2,354 matches
-
nevăzut, de splendori și curiozități. Ignobilul a fost înnobilat fiind socotit demn să fie pictat, "pitoresc". Nou dreptunghi de vizibilitate izolat ici printr-o fereastră (în fereastra care era deja tabloul albertian), dincolo printr-o "istorie a artei", altă fereastră decupată în istoria generală a oamenilor. În ambianța iudeo-creștină, a califica drept "frumoase" ori "sublime" un țărm de mare sau un munte era la fel de nepotrivit, și tardiv, ca a numi "opere de artă" o ofrandă sau un ex-voto dintr-o capelă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ca semn al Fugii în Egipt. Acte votive, mai apropiate de rugăciune decât de percepție. Profanarea lumii Pentru ca natura să fie considerată ca atare, și nu ca suport al unui legământ sau al unei evlavii, tratată ca spectacol în sine, decupat cu bună știință printr-un efect de cadru, purtătoare a unei grații proprii, nu împrumutate din registrul religios, a fost nevoie de o educare morală a ochiului și de o deprindere tehnică a mâinii. De o întoarcere a privirii spre
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
multe amănunte, în trei părți deosebite din pricina fățișei deosebiri care există între ele de la renașterea acestor arte și până în secolul nostru."* Vasari, Le Vite de' più eccelenti pittori, scultori ed architettori Cele trei cezuri mediologice ale umanității scrisul, tiparul, audiovizualul decupează în timpul imaginilor trei continente distincte: idolul, arta, vizualul. Fiecare cu legile lui. Confuzia între ele este cauza unor inutile neplăceri. Prima reperare Ne vom ocupa aici doar de cronologie: cel mai sumar, dar și cel mai necesar dintre procedeele de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sacrilegiu introducând un automatism material în centrul impalpabil al vitalului. Ceea ce era repetabil era disprețuit, însă așa începe întotdeauna o democratizare. O anumită mecanizare a portretului se prefigurase deja la începutul secolului al XVIII-lea prin pantograf, apoi prin silueta decupată cu fizionotrasorul, aparat de gravat profiluri care făcea furori sub Revoluție, apoi portretul-miniatură, artizanal, expeditiv, care rămâne în vogă până pe la 1850. Dar încă era vorba de manufactură, nu de mașinism. Imaginea argintică, apare odată cu calea ferată, autorizarea camerelor sindicale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mărci de produse. Fără a uita limitele practicii efective: infograficienii pornesc de la imagini reale ale unor materiale preexistente, schelete din fir de fier, mulaje de ipsos, machete sau fotografii clasice, care sunt fie scanate, fie transformate în suprafață plană și decupate în patches (unități de suprafață), apoi analizate numeric, pentru procesare pe ecran. Nu există așadar cu adevărat, sau nu încă, inventarea lucrurilor ex nihilo. Proiectul unui Bauhaus electronic ridică probleme mai radicale, în primul rând pe cea a universalului rău
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
este un supliment la lucruri, o bandă este un duplicat al lucrurilor. Cinemaul ne vorbește despre lume și oameni, dar această artă cu vocație realistă vrea un haos filtrat, mediatizat printr-un punct de vedere, o subiectivitate care cadrează, dialoghează, decupează și montează. În schimb, televiziunea este în cea mai bună formă atunci când haosul unei situații irupe în imagine, în agitația de neînlocuit a eventualului. Căci imprevizibilul este aici punctul culminant, manifestația în direct, transmisiunea live a Jocurilor Olimpice sau a dezbaterii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
complet invizibile, o voce va fi întotdeauna mai bine sintetizată decât un chip. Prin sampling și relipping, o bandă magnetică poate păstra vocea unui individ schimbându-i sau permutându-i cuvintele. E drept, și pe o paletă grafică se poate decupa, recompune, ameliora orice fotografie (de exemplu, pentru a evita plata drepturilor de reproducere). Cum universul industrial al imaginilor devine autonom, curând le va reveni "copiilor" să autentifice "originalele". Autoreferința mediatică face, cum bine știm, ca o balivernă repetată să devină
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Eliade, sacrul se manifestă ca fiind ra dical diferit de profan. Această înțelegere, mult mai nuanțată, nu reușește, totuși, să se desprindă de postularea, chiar și ne-voită, a unei „obiectua lizări“ a sacrului, care, în manifestările lui, poate fi decupat, spațial și temporal, interior și exterior, față de profan. în acest punct, asumarea proiectului fenomenologic de către Eliade nu este riguros consecventă, cedând ispitei de a insti tui sacrul ca instanță, diferită de profan. în continuarea acestor demersuri de precizare și nuanțare
