16,188 matches
-
literară”, „Viața românească”, „Orizont”, „Tribuna” ș.a. A debutat în „Tânărul scriitor” (1953) cu câteva poezii reproduse și de „Almanahul tinerilor scriitori”. Debutul în volum a avut loc în colecția „Luceafărul” (1962), cu Primăvară cosmică, prefața fiind semnată de Eusebiu Camilar. Debutantul se emancipeză uneori de sub influența clișeelor convenționale ale vremii, prin binefăcătoarea influență a lui Ion Pillat (La derdeluș - poeme într-un vers), Al. A. Philippide, Tudor Arghezi ș.a. Poemele ulterioare, apărute în diverse reviste și culegeri colective, n-au mai
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
de șah. Mișcarea cu calul era greșită. L-am pus la loc. Caii n-aveau nici un sens în jocul ăsta”. Somnul de veci s-a bucurat, din prima clipă, de susținători plini de entuziasm. Editorul Alfred Knopf a simțit că „debutantul” Chandler era capabil să străpungă zidul de opacitate ce-i ținea pe autorii pulp departe de recunoașterea publică/estetică pe care, măcar unii dintre ei, ar fi meritat-o. Pagina întreagă de reclamă cumpărată în Publisher’s Weekly anunța evenimentul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
nu avea decât trei propoziții, textul publicitar miza pe forța de impact a numelor invocate: „În 1929, Dashiell Hammett. În 1934, James M. Cain. În 1939, Raymond Chandler”. Era limpede că editorul își pusese speranțe serioase în viitoarea carieră a debutantului. Alfred Knopf este secondat în această viziune optimistă de Hamish Hamilton, care achiziționează drepturile pentru întregul Imperiu Britanic. Ediția americană apare în februarie 1939, cea britanică - o lună mai târziu. O sincronizare perfectă, veți spune. Da, într-o lume normală
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
recenzia la o carte științifică trebuie să fie cât mai obiectivă posibil. Nu există o rețetă generală pentru redactarea unei recenzii, pe considerentul că aproape fiecare carte este un unicat. Totuși, pot fi date câteva repere. Astfel, dacă autorul este debutant sau mai puțin cunoscut, se pot oferi la Început câteva informații despre acesta (locul de muncă, studii, alte cărți publicate); descrierea bibliografică, adică prezentarea fișei cărții, cu toate datele de pe pagina de titlu (subtitlu, prefață, postfață, editură, localitate, an etc.
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
al Facultății de Matematică a Universității din Galați (1966), lucrează timp de peste trei decenii ca profesor de matematică la școala din localitatea natală. În anii ’90 devine director al Editurii Danubiu. A debutat în revista „Argeș” (1968). Prezent în Caietul debutanților (1977), publică primul volum personal de versuri, Sarea neagră a nopților, în 1979, cartea având pe copertă un text de recomandare semnat de Fănuș Neagu. Lirica lui B. constituie, în mare măsură, un fel de „portret-robot” al poeziei românești a
BURICEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285956_a_287285]
-
debutat în publicația liceală „Revista noastră”. Editoare de prestigiu, B. a îngrijit ca redactor mai toate volumele de poezie din acea epocă, începând cu poeți reprezentativi, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Eugen Jebeleanu, Gellu Naum, Ștefan Aug. Doinaș ș.a., până la tinerii debutanți grupați în jurul colecției „Luceafărul”, ca Marin Sorescu, Ana Blandiana, Nichita Stănescu, Gabriela Melinescu, Cezar Baltag și alții. Concomitent s-a orientat spre domeniul traducerilor din literatura universală, în care și-a putut valorifica însușirile literare. A debutat editorial cu traducerea
BUSNEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285962_a_287291]
-
