2,277 matches
-
o chemare duhovnicească pentru oricine s-a botezat în numele Tatălui și al Fiului și al Sf. Duh, pentru orice creștin ortodox de a apăra cu credință și cu iubire, în orice loc și în orice timp, sfânta noastră biserică strămoșească; „Datini religioase de Anul Nou" era o pledoarie pentru datinile religioase și folclorice de mult încetățenite; „Plugușorul", „Capra", „Jienii", „Te Deumul de mulțumire întru Domnul" de la miezul nopții când în biserică se cântă „veșnica pomenire", se sting luminile în biserică, rămânând
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tatălui și al Fiului și al Sf. Duh, pentru orice creștin ortodox de a apăra cu credință și cu iubire, în orice loc și în orice timp, sfânta noastră biserică strămoșească; „Datini religioase de Anul Nou" era o pledoarie pentru datinile religioase și folclorice de mult încetățenite; „Plugușorul", „Capra", „Jienii", „Te Deumul de mulțumire întru Domnul" de la miezul nopții când în biserică se cântă „veșnica pomenire", se sting luminile în biserică, rămânând numai una, la sfânta Masă, ca la Paști, iar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Eugen. Redacția și administrația revistei la protopopi atul Bârlad, strada Nicolae Bălcescu nr. 20. Este o continuare a ceea ce a fost Pastorul Tutovei din perioada 1938 - 1943, realizată de Asociația preoților ortodoc și din fostul județ Tutova. Citim din cuprins: Datini și obiceiuri de Sfint ele Paști - de Eugen Stoian, Ouă încondeiate - de Ilie Murărașu, Iertarea o îndatorire prioritară a creștinului, de Marin C onstantin, ABC‐ul micului creștin, de Ioana Săucă; dar și: Când a apărut și Ce urmăriți domnilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Revista, așa cum s-a prezentat și cum își propune să se prezinte din nou publicului cititor, tratează subiecte din universul teologic, capitole și subcapitole din: eclasiologie (doctrina despre biserică), soteriologie (doctrina despre mântuire), eshatologie (doctrina despre sfârșitul lumii), morala creștină, datini și obiceiuri la români, arheologie biblică etc. Așadar, această revistă, pe care ne place s-o intitulăm „Flacăra 396 ortodocsiei” , în țara berladnicilor are nevoie de sprijinul moral și material al tuturor pentru a se putea naște din nou” * Păstorul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cuza" din Iași, licențiat în 1965. Funcționează ca profesor la liceele din Puiești și Negrești până în 1979, apoi se angajează în cadrul Centrului Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Vaslui. Activitate publicistică la Vremea nouă, Luceafărul (București), Datini (București), Comorile noastre, Strict studențesc 370 (Iași), Meridianul, TVV, Radio, Acta Moldaviae Meridionalis, Adevărul, Apollo, Clepsidra, Oferta (Vaslui), Vocea satului (Văleni-Vaslui), Convorbiri literare. Tip. Datini și obiceiuri de pe valea Tutovei, 1981, Cartea întâia a Racovei, 2004 și alte monografii valoroase
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Vaslui. Activitate publicistică la Vremea nouă, Luceafărul (București), Datini (București), Comorile noastre, Strict studențesc 370 (Iași), Meridianul, TVV, Radio, Acta Moldaviae Meridionalis, Adevărul, Apollo, Clepsidra, Oferta (Vaslui), Vocea satului (Văleni-Vaslui), Convorbiri literare. Tip. Datini și obiceiuri de pe valea Tutovei, 1981, Cartea întâia a Racovei, 2004 și alte monografii valoroase. SILVESTRU Valentin n.20 oct. 1924 - m.16 nov.1996 .Studiază la Vaslui și Iași. Debutează ca autor satiric în 1940, în revista lui Tudor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de studii publicate în ziare și reviste, peste 1000 de editoriale, mii de emisiuni și interviuri, inclusiv cu 6 406 Președinți de Stat, 14 Prim-miniștri, parlamentari europeni, etc. + Diferite extrase și broșuri, printre care <UNISON RADIO, continuă...>, 1999, O datină spectacolUrsul (1980), s.a. ¾ DIRECTOR GENERAL și Proprietar al grupului de presă CVINTET TE-RA (televiziune, radio, ziar). Organizator și conducător de cercuri și cenacluri literare; cel mai cunoscut "Mugurel 74" ¾ Onorat cu numeroase diplome, distincții și premii, Ordinul Ziariștilor, Clasa
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și ea formată esențial din valori. Ar fi dificil să se imagineze, de exemplu, nerecunoașterea de către cineva a principiilor, teoriilor, conceptelor etc. ca valori ale gândirii umane. Valorile sunt induse În conștiința individului prin educație. Ele reflectă, de regulă, o datină, o tradiție, adică o relație pioasă cu trecutul. Fidelitatea față de cutumele comunității reprezintă o valoare de conduită. Dar nu mereu și nu În toate cazurile.. Mai mult chiar, toate componentele epistemologiei Învățământului reprezintă valorile fundamentale ale instrucției și educației și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
