4,964 matches
-
partea formală. Trebuia să Întocmească un raport, să Înregistreze numărul morților, care să fie semnat de autoritățile locale. Și așa a făcut. A Întocmit un raport - dar nu În 1941, ci probabil În 1944 - În care a notat: „Cu ocazia debarcării evreilor refugiați din cele 33 vagoane venite din Iași șnumărul vagoanelor a fost de 50ț s’a găsit un număr de 654 morți care au fost examinați de medicul orașului și care au fost debarcați În gara Tg. Frumos XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
i-ar fi interzis să continue operația: „Când s’a deschis al patrulea vagon a apărut un cpt. neamț dela cartierul general nemțesc (?) Însoțit de cpt. Marinescu și mi-a comunicat În nemțește și apoi În limba franceză ca să oprim debarcarea comuniștilor la Trg. Frumos și trenul să fie imediat reîmbarcat șcu evreiț și expediat mai departe. I-am spus că noi nu suntem În stare a lua asemenea măsuri și că voi raporta prefectului și numai În cazul când el
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Am raportat aceasta inspectoratului de jandarmi prin nota telefonică nr. 3 ce am Încredințat-o spre expediere șefului de post din localitate Încheiând și un proces-verbal, care a fost semnat și de către dl comandant al plutonului de jandarmi - trimis pentru debarcarea cadavrelor. Am plecat apoi din stația Mircești XE "Mircești" spre Roman XE "Roman" În seara aceleiași zile Însă am fost opriți În gara Săbăoani XE "Săbăoani" . Aici a venit de la Marele Cartier șGeneralț din Roman, dl maior Simulescu XE "Simulescu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
să fie coborâte acolo cadavrele; a dat dispoziția ca trenul să-și continue drumul spre Săbăoani XE "Săbăoani" , unde a fost oprit pentru că Încă nu i se putea permite să intre În Roman; a ordonat să se continue și acolo debarcarea cadavrelor - și nici o delegație de medici nu a sosit la Mircești (În afară de dr. Pârvulescu XE "Pârvulescu, Nicolaie" , care a venit singur). Medicii au venit la Săbăoani XE "Săbăoani" , ultima stație Înainte de Roman - reședința provizorie a Marelui Cartier General -, pentru a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
viață) - și să trimită și medici care să se ocupe de aspectul sanitar al problemei. Scopul lui nu-l constituiau evreii, ci murdăria creată. - „Toate aceste dispozițiuni s’au tradus imediat În fapt”39. Îngroparea cadavrelor la Mircești XE "Mircești" Debarcarea cadavrelor din „trenul morții” nu a Început Înainte de sosirea la fața locului a unui pluton de jandarmi În frunte cu sublocotenentul Dumitru Popescu XE "Popescu, Dumitru" din Compania de poliție nr. 60 din Roman XE "Roman" . La orele amiezii, În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
hotărâri privind internarea răniților, să decidă cine are șanse să trăiască, sau măcar să oprească hemoragii - misiunea lor era să se Îngrijească de reducerea primejdiei ecologice și a poluării cauzate de existența unui cimitir deschis și mobil, să se Îngrijească de debarcarea cadavrelor și, dacă se poate, de curățarea trenului - ceea ce au făcut parțial. Medicii români veniseră să se ocupe de tren, nu de evrei! Dar În timpul anchetei și la proces, atât Simulescu, XE "Simulescu, Virgil" cât și dr. Pârvulescu XE "Pârvulescu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cu privire la Săbăoani XE "Săbăoani" au fost mincinoase. În afară de un vagon sau două, nu s-a dat apă evreilor. Când au ajuns la Roman, XE "Roman" aproape că nu au fost În stare să bea apă din cauza deshidratării (vezi infra)60. Debarcarea cadavrelor În stația Săbăoani XE "Săbăoani" s-a făcut de data aceasta În noaptea de 2/3 iulie 1941, precum ceruse Simulescu XE "Simulescu, Virgil" să se facă la Mircești XE "Mircești" . Toate vagoanele au fost deschise, iar o comisie
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
au fost deschise, iar o comisie de medici „a examinat starea sanitară a trenului”. Toate cadavrele au fost azvârlite afară, Însă când trenul a sosit - a doua zi, la ora 2.30 - la Roman XE "Roman" , iar erau cadavre. La debarcarea lor a ajutat și plutonul de jandarmi care venise de la Roman la Mircești și a Însoțit „trenul morții” până la Săbăoani 61. În ceea ce privește Înhumarea, la Săbăoani XE "Săbăoani" s-a realizat imposibilul: a fost executat ordinul Marelui Cartier General pe care
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
