3,785 matches
-
serios. Pentru a menține un nivel ridicat al activității economice e nevoie de o cerere dinamică. Deocamdată, această cerere nu vine dinspre țări-le care se afirmă acum (China, India, Brazilia), țări în care repartiția veniturilor este foarte inegală, subzistînd decalaje mari de avuție între regiuni, între mediul urban și cel rural, între sectoarele economiei etc., ceea ce le frînează mult consumul intern. În schimb, aceste țări exportă mult în Statele Unite, înregistrează puternice excedente comerciale cu care asigură finanțarea deficitelor americane. Desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
2020. Potrivit analiștilor americani, globalizarea devine aproape ireversibilă, dar ea tinde să devină tot mai puțin occidentală, se va reduce numărul economiilor rămase în urmă, dar țările asiatice vor stabili noi reguli ale jocului. Avuția globală crește, dar crește și decalajul dintre bogați și săraci. Numărul firmelor globale e în continuă creștere, ceea ce facilitează răspîndirea noilor tehnologii. Conectivitatea crescută a actorilor globali aduce noi provocări guvernelor naționale. În această perioadă, vom asista la o ascensiune puternică a Asiei, în special a
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
anarhia e deplină, iar evaziunea și corupția se întind ca o pecingine. S-a produs o anumită descentralizare a competențelor în favoarea regiunilor, a subiecților federației (mai puțin domeniul militar, afacerile externe, industriile strategice ș. a.) și astfel au ieșit la suprafață decalaje mari între așa-numitele "regiuni de onoare" și altele mai sărace. Primele varsă la bugetul central mai mult decît primesc, fără să aibă nici un fel de avantaj, producîndu-se o redistribuire pentru "egalizarea subiecților", ceea ce întreține numeroase tensiuni interregionale. În același
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
referă la întreaga existență. Nimeni nu și-a imaginat vreodată că un obiect îi poate schimba viața ori că ar fi cheia fericirii. De la cumpărarea de obiecte așteptăm un confort suplimentar și câteva momente de plăcere, nimic mai mult. Astfel, decalajul dintre așteptări și realitate, chiar dacă există, rareori provoacă decepții profunde. Un al doilea factor explică de ce oamenii întorc atât de rar spatele universului mărfurilor. Motivul e că, în societățile noastre, sistemul obiectelor e structurat în întregime pe logica-modă, astfel spus
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
despre sine, individul hipermodern recunoaște că a atins un grad apreciabil de fericire. Aceasta e situația și în privința vieții sexuale, nouă francezi din zece declarându-se în prezent satisfăcuți sau foarte satisfăcuți de viața lor sexuală 65. Totuși, există un decalaj între aceste răspunsuri și unele fenomene care indică o creștere a dificultăților și a frustrărilor. Tulburările de erecție și ejacularea precoce sunt problemele a 20% și, respectiv, 25% dintre francezi; 25% dintre bărbați și 46% dintre femei acuză o diminuare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
stau la baza decepției referitoare la arta contemporană, vezi Anne Cauquelin, Petit traité d’art contemporain, Seuil, Paris, 1996. 10. Prin site-urile sale de întâlniri, Internetul este și el la originea unui nou fel de decepții ce rezultă din decalajul dintre posibilitățile infinite și „rezultatele” care nu corespund așteptărilor, dintre înmulțirea fantasmelor și real, dintre ființa virtuală cu care comunicăm și persoana în carne și oase. 11. John Kenneth Galbraith, Le Nouvel Etat industriel, Gallimard, Paris, 1968, pp. 205-225. 12
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sărace țări ale lumii, 24 se găsesc în Africaxe "Africa" și au cele mai mari datorii externe. Statisticile arată că prăpastia dintre aceste țări și cele mai bogate se adâncește pe zi ce trece, cu o repeziciune uimitoare. În 1960, decalajul dintre 20% dintre cei mai bogați din lume și 20% dintre cei mai săraci era de 30 la 1. În 1990, decalajul a crescut la o proporție de 60 la 1. În 1960, 20% dintre populațiile cele mai sărace din
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
aceste țări și cele mai bogate se adâncește pe zi ce trece, cu o repeziciune uimitoare. În 1960, decalajul dintre 20% dintre cei mai bogați din lume și 20% dintre cei mai săraci era de 30 la 1. În 1990, decalajul a crescut la o proporție de 60 la 1. În 1960, 20% dintre populațiile cele mai sărace din lume dețineau 2,3% din veniturile la nivel global, în timp ce 20% dintre cei mai bogați oameni din lume dețineau 70% din aceste
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
efort. footnote>; dinamica ISD în România, deși a fost una dintre cele mai înalte, comparativ cu alte țări, nu a reușit să asigure un nivel ridicat al investițiilor străine directe per capita în România, motiv pentru care considerăm că acest decalaj în defavoarea țării noastre poate fi îmbunătățit prin cel puțin două modalități, și anume: - promovarea cu mai multă fermitate și consecvență a dezvoltării investițiilor autohtone și a segmentului intern al pieței românești; - utilizarea în mai mare măsură a instrumentelor financiare ale