excesivă Însă, va genera, În timp anumite distorsiuni funcționale, legate de o anumită "dictatură" a managerului, care vor afecta continuitatea dezvoltării. Pentru instituțiile de Învățământ, universitar sau preuniversitar, cultura organizațională și cultura managerială se mai numesc tradiție instituțională (ansamblu de datini, concepții, legende, obiceiuri, credințe, constituite În cadrul unei comunități sociale și transmise din generație În generație). De aici expresiile des Întâlnite: este o școală de tradiție sau instituția respectivă nu are tradiție. 3. Evaluarea demersurilor strategice Strategia reprezintă ansamblul de operații
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
înger pentru a-l îndemna să primească botezul. Tot El l-a luminat și pe apostolul Petru aflat la Iope printr-o viziune, insistentă și graduală, prin care îi cerea să înțeleagă puterea Crucii și a Evangheliei și să depășească datinile iudaice strămoșești; i-a impus să meargă în casa centurionului, care tocmai trimisese câțiva slujitori să-l cheme, pentru a-l introduce prin botez în prima comunitate creștină. După convertirea acestuia, Petru a trebuit să înfrunte opoziția iudeo-creștină, geloasă pe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Bunicii, părinții, școala și nu în ultimul rând, Biserica sunt de neînlocuit într-o existență normală a oamenilor în societate. Un adevăr cunoscut, dar neasimilat suficient, spune că „drumul libertății trece prin cultură”. Există o cultură de tip rural - obiceiuri, datini, tradiții, ritualuri ce conduc la un comportament civilizat - și o cultură livrească, din care omul „școlit” poate învăța multe, dar nu în mod obligatoriu și bunele maniere. Probleme de educație și comportare civilizată există în întreaga lume și nu vor
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
la cea a descendenței biologice 19. Ea e prezentă mai degrabă la sat și are tăria atât de a rezista în fața timpului, cât și de a accepta modificări. Conștiința comunității de origine e puternic amprentată afectiv. Ea se întruchipează în: datini, obiceiuri, credințe, legende, simboluri, folclor, artă populară, tradiții în port și muncă, dar și în ritualul cultului. Conștiința comunității de limbă înseamnă de fapt conștiința culturii comune, izvorâtă din transformarea folclorului și artei populare de către intelectualitate în cultură națională. "Limba
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ne gândim la schimbarea semnificațiilor unei tradiții asociate unei sărbători precum Ignatul, sau tăiatul porcilor; în contextul integrării europene, modul de sacrificare este în plin proces de "re-brading", ca să folosesc un termen foarte vehiculat, fiind catalogat drept barbar. Referitor la datini sau obiceiuri (diverse tradiții), sunt menționate: Capra, Călușarii, Irodul, Colindul, Sorcova, Plugușorul ș.a. Subiecte cum ar fi obiceiurile legate de cele mai importante evenimente din viața unui om (botezul, nunta, înmormântarea) nu au fost aduse în discuție de nici unul din
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
lor; să fie un om de succes; ceilalți să îi recunoască realizările; să aibă grijă de mediul înconjurător; să protejeze natura. Etnospirituală Discurs / Cunoaștere Trăire / Atitudine Comportament opera eponimă și omul reprezentativ (literatură, muzică, sculptură); personalități (istorice, contemporane); tradiții (obiceiuri, datini, jocuri etc.); mituri, legende; sărbători specifice; sărbători nespecifice (altele decât cele românești); semne și însemne ale credinței; sărbători religioase; ritualuri (post, rugăciune, mers la biserică, spovedit); neologisme, cuvinte împrumutate. Reprezentare socială Heteropercepție Autopercepție dacă tinerii respectă sărbătorile tradiționale; tinerii se
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
îndepărteaz ă de adevăr. Postmodernismul, lăudat și de alți istorici, motivează că monografiile localităților realizate de intelectualii locali, bazate pe elemente socio economice și tabele statistice privitoare la instituții și întreprinderi, la starea sănătății, viața școlii și a bisericii, la datinile și obiceiurile locului , cu includerea de texte din creația populară și cu referiri la „oamenii de seamăʺ ai localităților, deveniți personalități într un dom eniu sau altul, n ar mai reprezenta contribuții științifice dur abil e, ele pierzându și vigoarea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
o lucrare de refer ință pentru toți cei care vor dori să scrie monografii să teșt i; 5. Conținutul acestei cărți prezintă interes nu numai pentru locuitorii comunei Boțești, ci pentru toți cei care doresc să cunoască comorile de limbă, datini, obiceiuri, port etc. și factorii care ne au menținut ca entitate vreme de milenii; ea este un izvor de învățăminte ce se desprind din studierea trecutului.” Alt cititor al cărții, general de brigadă Con stan tin Bucos, cunoscător al operei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