Vom menționa câteva. Iată de pildă, romanul Pâine albă de Dumitru Mircea publicat în foileton în Viața românească, apărut în acest an la Editura Tineretului, într-un tiraj de invidiat: 22.000 exemplare, tiraj rezervat doar consacraților și foarte rar debutanților în roman. „Un roman valoros al unui tânăr scriitor” conchide S. Damian 29 în Contemporanul. Pe drumul înfloririi gospodăriei agricole colective își întitulează Silvian Iosifescu 30 cronica literară. Același înalt diapazon analitic și în Almanahul literar 31 din Cluj și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a câștigat întrucâtva dreptul și care poate fi socotit cel mai de seamă - când e întemeiat pe studiul serios al problemelor vieții și creației: îndrăzneala, această forță în stare să urnească din loc munții rutinei și ai conformismului placid”. POEZIA DEBUTANȚILOR. ALTE PROFILURI LIRICE O trăsătură distinctivă a anului este numărul mare al poeților debutanți în volum, comparativ cu anii anteriori. Debutează editorial Alexandru Andrițoiu (în Țara Moților se face ziuă), Werner Bossert (Vânt nou), Florin Mugur (Cântecul lui Philip Müller
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
e întemeiat pe studiul serios al problemelor vieții și creației: îndrăzneala, această forță în stare să urnească din loc munții rutinei și ai conformismului placid”. POEZIA DEBUTANȚILOR. ALTE PROFILURI LIRICE O trăsătură distinctivă a anului este numărul mare al poeților debutanți în volum, comparativ cu anii anteriori. Debutează editorial Alexandru Andrițoiu (în Țara Moților se face ziuă), Werner Bossert (Vânt nou), Florin Mugur (Cântecul lui Philip Müller), Ion Petrache (Aripi), Aurel Rău (Mesteacănul), Ștefan Iureș (Cuvânt despre tinerețe și Urmașii lui
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dramaturgiei (1949-1952) Lingvistica. Proiectul noii ortografii Varia Note și comentarii 1953 Uragan la Uniunea Scriitorilor Tipicul în literatura realist-socialistă Aria cenușiului în proză Petru Dumitriu nu mai este singur Proza: Concluzii Aspecte ale poeziei Comandă socială - poezie de dragoste Poezia debutanților. Alte profiluri lirice Poetice faceri Critica și istoria literară Reportajul literar: 1949-1953 Sămânță și rod Note și comentarii Indice de nume FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\ana selejan-literatura in totalitarism.doc PAGE 56
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de Unirea Principatelor. Revista a publicat descrieri ale unor cărți rare (Critil și Andronius sau Prologul tuturor sânților de mitropolitul Dosoftei), acte oficiale. Literatura beletristică era reprezentată de scrierile minore ale lui Romulus Scriban, încă elev, apoi student la Torino, debutant în A.r., de I. Ianov, D. Ralet, Gh. Tăutu, Gh. Sion, cu producții ce se înscriu în sfera poeziei patriotice, de versurile lui B. P. Hasdeu, Th. Șerbănescu, I. V. Adrian și Gh. Nichitachi, fabulist, imitator al lui AI
ATENEUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285488_a_286817]
-
publicație ținea, de asemenea, „să instruiască și să moralizeze poporul”, pentru „a crea în țară un curent educativ”, iar în al doilea rând, să ofere publicului operele originale și „transcendente”, intenționând să publice, în acest scop, scriitori cunoscuți, dar și debutanți. Programul schițat conține, comparat cu acela din 1866, și câteva elemente noi. Mai întâi, o pronunțată nuanță națională. „Piatra angulară” trebuia să fie „amorul naționalității române”, „infiltrarea lui în toate fibrele românești”. Apoi, se arăta interes pentru emanciparea femeii și
ATENEUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285487_a_286816]
-
Emil Isac, Aron Cotruș (acum într-o fază de revoltat și de umanitarist), a lui Camil Petrescu, Camil Baltazar, Vladimir Streinu. „Simpatia” nu exclude și publicarea unor poeți vetuști, de „concepție”, ca D. Nanu sau A. Toma, sau a unui debutant ca Zaharia Stancu, mai înrudit cu ceea ce avea să fie lirica htonică, tradiționalistă, decât cu poezia simbolistă și intelectualistă. Până în 1925, A. l. și a. își precizase doar caracterul „mozaicat”, eclectic, recrutându-și colaboratorii oarecum la întâmplare, astfel că alături de
