2,946 matches
-
războiul început, Festivalul de la Lucerna avea să continuie fără Toscanini, iar în 1942 Ernest Ansermet forma cu muzicieni elvețieni orchestra ce avea să devină a festivalului. O orchestră în primul deceniu de mâna întâi, dar prost plătită, ce avea să decadă în anii 1950-’60, în ciuda unor mari dirijori veniți la pupitrul ei, și care avea să fie ulterior desființată în anii ’90. Claudio Abbado a reaprins flacăra și a înscris un nou capitol glorios în lumea festivalului elvețian. Pentru câtă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
gândesc, deja, cu delicii la noile grile conceptuale propuse și impuse de comentatorii, deocamdată, transparenți. Și mai aștept un lucru, unul singur. Să-mi arate cineva cu sublinieri pe text că, în urma acestei combustii publicistice și editoriale, scrisul meu a decăzut. Că scriu, în momentul de față, mai prost, mai fad, mai neinspirat și mai agramat decât în urmă cu un an, doi, cinci, un deceniu... Până atunci, îi mulțumesc sincer acelei grațioase colege „de generație și idealuri“ care, punându-mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
de specialiștii sacrului îți oferea posibilitatea conectării la misterele lumilor paralele și la cele ale universurilor multidimensionale. Din nefericire, majoritatea fanilor culturii pop au eșuat. Ceea ce s-a dorit a fi un ritual spiritual de transcendere a realității mundane a decăzut într-o regretabilă dependență de droguri și într-o periculoasă intoxicare. Am avut de-a face, cu alte cuvinte, cu o inițiere ratată. Totuși, structurile religioase ale culturii pop se mai păstrează și astăzi. Sunt mai mult sau mai puțin
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
scoruri. Femeile îi acordă chiar o importanță mai mare decît o fac bărbații (și în special cei proveniți din mediul rural, cu puțini ani de studii absolviți). Dorința de a face ceva important, care să îi ridice din statutul social decăzut pe locuri apreciate în ierarhiile sociale îi determină pe mulți indivizi din închisori în special pe tineri și pe cei cu un nivel educațional ridicat să privească mediul în care se află ca o adevărată provocare, ce le poate aduce
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
întâlnim la un Restaurant din Reșița ca să luăm cina. Eu am avut o propunere să luăm cina într-un anumit loc la care nu mai vreau să-i dau numele, deoarece am fost foarte dezamăgit de modul în care a decăzut acel local, rămâne doar speranța că decăderea o punem pe seama crizei economice care ne bântuie pe toți, și trebuie să sperăm că poate la anul, vremurile vor fi ceva mai bune. Astfel s-a încheiat și vizita la Reșița, cu
Reșița 2008. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1088]
-
ca să poată supraviețui. Persoanele reale, deformate de agresivitatea și intransigența autorului, reprezintă idei antinomice: pe de o parte Puritatea, Adevărul, Dreptatea, pe de altă parte Viclenia, Minciuna, Tirania. Aduse pe terenul de luptă al autorului - Inorog, personajele sunt teribil minimalizate, decăzute într-o “cumplită inferioritate”, lipsa de principii și puținătatea minții fiind responsabile de înfrângerea lor în planul ideal. Cantemir și dublul său ideal par a fi văzut “jocul ielelor”, jocul ideilor absolute, care provoacă contemplatorului - conform mitului - sucirea minții, orbirea
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
grădină, mama a citit primele cuvinte de pe prima pagină a Jurnalului: „Vreau să devin scriitor“ - și a început să plângă. Oricum, ca elev la Liceul „Gheorghe Barițiu“, n-am strălucit, cu toate că la finele clasei întâi eram totuși premiantul numărul 2, decăzând apoi în următoarea clasă, când am trecut pe locul 4 sau 5. Nu mă entuziasma să învăț, nu-mi erau simpatici profesorii: mă intimidau, îmi inspirau teamă, în afară de cel de fizică, Vasiliu, care părea să mă agreeze (ulterior, am aflat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
poate să-și închipuie că totul se rezolvă prin atitudine sau frazeologie. Nu este oare reve lator că oamenii din ’89 s-au inspirat din Rousseau, mai literat decât oricine, și nu din Montesquieu, spirit solid și profund, care nu decade niciodată în facilitățile talen tului? În Caietele sale, citim despre secolul său și despre influența pe care au exercitat-o femeile în acea perioadă; o observație care ar fi fost și mai exactă dacă ar fi fost făcută în privința oamenilor
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
evaluarea critică a prezentului și identificarea unor soluții eficiente la problemele politice ale țării. "Jurnalistica eminesciană dispune totdeauna de o scenă, plasată între două vaste orizonturi simbolice, Paradisul și Infernul, afirmă Monica Spiridon. Mai precis, trecutul istoric și, respectiv, prezentul decăzut din vechea demnitate. Între ele, gazetarul face ritual naveta"410. În acest joc al punerii în scenă cu rol demonstrativ, prezentul devine, în contrast cu trecutul, o lume pe dos în care prea puține lucruri sunt așa cum ar trebui să fie. Detenta
