1,932 matches
-
starea culturală a maselor”. Acestea sunt „învățământul de atelier”, „munca în comun”, „casele de economii bazate pe reciprocitate”, „asociațiile tinerești”, „asociațiile de cultură populară”, „universitatea populară”, bibliotecile populare, „asociațiile de gimnastică”. Sistemul educației cetățenești are deci scopul final de a „deștepta puterea de simțire” în rândurile tineretului, de a trezi în fiecare individ „simțul că el trebuie să fie un membru activ în societate”. Un reprezentant de seamă al pedagogiei sociale este Émile Durkheim (1858-1917), pentru care „educația este ceva eminamente
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Petrescu, profesorul G.G. Antonescu (1972), „apropiem pe elev de viața pe care o va duce el și de mediul în care va trăi, păstrând însă activității practice un rol important, rolul educativ”. Rezervând activității practice scopul pur educativ, se va deștepta în elevi interesul pentru anumite activități pe care vor trebui apoi să le desfășoare în mediul lor. Analizând însă, peste aproape două decenii, dezvoltarea pe care a luat-o această concepție a „regionalismului educativ” tinzând spre „localism”, G.G. Antonescu o
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
așa de însemnată și de complicată ca lecția”. Pentru a ridica „tehnica didactică la rangul de artă”, profesorul trebuie să-și însușească măiestria de a „trezi interesul”, de a „pregăti terenul” pe care se vor „cultiva puterile native”, se va „deștepta și organiza spiritul” în acord cu „valorile culturii” (Bârsănescu, 1946, p. 29). Căci cultura are rolul său economic (mijloc pentru propășirea materială a unui popor), dezvoltă conștiința națională (are deci forță sufletească), e un bun spiritual și are puterea de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
un șir de ani, mai are o a treia datorie de împlinit, cea de popularizare a științei. În consonanță cu spiritul democratic, care domina vremea, școala studiilor superioare trebuie să țină un contact cu pătura intelectuală a națiunei și să deștepte în cercurile cele mai largi al populațiunei dragostea de știință și respectul față de achizițiile ei.” (Pușcariu, 1921b, p. 8) Cum vedea savantul clujean îndeplinit acest program? „Răspândind cultura științifică în păturile cele mai largi ale societății” prin: a) deschiderea de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sâmbăta, fie duminica după-amiază, în săli publice, școli, biserici. Era pentru conferențiari un prilej nu numai de a apropia „publicul nostru de idealele mari ale vieții moderne în genere și să-l facă să dorească realizarea lor și la noi, deșteptând conștiința și sentimentul datoriilor corespunzătoare”, dar și de a cunoaște „mai bine țara”, precum și „oamenii din regiunea în care au vorbit” (ibidem, p. 5). Conferințele erau oferite și în limbile „populațiilor minoritare”. Printr-un proces de iradiere, universitarii voiau să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de gândire și numeroasele probleme pe care viața economico-socială și culturală a poporului, în dezvoltarea lui firească, le pune pentru a fi rezolvate”. Universitatea are datoria să trezească în rândul unui public larg interesul pentru „idealurile mari ale vieții moderne... deșteptând conștiințe și sentimentul datoriilor corespunzătoare”. Pentru a aprecia la adevărata ei valoare această inițiativă vom consemna că, după mai bine de șase decenii, se adresează universității aceeași invitație: de a se oferi să acționeze „în serviciul comunității”, de a furniza
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
la concluzia că n-are nici un rost... zău așa. Mai întîi că e mult prea devreme pentru noi ca să ne gîndim la... Bani închiși... bani zidiți... Și-apoi, vorba lui Ștefan, mai bine facem o excursie în străinătate. Ne mai deșteptăm un pic... Chiar am să mă interesez de chestia asta... Dă-l dracului de cavou! (după o pauză) E bine așa? Mina: (încă prudentă)... E bine. Ilie: (mulțumit de el) Dacă-i bine, atunci dă-mi o țuică. Îmi dai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lui erupe dintr-o exigență ale cărei cote urcă absolut. Marea lehamite care îl surprinde e încărcată de toate drojdiile unei dezamăgiri de nelecuit. Ar vrea, ah, cît ar vrea să-ți zgîlțîie semenii cu un duh somnolent, să-i deștepte din confuzie și moleșeală. Dar zbaterile lui sînt în deșert. Cine să-l înțeleagă? Licheaua, mediocrul, duduia hormonală? "Omul nou", multiplicat în puzderie de exemplare? În această "brambureală" dibaci întreținută, șarlatanii se chivernisesc pe rupte, se încotroțopenesc, își fac mendrele