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
funcții, legi și valori, tânărul trăiește o derută și mai mare. Privindu-l cu asprimea cuvenită, șeful de secție îi comunică imperativ prima regulă a meseriei: „Uită tot ce ai învățat la școală. Cititorul nu vrea teorii, ci fapte”. Orice debutant în ale jurnalismului a cunoscut pe pielea lui ce înseamnă orgoliul, complexele și suficiența unor colegi titrați doar la școala vieții. În meseria de ziarist, orice este posibil - inclusiv să crezi că știi, neștiind de fapt mare lucru. Nevoia și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Nu este normal să fim într-un autobuz și să descriem în amănunt ceea ce vedem pe fereastră. La fel de nepotrivit (incredibil) este să zăbovim descriptiv pe detalii ambientale în timp ce ne grăbim spre un loc anume. Lipsa de experiență îi face pe debutanți să supraliciteze dramatismul unei scene (o cabină de teleferic defectă, suspendată deasupra unei prăpăstii): „Sunt în telecabină de ore întregi. Nimeni nu vorbește. Toți ne speriem și țipăm iarăși și iarăși. Fără rost ne calmăm. Frigul serii devine insuportabil, chiar dacă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vorbirea stufoasă, cu multe subordonate. Evitați psihologizarea: gânduri, sentimente, amintiri, constatări prelungi și tihnite. 2.5. Fluența. Ruda cea săracă Strâns legată de credibilitate, fluența pare a fi ruda săracă a virtuților stilistice. Cei mai expuși lipsei de fluență sunt debutanții, tinerii care nu au încă exercițiul scrisului. Iată de ce nu vom insista asupra acestei probleme, convinși fiind că experiența le va fi tinerilor cel mai bun profesor. Ne vom opri totuși la o cauză mai importantă a lipsei de fluență
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de a scrie. Minte cine spune că nu a trăit angoasa scrisului. De regulă, ea se manifestă în două feluri: nu mai poți scrie dacă nu ai un termen limită (cazul ziariștilor bătrâni) și nu găsești fraza de început (cazul debutanților). Simptomele acestei angoase sunt ușor de identificat: neliniște sau chiar panică, oboseală cronică, lipsă de inspirație etc. Este inutil să repetăm greșelile săvârșite de alții. Dacă nu putem învăța un model de depășire a marilor dificultăți ce apar în elaborarea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în pieptul maghiarimii”. Lucrați într-adevăr la cucerirea acestui teritoriu prin „turlele în formă de ceapă” ale bisericilor ortodoxe, părinte episcop? (Formula AS, nr. 699, p. 3). 6.6. Ancheta Mitul ziaristului de investigație nu este o invenție gazetărească. Fiecare debutant în ale presei visează să treacă cât mai repede la reportaj și anchetă. Să treacă, deci, la genurile care aduc notorietate și cât mai multă adrenalină. Din păcate, lucrurile nu sunt atât de simple. Pe lângă o bogată experiență în domeniu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
poate da frisoane oricărui guvern din lume, provocând crize politice sau căderi la Bursă. Nici o alegere nu este perfectă pentru un tânăr. Un ziar mare oferă multiple avantaje, dar în același timp se arată a fi exclusivist și negeneros cu debutanții. Un ziar local te absoarbe într-o mediocritate mlăștinoasă, plină de concesii și servituți mărunte. Ca și chirurgii la început de drum, jurnalistul trebuie să aibă ocazia să scrie, să i se ofere posibilitatea de a exersa diferite genuri publicistice