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
breton și își procură aramă provenind din Insulele Britanice, din Alpi sau din Peninsula Iberică. Aceste schimburi comerciale și culturale sînt numeroase și un tip asemănător se găsește în Anglia cu civilizația din Wessex. Dar, începînd cu -1500 această civilizație decade. Tumulii, mai numeroși, sînt de asemenea mai săraci în metal. Obiceiul de a îngropa morții sub movile cu morminte individuale se observă de asemeni către -1500 în Europa Centrală, cu o expansiune către Franța de Est: movilele din pădurea de la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
autonomia în creștere a mișcării sindicale, impregnată de anarhosindicalism, și de multe alte grupări socialiste: blanquiștii din Comitetul central revoluționar, devenit Partidul socialist revoluționar al lui Vaillant în 1898, revendică moștenirea iacobină; "posibiliștii"din federația muncitorilor socialiști, creată în 1882, decad după criza boulanjistă și scindarea Partidului muncitoresc socialist revoluționar al lui Jean Allemane, în 1890, care propovăduiește lupta de clasă, antimilitarismul și antiparlamentarismul. Numeroși socialiști "independenți" joacă un rol important în mișcare: astfel Millerand sau Jaurès (document, p.311). Dezbinat
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
piețele: carnea este prelucrată la La Villette, vinul la Bercy, în timp ce piețele lînei sînt concentrate la Roubaix, iar cele ale mătăsii, la Lyon. În general, Parisul copleșește centrele provinciale. De-a lungul anilor 1870, piețele și tîrgurile tradiționale din provincie decad. Introducerea unor forme noi de comercializare este astfel consacrată. Marile schimburi nu sînt singurele care suferă transformări. În comerțul cu amănuntul apar sub al Doilea Imperiu magazinele de noutăți, apoi marile magazine, între care Bon Marché, fondat în 1852, rămîne
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din departamentul La Creuse către oraș, deschid satele și fac să circule în ele noi modele de viață și de gîndire. Exodul rural poate fi considerat ca fiind una din cauzele, dar și una din consecințele acestei transformări. Industriile tradiționale decad odată cu plecarea meșteșugarilor. Sentimentul de precaritate și de teamă scade odată cu exodul celor mai săraci. Cazarma și școala par a fi două elemente decisive în reculul particularităților locale. Acestea se estompează totodată în ceea ce privește regimurile alimentare, în dialecte, în utilizarea greutăților
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
foarte vii a sudului tunisian. Formula se vrea suplă, pentru a evita povara unei administrații directe, dar practica îi determină în curînd pe funcționarii francezi să dubleze autoritățile tunisiene. Lovite direct de revelația sfîșietoare a modernității, elitele musulmane ale Tunisiei decad, în timp ce burghezia evreiască autohtonă sau europeană imigrată se afirmă rapid. Pătrunderea în Maroc se face în etape. Problemele de frontieră cu Algeria, cucerirea Saharei după 1900, anarhia în care se găsește aruncată țara, determină Franța să impună progresiv sultanului un
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de ales, voința pare să le întreacă în importanță. Ea este cea care face efectiv gestul alegerii, ea este cea care în calitate de voință liberă realizează suveranitatea (autexousia) omului sau în calitate de voință aservită constrîngerilor ori patimilor îl face pe om să decadă din autonomia lui. Cum orice suflet rațional e dotat cu liber arbitru și voință liberă, libertatea omului se manifestă mai ales în lupta pe care voința lui trebuie să o dea pentru cîștigarea virtuții Potrivit Sfîntului Augustin, care preia ideea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
terestră. Sensul culturii, cum vom căuta să-l lămurim în ultimul ciclu al acestei cărți, este acela de a hrăni spiritul cu sugestia vieții de dincolo de lume, cu imaginea anticipată a unei ordini eterne pentru care el are afinități substanțiale. Decăzută din această funcție spirituală, cultura nu mai are sens. Am fi însă unilaterali dacă am socoti întreaga cultură modernă alunecată pe această pantă a non sensului. În realitate sunt două puteri care o animă: o putere de afirmare a spiritului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care o va pierde în curând, seamănă cu aceea a lui Adam. Catastrofa, ce devastează paradisul, e de asemenea potopul, după care pământul însuși se înrăiește și degenerează împreună cu omul. Iată acum și imaginea ulterioară, opusă celei dintâi, a muritorului decăzut în mizeria terestră: „Frate-al meu, de ce suferi tu? Pășunea mea e suferindă! Frate-al meu, de ce suferi tu? -Turma mea e suferindă! Frate-al meu, de ce suferi tu? -Gura mea e suferindă! Frate-al meu, de ce suferi tu? -Brațul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să îndepărteze cât mai mult responsabilitatea pentru cele petrecute: conform relatărilor acestora, participanții la linșaj au fost "indivizi de joasă speță" din împrejurimi. Membrii elitei ungare locale au încercat să-l salveze pe preotul ortodox; toți făptașii cu timpul au decăzut, au devenit alcoolici, s-au îmbolnăvit de cancer, s-au sinucis sau au emigrat; copiii preotului, ajunși la București după 1945 ar fi fost executați de comuniști etc. Intrarea în Transilvania a trupelor armatei ungare a rămas pentru mulți un