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și solidarității. Pilonul de mediu vizează creșterea ecoeficienței, în sensul reducerii presiunii activităților socioumane asupra capitalului natural. Implicarea investițiilor străine directe în cadrul celor trei piloni ai dezvoltării durabile în cele din urmă are drept criteriu de performanță pentru țara-gazdă reducerea decalajelor economice, sociale și ambientale ale acesteia față de țările dezvoltate. În cazul în care investițiile străine directe nu contribuie la realizarea unui astfel de obiectiv, nu se poate afirma că au avut un rol pozitiv în asigurarea sau contribuirea la dezvoltarea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
luate în calcul. Eficiența economică, definită ca un raport sau o corelație între cheltuieli și rezultate, presupune mai întâi consumul, cheltuiala de factori de producție și, după un timp, mai mult sau mai puțin îndelungat, obținerea efectelor. Astfel, apare un decalaj de timp (time lag) între efectuarea eforturilor și obținerea efectelor, care va influența mărimea valorică a acestora atunci când factorul timp va fi luat în considerare. Un agent economic va fi interesat să aleagă varianta cu efortul investițional cel mai mic
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
suport al dezvoltării, duc la extinderea capacităților existente, la crearea de noi capacități, la întărirea potențialului de producție al economiei, la creșterea eficienței economice și la întărirea posibilităților pentru un ritm mai înalt de creștere, ca element fundamental în diminuarea decalajelor existente. Creșterea economică (Barro et al., 2005) „a adus după sine bunăstarea și progresul social; veniturile reale ale populației au crescut în general de la o generație la alta, permițând creșterea consumului de bunuri și servicii, ridicarea în timp a standardelor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
lui Solow Conform lui Solow (1956), existența unor economii care au caracteristici asemănătoare în termeni de preferințe și de tehnologii, a unor randamente marginale descrescătoare, precum și a unei flexibilități perfecte a factorilor de producție generează o reducere în timp a decalajului de venituri dintre țări (regiuni). Forța de muncă și capitalul se vor deplasa în direcții opuse - regiunile cu un raport capital/forță de muncă ridicat vor înregistra un influx de forță de muncă, în timp ce regiunile cu un raport capital/forță
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
o preocupare constantă pentru teoria și practica economică, în sensul luării în calcul a impactului acestora alături de alți factori de creștere economică din punctul de vedere al ierarhizărilor și al posibilităților de realizare a procesului de convergență, adică al reducerii decalajelor economice, sociale, tehnologice și ambientale din țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. O altă direcție de dezvoltare a modelelor cu investițiile se referă la importanța acestora ca factor al dezvoltării sustenabile și al noii economii sau economia bazată
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Totodată, ISD vor fi analizate din punctul de vedere al contribuției pe care o au în ceea ce privește: mărimea și structura în dinamică a exporturilor și importurilor României în perioadele de preși postaderare; contribuția la soldul balanței comerciale a României; impactul asupra decalajelor economice regionale (asupra procesului de convergență); raportul dintre profitul reinvestit și cel repatriat; contribuția la complementarea capitalului național. Capitolul 2 Analiza comparativă a investițiilor străine directe din România și alte țări, în condițiile crizei economice internaționale În statisticile internaționale (UNCTAD
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
4.000 miliarde de dolari la nivelul țărilor dezvoltate, ceea ce ne arată că cel mai mare volum al stocului de ISD îl realizează țările dezvoltate între ele; în cazul României, constatăm marea discrepanță dintre intrări foarte mari comparativ cu ieșirile, decalajul dintre acestea mărindu-se în anul 2011 față de anul 2000, la respectiv 68.841 milioane de dolari față de 6.817 milioane de dolari, ceea ce demonstrează că a crescut gradul de dependență a economiei românești față de intrările de capital străin; țările
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și, pe de altă parte, că acest volum investițional extern în creștere semnifică intensificarea tendinței de globalizare, precum și necesități de coordonare a eforturilor investiționale interțări, în ceea ce privește alocarea optimă a investițiilor, având ca finalitate creșterea eficientă a acestora, în sensul diminuării decalajelor de competitivitate și eficiență interțări. Continuarea analizei vizând contribuția ISD la creșterea economică, reflectare a eficienței investiționale externe, am considerat că este posibilă pe baza analizei ponderii medii anuale a influxurilor de ISD ca procent din formarea brută de capital
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