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în mediile secula rizate, și sub celal religiei (i.e. al „refacerii legăturii“ cu divi nul, așa cum sugerează interpretarea în cheie etimologică a termenului), în mediile practicante. în primul caz, religia este înțeleasă ca fiind un domeniu între alte domenii care decupează tipuri diferite de activitate, cunoaștere, acțiune, în vre me ce religia este percepută ca făcând trimitere la o dimen siune esențială și preeminentă a umanului, care subsumează și înnobilează toate celelalte dimensiuni sau dome nii de activitate ale omului. Indiferent
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
științifice care își propun să explice lumea și, nu arareori, au pretenția de a fi oferit cheia înțelegerii omului și universului... Prin urmare, fie „primești“ centrul ne concentrându-te pe ceva mundan, fie creezi un arc (ori un cerc) ce decupează mundanul încercând să îl explice - „încercare“ veșnic sortită să rămână parțială. Științificul, câtă vreme nu reușește să incorporeze spiritualul, rămâne condamnat la parțialitate. O viziune nouă ar aduce cu sine o schimbare radicală de accent și perspectivă: de la încercarea de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
altă deficiență: aceea de a te identifica cu noul registru sau de a ți-lapropria în moduri nelegitime. Aroganța preluării supremației asupra noului „tărâm“ este consecința imediată a unei viziuni deformate, potrivit căreia o „parte“ sau o treaptă din ierarhie este decupată și asumată ca „proprietate“, prin „depășirea“, excluderea ori chiar distrugerea celorlalte părți sau trepte. Oare nu în această paradigmă se înscrie sistemul nostru de educație când promovează concurența și recunoașterea superiorității unor indivizi în defavoarea celorlalți pornind de la criterii „parțiale“, fixate
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
pentru că ea urmează cu fluiditate mișcarea sufletului. Altfel spus, sufletul nu este legat și împietrit la nivelul unei forme vizibile, depinzând (cauzal) de aceasta. Dar cum suntem noi educați în societatea care se dorește a „viitorului“? Ne percepem și ne decupăm îndeobște ca ființe individuale prin trup. Acest lucru este atât de comun, încât nici nu îi mai acordăm atenție: a reduce lumea la exterioritatea vizibilă și a încerca să perpetuezi insistent ace leași forme înseamnă a interpreta greșit și superficial
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
se manifestă ca prezență ce reinstituie, „contactul“ fiind descris, nu arareori, ca moarte și re naștere, ca inițiere ori ca „intrare pe cale“. Sălășluirea în legătura cu Unul este corelată în plan personal cu renunțarea la sine și anularea privirii care decupează și conferă identitate prin separare ființelor și lucrurilor. Astfel, comuniunea presupune stingerea viziunii „parțiale“ prin primirea privirii „divine“, sub specie aeternitatis. Acest lucru nu se realizează (exclusiv) prin voința și puterea „părții“, ci se primește concomitent cu renunțarea la identificarea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
acest caz) se cere atent cumpănită. Ea nu presupune nici obstinația de a clasa și categorisi oferind răspunsuri finale catalogate drept „științifice“ și nici tratarea fenomenelor analizate ca și cum ar fi vorba despre niște „obiecte“ întru totul măs urabile, ușor de decupat și descris folosind atribute univoce. Consider, de aceea, că „obiectivitatea științifică“ trebuie să admită factorul subiectiv și deci imprevizibilitatea, nemăsurabilul, unicitatea ca parametri „obiectivi“ în analiza oricărui fenomen uman - aceasta mai ales în lumina ultimelor cercetări, inclusiv din domeniul științelor
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de clipă ca naștere neîncetată a lumii și înnoire continuă (și imprevizibilă) a manifestărilor. Frica va face însă ca între noi și Unu să se interpună, în locul prezenței pure, mulțimea legăturilor „impure“ dintre părți, în concatenări artificiale și fragmentare, care decupează subiectiv realul din interiorul crizei exprimate prin dualitatea subiect-obiect. Memoria este cea care va prelua „controlul“ viziunii noastre despre Unu și multiplu, prin pervertirea în reprezen tări a sinelui, a lumii și a legăturii cu Unul. Tot prin inter mediul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
gerea aducerii lor împreună și redarea mesajului prin cu vinte și imagini. Dificultatea constă în a lăsa mesajul și deci lucrarea să se nască fără a construi o păpușă din colaje aparținând altor autori, altor sisteme de gândire sau tradiții, decupând și recompunând aceleași „cioburi“. Dimensiunea creatoare este cea care va da viață și chip propriu unui mesaj, respectiv unei lucrări. Trupul se naște din trup, însă sufletul nu. Gestul nașterii sufletului este concomitent cu gestul îmbrățișării, însă fără contaminare, a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