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ba eu cred c-ar putea fi luni... Punem pariu? Octav: (după o clipă de concentrare) Nu mai pune, că-i marți... Groparul: De unde știi?! Octav: Nu pot să-ți spun... Groparul: Ei, fie și marți... Păi nu-s mai deștepte animalele ca noi! Habar n-au de marți..., de ce-i aia o săptămînă... o lună, un an... Trăiesc și atît. Fără să știe că-i tînără... că-i bătrînă... că o să moară... Bravo lor! Îți dai seama ce-ar însemna
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fi plătită în multe feluri, probabil că veți face aceste investiții cu zâmbetul pe buze și îi veți determina pe oameni să lucreze mult mai bine. +++ Epilog Un șef a spus că nu dorește să investească în oameni pentru că „se deșteaptă și pleacă”. Competitorul său a adăugat alternativa: „Și dacă rămân cu tine, dar fiind ignoranți?”. +++ Ideea 35. Șansa de a profita de o șansă Atunci când un aplicant acceptă slujba și se alătură companiei dumneavoastră, există un singur lucru pe care
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
dus / Pân` la umbra de schinduf. / Îmi plecară la vânătoare. Vâna ziua, / Toată ziua; / Când fu soarele-ndesară, / Îndărăt că se-nturnară. / Găsi leul daramit, / Daramit / Cu fața-n sus. Să mi-l scoale, nu se-ncrede, / Nu cutează să-l deștepte; Bagă mâna-n sân la piele, / Scoase-o verde tabachere, / Tabachere, / Cu tabac / Tot din Turcia luat. / Bagă mâna-n buzunar, / Buzunar / De sub caftan, / Scoase-o mică de năpârcă. / Pe la nas murgului dete, / Începe murgu-a strefeda, / Din copit-a fulgera, / Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din Turcia luat. / Bagă mâna-n buzunar, / Buzunar / De sub caftan, / Scoase-o mică de năpârcă. / Pe la nas murgului dete, / Începe murgu-a strefeda, / Din copit-a fulgera, / Pe murgul că-l încingea, / Murgu goana că-și lua / Și pe leu că-l deștepta. / N. pe leu că-l prindea / Și frumos că mi-l lega. / La poala caftanului, / La copita murgului. El având o soră mică, / La apă că se ducea, / De departe că zărea / Pe N. că venea. Îndărăt că se-nturna: / Ia
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ritual al inițierii în misterul nemuririi și regenerării permanente, o dată cu decesul ontologic al Soarelui și renașterea cosmică: "Sculați, sculați, mari boieriu, / Dimineața lui Crăciun, / Că vă vin colindători, / Dimineața lui Crăciun. / Trei cocoși negri-au cântatu, / Trei voinici s-au deșteptatu. / Haideți, voinici, la vânatu, / Să vânăm un cerbușoru, / Cerbușoru l-am vânatu. / Adă acu și săgeata! / Nu mă săgeta pe mine, / Că și eu sunt om ca tine, / Da-s de maica blestematu / Să fiu fiară de pădure / Nouă ani
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și de mână mi-l lua / Și prin iaduri mi-l purta, / Doar că l-ar înspăimânta, / Și prin rai încă-l purta, / Doară că l-ar încânta, / Apoi Domnul-Dumnezeu / Cuvânta cu graiul său, / Iar când Domnul cuvânta, / Lumile se deștepta / Și cu drag îl asculta. Cerurile strălucea, / Norii din senin pierea: / "Soare, soare luminate, / Trupușor făr' de păcate, / Raiul tu l-ai petrecut / Și prin iad încă-ai trecut, / Ce mai zice gândul tău?" / Zice că sufletul meu, / Aleg iadul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de câteva ori un exercițiu, cred că am repezit-o puțin. La oră ea m-a pârât prof. Bostan, care era și dirigintele nostru, că aș fi făcut-o proastă. Zâmbind profesorul a spus:”Fă-o și tu pe ea deșteaptă”. Ulterior colega mea a urmat facultatea și a fost o bună profesoară chiar la liceul pe care noi l-am absolvit. In același timp era și sever cu mine, la fel cum era și cu ceilalți colegi. Când am fost
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
stabili contacte cu exteriorul. Étienne Monach revenea din China. A fost, timp de douăzeci de ani, ambasador al Franței la Pekin și a avut o influență importantă asupra cărții lui Peyrefitte, Quand la Chine s'éveillera (Cînd China se va deștepta). Bun prieten al lui Jacques Piette, Monach a venit să facă o expunere despre evoluția Chinei. L-am ascultat și i-am pus întrebări în-treaga seară. Cum presimțeam că această întîlnire va fi de mare interes, am organizat-o la
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
înainte de răsăritul soarelui, ca să le crească fiecare lucru peste an precum crește de atunci ziua. în ziua de Adormirea Sf. Ana [25 iulie], țăranii nu lucrează și nici nu dorm în acea zi, crezînd că nu s-ar mai putea deștepta. Andrei Spre Sf. Andrei [30 noiembrie] se fac cruci pe la ferești cu usturoi; se ung coarnele vitelor și mănîncă cu toții usturoi, de care miros fug strigoii. La Sf. Andrei umblă strigoii. Ca să scapi de ei, trebuie să ungi casa, pe la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
