat băncii; - amendă aplicabilă băncii, egală cu 1% din capitalul social al acesteia; - limitarea operațiunilor băncii. Articolul 30 Modificarea unor operațiuni contabile și/sau a unor raportări statistice, în scopul vădit de a diminua nivelul prevăzut al rezervelor minime obligatorii, daca
REGULAMENT nr. 4 din 16 iulie 1998 *** Republicat al Băncii Naţionale a României privind regimul rezervelor minime obligatorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121306_a_122635]
-
reglementările Băncii Naționale a României; ... e) nerespectarea măsurilor stabilite prin actele de control sau în urma acestora; ... f) periclitarea credibilității și viabilității băncii prin administrarea necorespunzătoare a fondurilor ce i-au fost încredințate, ... Bancă Națională a României poate aplica următoarele sancțiuni: a) avertisment scris dat băncii; ... b) amendă aplicabilă băncii, între 0,05% și 1% din capitalul social, sau administratorilor, conducătorilor ori persoanelor prevăzute la alin. 1, între 1-6 salarii medii nete/bancă, conform situației salariale existente în luna precedentă datei la care s-a
LEGE nr. 58 din 5 martie 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind activitatea bancara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120283_a_121612]
-
redeșteptare" ca descriptor pentru emergența conștiinței naționale. Termenul este neinspirat sub două aspecte. În primul rând, prefixul "re-" implică mitul pe care A.D. Smith (1986, p. 191) îl numește "povestea frumoasei adormite". Povestea decurge după cum urmează: identificarea națională este un dat primordial al conștiinței umane, însă, datorită unor conjuncturi istorice nefavorabile, aceasta a fost estompată și retrogradată undeva în fundalul conștiinței. Odată înlăturate acele contingențe istorice inhibatoare, identitatea națională reiese din nou la suprafață din subteranele conștiinței. Desigur, această argumentație primordialistă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care au tratat fapta lui Mihai Viteazul din 1600. Propedeutic, se poate afirma cu titlu de cvasi-legitate sociologică faptul că orice regim naționalist își va recicla interpretativ trecutul astfel încât să creeze "iluzia naturalității" statului-națiune, i.e., impresia că națiunea este un dat al naturii a cărei existență este imemorială și eternă. Ca atare, este de așteptat ca orice conflict din trecut să fie interpretat în termenii luptei naționale, iar oricărui personaj istoric să îi fie atribuite mobiluri, intenții și loialități naționale. După cum
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este realmente surprinzător la această concepție asupra patriotismului rezidă în încorporarea unor elemente specifice "naționalismului civic" asociat modelului francez sintetizat de Ernest Renan în caracterizarea națiunii drept un "plebiscit cotidian". Spre deosebire de modelul german, articulat de Johann Gottfried Herder în jurul unor daturi inexorabile individului care se i se impun acestuia din afară (descendența etnică, apartenența lingvistică și culturală), versiunea franceză, renaniană, a naționalității este bazată pe alegerea și consimțământul indivizilor de a forma o comunitate națională. Iată ce spune Aaron, idei care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
metodologice și concluziile sale epistemice, intră sub incidența inescapabilului principiu al failibilității (Peirce, 1931). Pe urmele filosofului pragmatist american, K. Popper a făcut o profesiune de credință din ideea failibilității cunoașterii umane, arătând că erorile și limitările rațiunii sunt un dat inexorabil al condiției umane. Limitările nu sunt străine nici lucrării de față, cele mai multe datorându-se perimetrului extrem de întins, acoperind două secole de existență națională românească, asupra căruia am desfășurat șantierul analitic al lucrării. Deși lucrarea își are ca țintă programatică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
consilierii lui. Cel mai rău a fost Popescu care, când încerca să își intre în rol, să-și dovedească abilitățile și competențele și statutul lui acolo, mai emana câte o entitate, câte o structură. Noi le primeam ca pe niște daturi, veneau de sus, nu te întreba nimeni dacă ești sau nu de acord. Erau niște scheme care trebuiau umplute cu oameni. Nu erau alternative, nu era societate civilă, aceea era înregimentată, FUS-ul era înregimentat. S.B.: Cu toate structurile acestea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
înainte de orice, însăși autonomia gândirii, fenomenul dominant în ceea ce ne-a apărut a fi unitatea de viață omenească; iar vizarea nu mai poate fi natural-istorică, fiindcă în orizontul în care această vizare devine posibilă, autonomia gândirii este luată ca un dat, fără a fi chestionată, așadar fără a fi înțeleasă. Vizarea numită aici non-naturală sau fenomenologică are ca "obiect" tocmai gândirea autonomă cu toate actele sale constitutive, adică întreaga serie de constituiri prin care "lucrurile" sunt preluate și prelucrate, în așa
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în felul acesta s-ar putea trece dincolo de "părere". Ar fi fost mai bine sau, poate, mai comod să pun diferența în cauză pe seama unei rătăciri a conștiinței filosofice, în așa fel încât să fie cazul să postulez "ceva" precum "datul", "ființa", "lumea", o ființare privilegiată, "lumea trăită" etc. ca fiind începutul însuși, cel a cărui originaritate ar fi dincolo de orice contestație (și dincolo de orice pericol de dedublare lingvistică, logică, ontologică etc., de distribuire de sens către două instanțe, subiect și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
plus, în acest fel ies la iveală, din debutul demersului, diferențele dintre regulile metodei fenomenologice, încetățenite în filosofie, în bună măsură, de natura dictaturii judicativului, și atitudinea fenomenologică, oarecum liberă față de aceste reguli. Fenomenul are în alcătuirea sa două elemente: datul și nimicul, ambele posibile, pe rând și în unitatea lor, printr-o/pentru o conștiință, ea însăși dependentă ființial, cumva, de "ființarea privilegiată", omul. Cel dintâi, datul, este fenomenul în calitatea sa de "obiect" recunoscut ca atare de o conștiință
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]