6,663 matches
-
aici prin ștergerea deosebirilor dintre "public" și "privat", instalându-se forme hibride, compuse din măsuri sociale socialiste și unele liberale, pentru descentralizare. Mai concret, puterea publică acordă "concesiuni", "arende", "gestiunea sarcinilor de interes general". (18, p. 13) În opoziție, grupurile defavorizate și uneori chiar antreprenorul sunt cei dintâi care cer ca statul să iasă din postura de "arbitru" ("spectator") pentru a deveni, simultan dacă se poate, "tutore protector" și "Stat-providență" capabil să rezolve orice problemă social-umană. Or, pentru a se apropia
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
apărute în deceniile tranziției "de la autoritarism la democrație și drepturile omului". Iar "întregul" merge și el prost. Accentuarea inflexibilității noilor "nababi" (de la miniștri și înalți funcționari publici la șefii de partide, "mogulii" și vedetele presei și mulți alții) amplifică nemulțumirile defavorizaților, îi face mai resemnați sau mai înfuriați. Forma imediată de reacție este creșterea absenteismului la alegeri, dezinteres pentru problemele vieții comunităților, ale familiilor, copiilor, bătrânilor. Concis, se numește "lehamite". Sociologii adaugă: coeziune socială redusă, atomizare, rânduri îngroșate de protestatari ca
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
comunitare, asociate cu cele de la FMI și BM sunt mai staționare, producând însă și multe consecințe demolatoare. Privatizările, de pildă, s-au asociat cu falimentele vechilor întreprinderi, a multor instituții, organizații ori localități întregi, cum sunt cele din numeroasele "zone defavorizate" care împânzesc țara. Din peste 8 milioane de salariați în decembrie 1989, la începutul anilor 2010 au rămas în activitate aproape jumătate. Câteva milioane au emigrat în căutare de locuri de muncă în lume, alții au fost pensionați, alții... Grav
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
îl prezenta drept exponent al unei fenomen degeneraționist la scară continentală, iar naturalismul îl portretiza brutal, determinist, ca prizonier al mediului mizerabilist și al tarelor ereditare dispare din atenția lor, iar odată cu el și interesul pentru un anumit segment social defavorizat și pentru o anumită dinamică socială asociată modernizării și progresului. De asemenea, interesul pentru marile pânze cu subiect istoric, în genere pentru pictura academică scade pe măsură ce dimensiunea autoreflexivă a artistului devine mai pregnantă cu înregistrarea stărilor tranziente, a afectivității volatile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că aceste alimente trebuiau chibzuite cu maximum de atenție pentru a ajunge iernilor 1919-1920 și 1920-1921. Tot pe adresa comitetului diriguitor al liceului de fete, soseau și cereri de scutire a taxelor școlare, sau de reducere a acestora, pentru persoane defavorizate. În toate cazurile cercetate de noi, comitetul și-a dat avizul favorabil. Într-o cerere, o petentă scria următoarele: „... subsemnata Ecaterina Handoca, văduvă cu 7 (șapte) copii și lipsită de mijloace vă roagă să binevoiți a scuti pe fiica mea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Marx, Ralea urmeaz în realitate pe alții: Schumpeter, Walker, A. Salz, W. Sombart sau Max Weber. Abia în a patra parte a capitolului, el procedeaz la o subliniat aplicație marxist, susținând teza c oprirea consumului s-ar face pe seama claselor defavorizate, uitând s sublinieze în mai multe rânduri anumite virtuți ale mentalitții și comportamentului capitalist care contrazic, în chip evident, o asemenea interpretare. Se pare c ne aflm și aici în fața adugrii unor pagini din motive de presiune conjunctural ca și
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
în fabrică." PARTICIPAREA PĂRINȚILOR LA ACTIVITĂȚILE ȘCOLII Atitudinea elevilor față de participarea părinților Raportul activ al familiei cu școala este un fenomen recunoscut, acceptat și încurajat peste tot în lume. E. Stănciulescu, (2002) subliniază că majoritatea părinților, inclusiv cei din clasele defavorizate, se dovedesc adevărați "strategi" ai acțiunii educative, sînt preocupați de reușita școlară a copiilor lor considerînd că le asigură un viitor economic și ocuparea unei poziții sociale bune. Din perspectiva instituției școlare și a cadrelor didactice, legătura cu familiile elevilor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
persoanele aflate în dificultate" (G. Poede, Prefață, apud. Fitoussi, J.P., Rosanvallon, P., 1999 11). Se pare că în politicile educaționale fondate pe echitate opțiunea a fost pentru cea de-a doua variantă. Unele dintre aceste reforme țintesc categoriile cele mai defavorizate pentru a le oferi o educație de bază de bună calitate, în special tinerilor și adulților care n-au avut acces la educație. Multe dintre inițiative sunt dirijate înspre adaptarea pregătirii profesorilor, atenție sporită acordată timpului petrecut la școală, procurarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sens concret cetățeniei europene. În privința celor care au părăsit școala, Comisia promovează școlile pentru a doua șansă, care oferă oportunități de învățare și suport social tinerilor care au eșuat în sistemul de învățământ comun. Aceste școli sunt localizate în zone defavorizate și sunt deschise tuturor tinerilor care vor să le frecventeze. Un număr de alte programe promovează unitatea europeană și mobilitatea geografică pentru bursieri și muncitori. Numele acestor programe precum LEONARDO DA VINCI, SOCRATES, COMENIUS și ERASMUS intenționează să reflecte moștenirea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