XE "Cipoiu" i-a spus primarului că au fost cca 180 de cadavre. A mințit, după cum a mințit și comandantul Legiunii de jandarmi când a raportat acest număr. Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" a raportat În septembrie 1941 că operațiunea de debarcare a cadavrelor a fost executată la ordinul maiorului Simulescu XE "Simulescu, Virgil" „de la Marele Cartier General” și a continuat toată noaptea: „S’a dat jos din vagoane aproximativ 300 cadavre”63. Primarul satului a adăugat că jandarmii au interzis locuitorilor
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
șef de birou care-i sunt subordonați, și supraviețuitorii trenului - pe care acești ofițeri l-au creat și i-au urmărit deplasarea. Tot ceea ce prefectul Romanului XE "Roman" și-a amintit În 1945 despre tren a fost că „cu ocazia debarcării evreilor din vagoane s’au găsit un număr de cadavre, nu știu precis câți”. Prefectul nu mai știa precis dacă au fost urcați din nou În vagoane toți evreii, sănătoși sau bolnavi. „Știu numai că au fost reîmbarcați toți cei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
faptului că la Roman XE "Roman" au fost reîmbarcați toți evreii, fără ca să fie reținuți cei ce se găseau În stare proastă de sănătate și mai ales acei care ar fi putut să se fi Îmbolnăvit din cauza faptului că după debarcarea lor din tren au fost parte Îmbăiați, hainele li s’a ars și goi sau foarte sumar Îmbrăcați au rămas În curtea companiei sanitare o zi și o noapte În frig”77. Cine a fost răspunzător de „nerămânerea” la Roman
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
oferit apă deținuților din tren În momentul În care au fost coborâți din vagoane au observat imediat că supraviețuitorii voiau să bea apă cu toate puterile, dar le era greu. Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" a refuzat să permită apa În timpul debarcării cadavrelor În stația Săbăoani XE "Săbăoani" , cu câteva ore Înainte de a se fi permis evreilor să bea la Roman, XE "Roman" când au fost coborâți morții din vagoane: „La coborârea cadavrelor au asistat printre alții și slt. Triandaf XE "Triandaf
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pe cadavre nu se constată nici o urmă de violență... Constantând starea cadavrelor, intrate, unele din ele În descompunere au opinat la Înhumarea lor urgent”. Și au fost Înmormântate de Comunitatea evreiască. Nici o altă autoritate nu a Încheiat vereun document cu privire la debarcarea evreilor din tren, iar procurorul-șef Nicolaie Martinescu XE "Martinescu, Nicolaie" „și-a declinat orice rol În această chestiune, considerând-o de atributul exclusiv al organelor militare”. El a acceptat să dea autorizații de Îngropare numai pentru cei care au
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
procedat Într’un mod sălbatec”. Precum am menționat, Cuza XE "Cuza, Alexandru C." a avut o influență directă asupra inițiativei antievreiești a prietenului și simpatizantului său Ifrim XE "Ifrim" . În septembrie 1943, după greaua Înfrângere de la Stalingrad XE "Stalingrad" și debarcarea forțelor aliate pe țărmurile Italiei, Cuza XE "Cuza, Alexandru C." a continuat să-i Învețe pe români că iudaismul ca religie și evreii ca popor constituie un pericol pentru viitorul României. El a publicat (În revista locală Cetatea Moldovei) un
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
posibil ca un astfel de masacru, care s-a desfășurat În al doilea oraș ca mărime din țară, care a necesitat o coordonare Între diverse ministere și Între ele și Armată și Jandarmerie, parcursul a două trenuri cu deținuți și debarcarea a mii de cadavre de-a lungul României - cum se poate ca toate acestea să nu-și fi găsit expresia În ședințele de guvern? Doar dacă s-a hotărât, către sfârșitul anului 1943 sau la Începutul anului 1944, că cea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
prefectului Captaru XE "Captaru, Dumitru" , august 1941. 7. Raport 99, autentic, al Chestorului Poliției Iași, Chirilovici XE "Chirilovici" . 8. Raport 99, modificat, al Chestorului Chirilovici XE "Chirilovici" , august 1941. 9. Raport al șefului Poliției Târgu Frumos XE "Târgu Frumos" privind debarcarea a 1258 evrei morți din Trenul Mortii și Îngroparea lor in cimitirul evreiesc din localitate. 10. Raport comun al șefului „trenului morții” spre Calarași, primarul, medicul orașului, și șeful Poliției din Târgu Frumos XE "Târgu Frumos" . În trenul Morții „s-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
înscris pe ordinea de zi inclusiv această chestiune. Conducătorul statului influențat în bună măsură de rapoartele alarmiste ale SSI, Siguranței și Secției a II-a din cadrul Marelui Stat Major cu privire la pretinsul "pericol" reprezentat de prezența evreilor în cazul unei eventuale debarcări sovietice fie în Odessa, fie în regiunile învecinate 77 a comunicat celor prezenți decizia sa de a deporta evreii din Odessa. Întrucât dialogul dintre mareșalul Antonescu și guvernatorul Alexianu este definitoriu pentru concepțiile antisemite ale Conducătorului statului, precum și pentru cruzimea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