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Descrierea materialului didactic tipul de material: compact sau lejer (de exemplu, fascicole cu o structură suplă, care permit o exploatare neliniară); conținut iconografic (imagini, fotografii, documente autentice). Pentru profesor Pentru educat Material colectiv Niveluri 3. Publicul vizat Vârsta, naționalitatea, tipul Debutanți, fals debutanți, cunoscători 4. Structura manualului (materialului pedagogic) Numărul de lecții Planul de ansamblu Planul unei lecții (fazele de desfășurare): descriere 5. Durata și ritmul de învățare Numărul de ore, ani Numărul de ședințe pe săptămână Activități complementare 6. Obiective
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
didactic tipul de material: compact sau lejer (de exemplu, fascicole cu o structură suplă, care permit o exploatare neliniară); conținut iconografic (imagini, fotografii, documente autentice). Pentru profesor Pentru educat Material colectiv Niveluri 3. Publicul vizat Vârsta, naționalitatea, tipul Debutanți, fals debutanți, cunoscători 4. Structura manualului (materialului pedagogic) Numărul de lecții Planul de ansamblu Planul unei lecții (fazele de desfășurare): descriere 5. Durata și ritmul de învățare Numărul de ore, ani Numărul de ședințe pe săptămână Activități complementare 6. Obiective Competențe de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
schimbările structurale implicate conduc la configurarea unei noi culturi organizaționale a instituțiilor educaționale, la noi roluri și responsabilități ale acestora (cf. Potolea, Ciolan, 2003). Astfel, școala devine: - un centru comunitar de resurse; - un furnizor de formare (programe de mentorat penttru debutanți, stagii de formare la cererea companiilor); - un centru de producere și distribuire a cunoașterii (masificarea cercetării științifice, multifuncționalitatea); - un centru de socializare politică și de educație pentru cetățenia democratică („predarea democrației”). Am încercat să surprindem în linii mari direcțiile în
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în Principatele Române). La vârsta senectuții, debutează în proză cu volumul Jaf în dragoste (1993), prefațat nu întâmplător de un poet, Ștefan Aug. Doinaș. Textele, de mică întindere, sunt adevărate poeme în proză, care păstrează o mare parte din suprarealismul debutantului din 1930. Cele mai ample, unde autorul poate experimenta modalități narative noi, din care nu lipsesc viziuni onirice, descrieri de interior somptuoase sau urmuziene, îl recomandă ca pe un foarte modern autor de literatură fantastică. Ambiguitatea, echivocul, ezitarea rămân caracteristicile
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
Craiova. Colaborează la revistele „Argeș”, „Luceafărul”, „România literară”, „Orizont”, „Ramuri”, „Analele Universității din Craiova”, „Literatorul”, „Caiete critice” etc. Debutează cu versuri în revista „Argeș” (1968), la recomandarea lui Ion Caraion, și tot cu un ciclu de versuri intră în Caietul debutanților (1979), al Editurii Albatros. Editorial, debutează individual cu studiul Romanul de mistere în literatura română (1981). Urmează romanul Orașul la ora amintirilor (1984), în care tema obsedantului deceniu este ilustrată prin personaje din medii diferite; sunt de evidențiat aici claritatea
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
limba română pentru școlile israelite; predă la Huși, scurt timp, apoi în urbea de origine, spre a se stabili ulterior la București. În capitală, a funcționat la școlile „Maria” și „Ronetti-Roman” (unde a deținut și postul de director). Ca tânăr debutant în Bucureștii începutului de veac, A. trece prin redacția unor gazete ca „Adevărul”, „România”, „Patria”; vreme de câteva decenii e de găsit semnând, deopotrivă ca poet și publicist, în periodice precum „Evenimentul” (Iași), „Tribuna populară”, „Arta”, „Cronica israelită”, „Mișcarea”, „Absolutio
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]