1967), prin care se recunoștea că succesul sau eșecul educațional este legat inevitabil de contextul său economic, cultural și social, a avut drept consecință o politică ce țintea la crearea unui suport financiar și instituțional pentru copiii proveniți din mediile defavorizate. Acest lucru s-a modificat astăzi substanțial, înlocuindu-se cu stereotipul "persistenței lipsei de progrese în educație a copiilor din zonele sărace astfel încât șansele (subsidiile) materiale ale acestor copii au fost îngrijorător reduse (din 1992). Sistemul educațional guvernamental, ignorând sistematic
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ales în cazul claselor mijlocii care datorează școlii această poziție și al claselor superioare care au nevoie de capital școlar pentru a-și conserva prerogativele. Miza statutară, importantă pentru toate clasele sociale, presupune însă o logică ce rămâne ascunsă comunităților defavorizate (școala creează iluzia unui spațiu de manifestare a libertăților și meritelor personale, când, de fapt, impune constrângeri explicite și implicite printr-un model care le dezavantajează) (cf. P.Bourdieu, J.C.Passeron, 1977 187-205). În fine, mizele culturale sunt surprinse printre
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
aceste cercetări este diferită de cea propusă de anumite sociologii clasice care analizează relația în termenii deficitului sau handicapului cultural, generator de inegalități în educație. Teoriile deficitului cultural, bazate pe analize de tip normativ, insistă pe distincția între grupuri favorizate/defavorizate cultural, astfel încât elementele comunității școlare se corelează pozitiv cu mediile de apartenență ale elevilor. Modelul culturalist, din care face parte și teoria deficitului cultural, impune teza inegalității sociale obiectivată în inegalitatea în educație. Conform acestuia, diferențele care apar din punctul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
realitate și de construire a conștiinței în funcție de apartenența la clasă. Bernstein afirmă că, pentru clasa dominantă, modalitatea predilectă de a înmagazina în constructe lingvistice realitatea este elaborată, în sensul unor conotații variate ale semnificanților și a unei sintaxe complexe. Clasa defavorizată face mai degrabă apel la un cod restrâns, cu conotații sărace și o sintaxă de natură utilitară. Pornind de la aceste aserțiuni, autorul identifică problemele de bază pe care le pune teoria sociolingvistică: * modul în care clasa socială reglează structura comunicării
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
noului discurs pedagogic rezultă tocmai din conflictul care apare între aceste două fracțiuni diferite ale clasei favorizate, dar reflectarea la nivelul codului instituționalizat în școală fie a unei forme, fie a celeilalte de solidaritate, se produce oricum spre dezavantajul clasei defavorizate. Codurile culturale fundamentale sunt îndreptate către agențiile de transmitere, reprezentate de familie și de școală. Nivelul II de transmitere și control. Prezumția de bază de la care Bernstein pornește aici este aceea că structura relațiilor sociale determină principiile de bază ale
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
unei astfel de teorii numită teoria rezistenței școlare (Karl Alexander, Doris Entwisle, apud. Booth, A., Dunn, J.E., 199668-69) îl constituie cazul copiilor aparținând comunității negre din SUA. Teoria susține existența unui conflict relațional între elevii ce provin din grupuri defavorizate etnic, social, cultural și școlile, inclusiv cultura școlară. În contextul acestui conflict, minoritarii percep școala ca pe o instituție străină ce-i constrânge să-și însușească un sistem de valori care-i înstrăinează de comunitatea lor. Prin urmare, riscul pierderii
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
deliberată de rezultate slabe la învățătură. Contracultura, obstacol în calea adaptării și reușitei școlare, este favorizată, pe lângă mediul de origine întreținut de familie, de atitudinea manifestă a elevilor "majoritari" și a profesorilor. Fenomenul rezistenței școlare nu este specific numai grupurilor defavorizate, ci și acelora care resping valorile propriei comunități. Sociologul american Ogbu (apud. Booth, A., Dunn, J.E., 1996101), pornind de la aceeași diferență între cultura de origine a grupurilor minoritare și cea școlară, își fundamentează teza pe un paradox: ambiția de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de învățătură și de joacă, de întâlnire cu persoane de aceeași vârstă, pe care spațiul limitat al locuințelor și amenajările urbane nu îl asigură totdeauna. * Într-o societate de consum, școala exercită presiuni asupra bugetului familiei, resimțite puternic de categoriile defavorizate care adoptă o logică a sacrificiului. * Școala obligă părinții să exercite asupra copiilor un control accentuat, în virtutea controlului social la care școala supune familia în întregul ei. Problema care apare este în ce măsură acest control afectează relația emoțională dintre părinți și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de accountability, ce definește obligația funcționarului public de a desfășura o activitate transparentă, se traduce prin deschiderea școlii. O serie de studii atrag atenția asupra importanței contactelor școală-familie pentru reușita școlară a copiilor, mai ales în cazul copiilor aparținând claselor defavorizate și minorităților etnice. Relația nu este însă de cauzalitate directă, o atare interpretare conducând la mascarea faptului că eșecul elevilor reprezintă un eșec al școlii. Pe de altă parte, B Lahire (apud E. Stănciulescu, 1997175) interpretează insistența cu care