statului, precum și pentru cruzimea manifestată față de evrei în anumite situații, îl vom reda în întregime: "Mareșal I. Antonescu: Pe jidanii din Odessa te rog să-i scoți imediat din oraș, pentru că din cauza rezistenței Sevastopolului ne putem aștepta chiar la o debarcare la Odessa. Eu credeam că Sevastopolul va cădea mult mai curând. Astăzi însă, datorită faptului că flota rusească are posibilitatea să utilizeze Sevastopolul, poate să ne facă o surpriză dezagreabilă. Gh.Alexianu: Le-am dat termen ca să-și lichideze totul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sută, poate să moară o mie, poate să moară toți, dar nu vreau să moară niciun funcționar sau ofițer român. Mă tem până aduc alte trupe acolo. Trupele care le avem la Odessa nu sunt suficiente dacă se întâmplă o debarcare. Nu știu dacă vine sau nu o debarcare, dar trebuie să fiu prevăzător și să-mi iau toate precauțiunile. Deci să-mi scoți jidanii din Odessa. Mie îmi este teamă să nu se producă o catastrofă, din cauza acestor jidani, în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
moară toți, dar nu vreau să moară niciun funcționar sau ofițer român. Mă tem până aduc alte trupe acolo. Trupele care le avem la Odessa nu sunt suficiente dacă se întâmplă o debarcare. Nu știu dacă vine sau nu o debarcare, dar trebuie să fiu prevăzător și să-mi iau toate precauțiunile. Deci să-mi scoți jidanii din Odessa. Mie îmi este teamă să nu se producă o catastrofă, din cauza acestor jidani, în cazul unei debarcări rusești la Odessa sau în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dacă vine sau nu o debarcare, dar trebuie să fiu prevăzător și să-mi iau toate precauțiunile. Deci să-mi scoți jidanii din Odessa. Mie îmi este teamă să nu se producă o catastrofă, din cauza acestor jidani, în cazul unei debarcări rusești la Odessa sau în regiunea învecinată. Dacă cumva ar debarca rușii, ei n-au să vină acolo cu zece milioane de oameni, dar până când să-i dăm înapoi și să-i aruncăm în mare, vor fi lupte. Or, luptele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-i dăm înapoi și să-i aruncăm în mare, vor fi lupte. Or, luptele acestea nu pot să le duc eu, amestecat cu evreii, mai ales când nici nu pot să știu unde ar putea să fie punctele lor de debarcare. Până să ajung acolo, s-ar face ravagii. Și ce învălmășeală s-ar produce, dacă s-ar mai amesteca și evreii în aceste lupte. Eu nu vreau astfel de lucruri; vreau lucru clar. A-i ține acolo este o crimă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Aplicarea deciziei Consiliului de Miniștri de a deporta evreii din Odessa, începând cu luna ianuarie 1942, a fost influențată în opinia noastră inclusiv de evenimentele militare desfășurate pe frontul din Crimeea în ultimele zile ale anului 1941. Alarmat probabil de debarcarea trupelor sovietice în peninsula Kerci (26 decembrie 194179) și de posibilitatea executării unei operațiuni similare în Odessa, mareșalul Ion Antonescu a decis să transpună în practică imediat deportarea populației evreiești din Odessa. La 28 decembrie 1941, subșeful Marelui Stat Majot
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Odessa să fie scoși imediat deoarece din cauza rezistenței SEVASTOPOLULUI și a insuficienței forțelor ce se găsesc acolo, ne-am putea aștepta la o surpriză dezagreabilă. S-ar putea ca din cauza acestor jidani să se producă o catastrofă, în cazul unei debarcări rusești la Odessa sau în regiunea învecinată. Domnul Mareșal Antonescu a spus: "a-i ține acolo este o crimă. Nu vreau să-mi pătez activitatea mea cu această lipsă de prevedere". Rog luați imediat legătura cu Guvernământul Transnistriei aducându-i
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
decembrie 1941. Telegrama nr. 29.709 adresată Armatei a 3-a de către Marele Stat Major, prin care se comunică decizia mareșalului Ion Antonescu de deportare imediată a evreilor din Odessa datorită prelungirii rezistenței Sevastopolului, respectiv temerilor legate de consecințele unei debarcări sovietice la Odessa. 165. 30 decembrie 1941. Nota nr. 1555 înaintată de prefectul județului Dorohoi, colonelul în rezervă Ion Barcan, guvernatorului Bucovinei, generalul de brigadă Corneliu Calotescu, referitoare la împrejurările și modalitatea de desfășurare a deportării evreilor din Dorohoi în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]