călare pe băț, zicînd: „Cum este de umblătoare țiganca, așa să fie și N. de umblător.“ Cînd îți mor copiii, pe cel nou-născut aruncă-l în drum, și cine l-o găsi să-l boteze. Copilul care de mic e deșteptat va muri. Cînd un copil e apucat de boală grea și nu poate să se vindece, i se schimbă numele, prefăcînd o vînzare cătră altă femeie. Cînd îți mor copiii, să-i vinzi pe fereastră altora, și cu banii ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trimite cu ușurință spre modelul christic. La timpul condamnării, Apostol Bologa se alătură, simbolic, tainei mîntuirii, paradigmei christice. I-o deslușește preotul, venit pentru ultimele sale clipe: "Popa Constantin se aplecă peste capul lui Apostol, blînd ca un părinte care deșteaptă din somn un copilaș iubit: Scoală, fiule, și fii tare în ceasul încercării din urmă precum a fost Domnul și mîntuitorul nostru Iisus Hristos... Apostol Bologa se cutremură, dar se ridică îndată și se uită împrejur cu ochi întrebători." I-
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
fabrici, în miez de uzine", aduce în prim-planul scenei un actor nou. Pretextul muzical devine manifest și se umple de promisiunile unui atașament tacit (exprimat, deocamdată, cu delegație, de interesul pentru bunurile noii proprietare): "Curiozitatea lui Marcian fusese curînd deșteptată de atîtea lucruri noi. Elena ar fi voit să împiedice șuieratul sirenelor și vîjîitul mașinilor, dar Marcian găsea în ele nu numai amuzamentul unui copil mare pentru o mare jucărie, dar și anume armonii noi, foarte interesante pentru urechea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
aceste mutilări începînd cu orbirea, dar variate sub forma supliciilor, precum înșelarea, umilirea, sclavia, ori pierderea ființelor apropiate (cum devenise copilul, pe lîngă ceilalți declasați, sau femeia nopților fără lună, tainica senzuală și dispărută în apele întunecate). Cum se va deștepta personajul, înțelegînd că toate i se întîmplă cu un scop, sau înțelegînd, dimpotrivă, lipsa fatală de sens, într-o persecuție a hazardului și o încleștare pierdută cu Răul uman? Ieșirea din ape a lui Zahei este simbolică. Prin acest act
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
pământului, purtătoare de viață. Se constată convergența simbolică a femeii, a erosului și a cântecului. Cântecul, ca un fluid magic, inundă totul, până și obiectele recluziunii (sertare, cutii, clădirea); are ceva miraculos. Prin iubire, femeia eliberează instinctul erotic, pregătește bărbatul, deșteaptă în el dorinți, transformă pasiunea în cântare: "Și poate că n-ar fi fost nimic/ Dacă nu intra să sape/ Cu cântecul, și degetul tău cel mic". În univers, feminitatea se află peste tot, materială și ideală, în spațiul terestru
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a artei este aceea de a avea un material prin care "să-și realizeze obiectul". Pictura și sculptura au acest material în lumea fizică, dar "poezia trebuie să-și caute acest material în conștiința noastră", acele imagini "ce ni le deșteaptă auzirea cuvintelor poetice". Cuvintele poetice sunt acele cuvinte care pot reproduce "acea imagine materială" din care s-au născut. Titu Maiorescu a identificat patru mijloace prin care poetul reușește să sensibilizeze: 1. alegerea cuvântului celui mai puțin abstract; 2. utilizarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu ușurință, nu ace lași lucru se întâmplă cu trimisul domnesc. Cer ce tând în stânga și-n dreapta, în rândul bolnavi lor tratați de Mița, n-a găsit nici unul vindecat. Așa că medelnicerul conchide, „din patima epilepsii ce are, s-au deșteptat în fandasii și norodul, înșelându-se la multele ei basme, singuri, nechemați aleargă la dânsa și cu toate că din cei ce năzuiesc la dânsa, nici unul nu și-a aflat ajutorul, dar părăsire nu fac“. Pentru a pune capăt acestui cerc vicios
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
definitiv o epocă. Minunea s-a produs. Încă nu-i cunoaștem, statistic, prețul, dar știm că ceea ce ține drept cântarul acestei clipe, ceea ce o recomandă în fața istoriei, sunt mii și mii de vieți sacrificate într-o admirabilă reacție de redresare. "Deșteaptă-te, române" nu mai e o frumoasă formulă retorică de acum un secol și jumătate, ci expresia reală, autentică, a acestei clipe fără pereche. Am plătit scump întârzierea în "somnul cel de moarte". Treziți, în fine, să căutăm a fructifica
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]