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Relația nu este însă de cauzalitate directă, o atare interpretare conducând la mascarea faptului că eșecul elevilor reprezintă un eșec al școlii. Pe de altă parte, B Lahire (apud E. Stănciulescu, 1997175) interpretează insistența cu care părinții din clasele defavorizate sunt mobilizați de școală pentru "eradicarea eșecului școlar" prin funcțiile ideologice de conversie-aculturație a ethosului, a moravurilor acestora. Indiferent însă de considerentele diferitelor categorii de actori (factori de decizie politică și administratori, consilieri școlari, cadre didactice, părinți), care fac ca
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
deschiderea școlii se înscrie pe linia diminuării funcției de control și decizie a statului ca autoritate supremă în sfera serviciilor și stimulării negocierii între părțile implicate direct. Dezvoltându-se în contextul acțiunii împotriva eșecului școlar atribuit handicapului socio-cultural al familiilor defavorizate, această perspectivă s-a concretizat în principal în strategiile de egalizare a șanselor educaționale ale copiilor în fața școlii, prin informarea și formarea acestor părinți pentru exercitarea rolului educativ cât mai aproape de așteptările școlii, alături de sprijinul material și financiar. Din perspectiva
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
școlii cu familia trebuie să se axeze în mod firesc pe calitatea educației: obiective superioare, căi și mijloace superioare de educare și comunicare. În situația dificultăților de inserție a tinerilor pe piața muncii, în special a celor proveniți din medii defavorizate economic și cultural, școala pare a fi instrumentul de asigurare a securității profesionale. Cu toate că diplomele de terminare a liceului nu mai reprezintă azi o condiție suficientă pentru asigurarea succesului în viață, reușita școlară apare ca indispensabilă alocării statutului social. Cum
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
un nou aspect, trecînd de la atentatul individual un "artificier itinerant", de exemplu, și cei cîțiva complici ai săi cu un obiectiv limitat, la luarea în stăpînire a unui cartier, plin de "tineri nemulțumiți de situația lor prezentă", veniți din periferiile defavorizate. Această nouă formă de terorism face apel la o reflecție mai deosebită. Într-adevăr, aceste periferii nu sînt "defavorizate" decît prin situarea lor, conceperea lor, planul imobilelor, materialele din care sînt construite, organizarea, popularea lor, toate lucrurile care depind de
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
un obiectiv limitat, la luarea în stăpînire a unui cartier, plin de "tineri nemulțumiți de situația lor prezentă", veniți din periferiile defavorizate. Această nouă formă de terorism face apel la o reflecție mai deosebită. Într-adevăr, aceste periferii nu sînt "defavorizate" decît prin situarea lor, conceperea lor, planul imobilelor, materialele din care sînt construite, organizarea, popularea lor, toate lucrurile care depind de organisme ce au avut putem presupune girul unuia sau mai multor guverne. Periferiile defavorizate și "locuințele sociale" sînt populate
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
adevăr, aceste periferii nu sînt "defavorizate" decît prin situarea lor, conceperea lor, planul imobilelor, materialele din care sînt construite, organizarea, popularea lor, toate lucrurile care depind de organisme ce au avut putem presupune girul unuia sau mai multor guverne. Periferiile defavorizate și "locuințele sociale" sînt populate în majoritate cu imigranți de origine diferită ce trăiesc din diverse motive într-un climat de tensiune permanentă. Ne putem întreba atunci dacă, în cadrul unei gîndiri socialiste, limitată la cîteva simple clișee, un anumit "rasism
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
economice, aceste rezultate sînt puse în slujba întreprinderilor (teste de aptitudini, evaluări ale personalului, publicitate...). Într-o perspectivă mai umanistă, ele pot servi la reperarea variabilelor care definesc învățarea, spre exemplu pentru a construi dispozitive educative destinate copiilor din grupuri defavorizate, catalogați drept "săraci în stimuli sau intensificări pozitive". Această sociologie implicită are drept obiect de studiu actorul redus la condiția sa de viață socială și materială sau, cu alte cuvinte, animalul-mașină, apropiat de preocupările manageriale ale primilor redactori publicitari din
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]