garnizoană în Dacia Transilvană, pe malul Prutului, adică în Iași, unde era întemeiată, sau și de Romani sporită poliție, ce mai în urmă se intitulă Municipium Iașiorum, precum din vechile documente și mai ales din harta Peutengeriană se adeverează. După datina Romanilor, legioanele erau în timp de pace întrebuințate de a lucra sau a povățui lucrările cetăților, a drumurilor publice și acele ale băilor minerale. În cursul petrecerei romanilor în aceste locuri, o ceată a legioanei Iașene s-au întrebuințatu la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sacru, e o problemă destul de sofisticată și că un enoriaș din popor, se poate mântui, fără să intre în asemenea finețuri de om cu carte. În definitiv, dacă duce o viață decentă, dacă merge regulat la biserică și dacă respectă datina, poate spera, cu oarecare îndreptățire, să fie bine privit la Judecata Finală. Vorba lui ne Grigore: la sfârșitul vremurilor nu te întreabă nimeni câte cărți ai citit... Deci, vă rog să mă înțelegeți bine, nu mă grăbesc, prin urmare, să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
EDMUND [Putting up the letter]: Șo please your lordship, none. GLOUCESTER: Why șo earnestly seek you to puț up that letter? EDMUND: I know no news, my lord. GLOUCESTER: What paper were you reading? EDMUND: Nothing, my lord. Flagelul unei datini, permițînd Părerii lumii-a mă dezmoșteni? Pentru că sînt cu doișpe-paișpe luni După-un frățîn? De ce bastard? De ce-njosit? Cînd trupul mi-e la fel de bin' legat, Mintea de nalta, chipul de frumos Că și-al onestei dame plod? De ce Ne pun
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
trecut, colecția secției de etnografie s-a îmbogățit prin achiziții și donații. Ea cuprinde în prezent textile de casă (scoarțe, covoare, lăicere, ștergare etc. textile de port popular, ceramică, arta lemnului, obiecte care oglindesc ocupațiile principale și secundare, meșteșugurile tradiționale, datini și obiceiuri. Acestor categorii de piese li se adaugă fotografii și clișee. În ultimii ani instituția noastră a făcut eforturi pentru achiziționarea de noi obiecte deoarece pe teren numărul lor este într-o continuă scădere. Colecția noastră cuprinde un număr
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
harnașament pentru cai etc. Expoziția se încheie cu un sector în care ne-am propus să schimbăm periodic exponatele, în funcție de sărbătorile de peste an. La deschiderea care a avut loc în ajunul sărbătorilor de iarnă am expus obiecte și imagini ilustrând datinile din preajma Crăciunului și Anului Nou care se mai practică în județul nostru - jocul caprei, jocul ursului, căiuții, irozii, banda lui Bujor. Expoziția Colecția Preot „Vasile Heisu” este deschisă la sediul Primăriei din comuna Răcăciuni încă din anul 1972. Colecția este
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
autor la altul, în funcție de dominanta terorială. Dar prin determinarea unei algoritmizări complexe, ample, interpretarea peisajului conduce la dezvoltarea unei competențe-cheie mai puțin enunțată de bibliografie, respectiv sensibilizare culturală și exprimare artistică (elemente de arhitectură, interpretarea peisajului tehnologic, rural, costume populare, datini și obiceiuri, folclor, tradiții și sărbători etc). Majoritatea specialiștilor în analiza peisajului geografic consideră drept elemente de diagnostic relieful (componentele sale morfometrice în mod deosebit) și modul de utilizare a terenurilor, menținând percepție vizuală asupra peisajului, demonstrată cantitativ și calitativ
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
al meu. Cu pași domoli și nesiguri, intru în bucătărie unde mă întâmpină ca să spun așa, o priveliște apetisantă. ----Pe masă, stau înșirate fel de fel de mâncăruri, băuturi și dulciuri ba chiar și un platou cu fructe, așa cum e datina la sărbătorile creștinilor. Văd ibricul de cafea, îmi place cafeaua, aș vrea să beau, dar o forță interioară îmi spune: nu bea! O sticlă cu vin roșu la care i se alătură o sticlă de lichior preparat de mine din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
spune că nu stă în firea unui simplu om să cucerească într-un timp scurt atât de multă omenire, să cuprindă pământul și marea și să cheme pe oameni la astfel de lucruri, mai ales că ei erau stăpâniți de datini și obișnuințe nesocotite, dar, mai bine spus, stăpâniți de o răutate atât de mare. Și totuși, a avut tăria să elibereze neamul omenesc de toate acestea; nu numai pe romani, ci și pe perși, și, într-un cuvânt, toate neamurile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
o singură haină. Dar pentru ce spun eu: a săvârșit? A putut să convingă atâtea seminții de oameni să cugete nu numai la cele din lumea aceasta, ci și la cele viitoare, să rupă legile strămoșești, să smulgă din rădăcină datinile cele vechi, înrădăcinate de atâta amar de vreme, și să sădească în locul lor altele, să-i abată de la niște reguli ușoare și să-i îndrepte spre niște dreptare grele, cele ale Lui; și să facă acestea, cu toate că toți Îi declarau
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]