interpretare a posibilelor efecte ale distribuției inegale a investițiilor străine directe la nivel județean și regional. În primul rând, este vorba despre faptul că gradul mare de concentrare în București și Ilfov (circa 60% din total ISD) creează discrepanțe și decalaje de nivel de dezvoltare față de județele cu un volum valoric mai scăzut al investițiilor străine directe, ceea ce nu contribuie la convergența economică reală și nominală, ci, dimpotrivă, la divergență. În sensul convergenței, cel puțin pentru viitor, ar acționa dinamici mai
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
total al investițiilor străine directe (Argeș, Bacău, Bihor, Brașov, Constanța, Mureș, Timiș) pot fi considerate ca poli viitori de creștere economică, ale căror efecte favorabile de propagare pot antrena și alte județe sau regiuni, în sensul unei oarecare reduceri a decalajelor economice și sociale față de județele, respectiv regiunile dezvoltate. 3.1.2. Dinamica investițiilor străine directe comparativ cu alți indicatori macroeconomici relevanți în România Pornind de la dezbaterile teoretico metodologice privind rolul mai mult sau mai puțin important al ISD, am încercat
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
legată de eficiența ISD în România vizează indicatorul productivitatea muncii, comparativ cu cea înregistrată în cazul unităților economice cu capital autohton. Potrivit analizelor existente, întreprinderile cu capital străin înregistrează performanțe de productivitate și competitivitate net superioare față de cele autohtone. Acest decalaj de productivitate provine din utilizarea unor metode de organizare și producție, dar și tehnologie superioară, precum și din capacitatea concurențială mai mare. În plus, diferența de mărime avantajează întreprinderile cu ISD de talie mică și mijlocie care, în multe situații, generează
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
totalul de - 9.674 milioane de euro în anul 2008, adică 80,58%, considerăm că procesul integrării României în Uniunea Europeană trebuie privit ca factor al cărui potențial trebuie valorizat de țara noastră, în vederea intrării acesteia pe direcția convergenței și reducerii decalajelor economico-sociale în termeni absoluți și relativi, care despart România de țările dezvoltate membre ale UE. Criza datoriilor suverane, din țările membre ale zonei euro, deocamdată amplifică o serie de vulnerabilități în ceea ce privește capacitatea integrării economice europene de a depăși criza și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
părăsească țara respectivă pentru un plasament investițional mai bun în altă țară sau pentru a-și continua dezvoltarea sau deschiderea în țara de origine. Calculele pe baza formulei ICOR<footnote ICOR - Incremental Capital Output Ratio (rata incrementală capital-producție). footnote>, cu decalaj și fără decalaj de timp, pentru România și țările dezvoltate arată următoarele: în România, mărimea ICOR, care exprimă necesarul de investiții la o creștere de producție, excede mărimea indicatorului din țările dezvoltate, este cu mult mai mare, ceea ce semnifică eficiență
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
pentru un plasament investițional mai bun în altă țară sau pentru a-și continua dezvoltarea sau deschiderea în țara de origine. Calculele pe baza formulei ICOR<footnote ICOR - Incremental Capital Output Ratio (rata incrementală capital-producție). footnote>, cu decalaj și fără decalaj de timp, pentru România și țările dezvoltate arată următoarele: în România, mărimea ICOR, care exprimă necesarul de investiții la o creștere de producție, excede mărimea indicatorului din țările dezvoltate, este cu mult mai mare, ceea ce semnifică eficiență, profitabilitate și productivitate
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
impactului investițiilor străine directe asupra creșterii economice a țării-gazdă, a eficienței economico-sociale a acestora și, mai ales, a politicii de reinvestire în țara gazdă și expatriere a profiturilor către firma mamă. Aceste concluzii, în context comparativ internațional, evidențiază existența unor decalaje economice, tehnologice și ambientale mari între România și țările dezvoltate. Reducerea relativă și absolută a acestor decalaje, prin procesul de integrare economică în Uniunea Europeană, considerat generator de convergență, în realitate, începând cu anul 2009, evidențiază o mărire a decalajelor respective
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
a politicii de reinvestire în țara gazdă și expatriere a profiturilor către firma mamă. Aceste concluzii, în context comparativ internațional, evidențiază existența unor decalaje economice, tehnologice și ambientale mari între România și țările dezvoltate. Reducerea relativă și absolută a acestor decalaje, prin procesul de integrare economică în Uniunea Europeană, considerat generator de convergență, în realitate, începând cu anul 2009, evidențiază o mărire a decalajelor respective, care se continuă și în anul 2013, ca urmare a crizei prelungite, atât în România, cât și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]