formarea numelor de locuri într-o măsură importantă, mai mult decît sunt numele de locuri implicate în formarea antroponimelor. O deosebire esențială între numele de lucruri și cele de persoane privește crearea acestora. Numele de locuri au un caracter „formativ“, decupînd și denumind simultan realitatea desemnată, existentă anterior ca o masă amorfă, în timp ce antroponimele denumesc indivizi umani, așadar entități fizice și sociale deja existente ca atare. În primul caz, relația denominativă este realizată prin descriere sau calificare, pe cînd în cazul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
subcarpați (numită și Țara Vrancei), al unui sat din județul Mehedinți și al județului cu reședința la Focșani. Ion Conea consideră că un teritoriu care are limite naturale, formă și înfățișare specifică, adică personalitate geografică, are toate șansele să fie decupat, în mentalitatea populară, ca topic purtător de nume propriu dat de popor, adică popular. Aceste condiții sunt îndeplinite în totalitate de teritoriul (depresiunea) pe nume Vrancea, care are și o individualitate socio-economică pronunțată în raport cu zonele înconjurătoare. Hasdeu, primul care s-
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
felii; pe fiecare dintre ele se pune brânză rasă, se acoperă cu o altă felie de mămăligă, se lipesc cele două felii, iar acest sandviș se frige la grătar. Delicioși, dar mult mai originali, sunt și rebecchini. Mămăliga întărită este decupată în formă de discuri (se poate folosi gura unui pahar); pe fiecare dintre acestea se pune umplutura, făcută din fileuri de anșoa și capere, prăjite în ulei de măsline și frecate până ajung pastă; fiecare disc se închide cu un
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nesemnificativ, dar el ne oferă o variantă acceptabilă a împăcării dintre occidentalizare și tradiție: am întâlnit, într un restaurant bucureștean, un mixed-grill ciudat, construit pe verticală, ca un turn Babel al cărnurilor; la bază se afla o jumătate de chiflă (decupată transversal și scobită), umplută cu o carne de mititei din cea mai bună pe care am gustat-o vreodată. Ce aveam în furculiță? Un minihamburger! Iată o posibilitate inteligentă de a face concurență modelului standard, anglo-saxon, după părerea multor dâmbovițeni
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
festinul lui Thyeste nu suportă să fie povestit în versurile burgheze și demne, sau aproape, ale comediantului. Trebuie ca fiecare gen să-și păstreze locul care i se potrivește și care îi este destinat." El cere ca acțiunea să fie decupată în mod regulat în cinci acte, după felul pieselor alexandrinilor. Aristotel nu fixa numărul episoadelor, lăsându-i poetului dramatic toată libertatea. Piesa franceză, în Renaștere, apoi în epoca clasică, va fi construită după modelul prescris de Horațiu. "O lungime de
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
meritul de a fi primul din Franța, în 1555, care a definit tragedia. El îi recunoaște cinci trăsături distincte. Este o acțiune funestă ce pune în scenă personaje de rang înalt și un cor care se face ecoul gândirii autorului. Decupată în cinci acte, ea folosește un limbaj ales. Iată o definiție ce va fi reluată, după el, de toți umaniștii și asupra căreia vor reflecta teoreticienii clasicismului. În schimb, Jean de la Taille propune o gândire originală, în 1572, în Prefața
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
română postcaragialiană a fost necesară pentru delimitarea incipientă a descendenței caragialiene. Am plecat de la ipoteza că această descendență trebuie căutată în primul rând în teritoriul guvernat de comic, întrucât acesta este marca cea mai pregnantă a operei lui Caragiale. Am decupat așadar secțiunile corespunzătoare modurilor, pentru a observa densitatea de ipostaze literare ale satirei, parodiei, ironiei, grotescului și umorului și pentru a pune în discuție, în cadrul fiecărei secțiuni, măsura în care opera caragialiană constituie un moment de referință. În acest scop
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în plină expansiune, amenințând chiar să "acopere" realitatea efectivă, afirmă Lucian Boia, nicio altă civilizație neputând să ofere atât de multă ficțiune ("un miracol produs prin fuziunea banului și a tehnologiei"): chiar și faptele "adevărate" sunt tot mai mult "ficționate", decupate și aranjate după cele mai bune rețete narative, melodramatice (viața și moartea prințesei Diana), science-fiction (efectul de seră), erotice (aventurile sexuale ale președintelui Clinton), ale înfruntării dintre Bine și Rău (războiul din Golf, din Kosovo, cel împotriva terorismului), fără a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Michi. Dacă Manix arăta deja de parcă ar fi avut treizeci de ani - l-am văzut de curând, arată de cincizeci - Papa, fotbalistul, ping-pongarul și poetul, nu părea nici de cincisprezece. Zic poet, întrucît avea un caiet de amintiri, cu poze decupate din reviste, în care copia câte o strofă din cei mai diferiți autori alături de însăilări proprii. Toți își făcuseră asemenea "oracole", împodobite și pictate ca niște măști zulu, în care scriau cugetări sau catrene ori se străduiau să răspundă la
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]