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Calculele matematice au determinat o atitudine diferită de cea oficială și implicit o nouă viziune asupra universului. Imaginea geocentrică a determinat și dezvoltarea cosmologică a întregului imaginar medieval. Lumea infernurilor 125, datorită faptului că era cea mai grosieră și mai decăzută dintre lumi era considerată ca lume subpământeană sau ocupa o parte din suprafața pământului. De asemenea raiul era privit a fi la nivelul cerurilor. Ideea unui Pământ ce nu se mai afla în centrul universului ar fi determinat o uniformizare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al autoarei dintr-o comunicare susținută de Octavian Buhociu la Centrul român pentru cercetări de la Sorbona). Urîtul este o temă revelată și de folclorul românesc exact ilustrat de exegetă. Tot la Plumb apelează pentru a ilustra angoasa românească: "Amorul este decăzut pînă la a fi transformat într-un lucru macabru. Așadar, în climatul deșert al angoasei resortul amorului seacă, nu mai există. Pentru a reveni, poezia Plumb constituie exact această angoasă. Imaginea lui Eros cu aripile atîrnînde, rupte, asimilează prin acorduri
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
căuta În prezent calitatea sa de prezent , nu avea Încredere În timp și nici În istorie și nu spera vreodată s-și ia revanșa În vreun fel . Orice manifestare creativă modernă accepta că este instanta nepersabilă și , În curând, va decădea . Impasul modernității este „reînnoirea permanentă ce duce la desuetudine subită―, trecerea de la nou la desuet esteinstantanee. Eterna reîntoarcere a „noului―, de fapt, este o Întoarcere a aceluiași, drept altul ce se pierde În progres, progres fiind „nu ceva nou, ci
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
aspectele sale esențiale; 3) acordarea unor indicații referitoare la situația, din ce în ce mai frecventă, în care un anumit sistem politico-instituțional în curs de transformare nu este încă complet democratic, dar nici complet nedemocratic. 2. Definiții ale democrației Semnificația democrației a fost dezbătută decade de-a rândul. Încărcat de referințe (ideale, dar și reale) termenul "democrație", desemnând, etimologic, "puterea poporului", a fost adoptat de aproximativ toți politicienii și de toate ideologiile, devenind actual în politică. Efectul final a fost acela de a atribui democrației
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
istoria Romei: epoca de au a lui Octavianus Augusutus, împăratul care, alături de Maecenas, protectorul poeților, a încurajat și sprijinit domeniul literaturii și arta în general. Epoca a fost însă cunoscută și printrun contrast ciudat: în timp ce artele și literele înfloreau, moravurile decădeau. Ovidius a alcătuit una dintre cele mai bogate și mai întinse opera ale clasicismului augustan: tragedii, elegii, scrisori de dragoste ale unor personaje legendare, Ars amandi, rețete cosmetice. Încântă și astăzi prin frumusețea versurilor în care a transpus legendele Greciei
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93505]
-
mai diferențiate, întocmai ca speciile în concepția darwinistă a evoluției. Folosirea termenului de "evoluție" în accepțiunea lui primă nu este, evident, altceva decât o metaforă fantezistă. După părerea lui Brunetière, tragedia franceză, de pildă, s-a născut, a crescut, a decăzut și a murit. Dar tertium comparations pentru nașterea tragediei îl constituie doar faptul că înainte de Jodelle nu s-au scris tragedii în limba franceză. Tragedia a murit numai în sensul că după Voltaire nu s-a mai scris nici o tragedie
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de locuitori, cu funcții industrial-economice importante 7. Astfel, "dintr-un sat mai mare, cufundat în glod și întuneric", Botoșani devine "oraș modern"8, cu toată discrepanța dintre străzile centrale și cartierele periferice. După 1916 însă, comerțul se ruralizează, iar industria decade, principalul factor destabilizator fiind neracordarea orașului la nodurile feroviare principale 9. Deși apare ca un element modernizator pentru structura de drumuri, administrarea căilor ferate s-a dovedit nefavorabilă Botoșaniului care de la acest moment se va afla izolat, într-un continuu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]