1,978 matches
-
1978 de I. Pop pe tomatele cultivate în seră. Simptome. Plantele atacate se recunosc ușor datorită simptomului de piticire accentuată, reducerea înălțimii mergând până la 50 %. Frunzele au nervura principală normală ca lungime dar, foliolele laterale au suprafața mult redusă, sunt deformate, răsucite și aplecate în jos. Plantele virotice sunt decolorate, fructifică slab și numai în partea bazală. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis prin inocularea sucului de peste 10 specii de afide, care îl iau de la crizanteme, spanac sau buruiana Stellaria media (rocoțea) și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin transparența și îngălbenirea nervurilor principale și semnalarea de inele sau linii de culoare verde deschis sau gălbui. Frunzele mai bătrâne manifestă simptome de arsură variate ca formă și ca urmare, apare desfrunzirea vârfurilor plantelor. Frunzele ce cresc ulterior sunt deformate, cu pete brune. Pe tulpini apar pete de decolorare sau brune și ca urmare creșterea este încetinită, iar fructele ce apar nu au valoare comercială. Transmitere-răspandire. Virusul este transmis de la plantă la plantă prin vectori (diferite insecte, acarieni), prin inoculare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se constată prezența unui exudat (lichid) bacterian mucilaginos, sub formă de picături. Pe vreme secetoasă, însorită, exudatul bacterian se usucă și dă naștere unei pelicule fine, cu aspect de celofan. Prin desprinderea zonelor atacate frunzele rămân perforate și se pot deforma. Pot fi observate simptome asemănătoare pe cozile frunzelor și tulpini care, pot prezenta zone uscate sau putrezite în funcție de umiditatea atmosferică. Fructele atacate prezintă pete de 1-3 mm, verzi-închis, circulare, cu aspect umed și cu o zonă centrală albicioasă. În dreptul acestor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
au dat denumirea de "boala urmelor de degete". Frunzele atacate se culcă la pământ, iar cepele rămân mici și nu rezistă la păstrare în timpul iernii, putre zind sau încolțind mai devreme. În culturile semincere, tulpinile florifere de la plantele virotice sunt deformate, cu dungi galbene, mai scurte, cu inflorescențe mici și aproape în totalitate cu flori sterile (fig. 126). Transmitere-răspândire. Virusul se transmite de la plantă la plantă numai prin sucul adus de afide. Transmiterea de la un an la altul se face prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
are loc în primele stadii de dezvoltare, ciuperca nu mai formează pălăria cu picior, ci un corp îngroșat, pufos, de culoare cenușie sau roz, acoperit parțial cu un puf alb. Dacă atacul intervine mai târziu, apar pălării dar acestea sunt deformate, mici, cu proeminențe și adâncituri pe suprafața lor și cu multe pete brune (fig. 140). Transmitere-răspândire. Curenții de aer, insectele și nematozii duc sporii acestui patogen ce este adus în cultură odată cu substratul dezinfectat necorespunzător. Prevenire și combatere. Dezinfecția spațiilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boala a fost semnalată la noi în 1959 de către Ana Hulea și N. Mateescu. Simptome. Pe fructificații apar pete brune, de formă neregulată, ce se extind și cuprind porțiuni mari. În dreptul petelor, țesuturile se scufundă apărând mici caverne. Ciupercile se deformează, sunt moi, elastice ca și cauciucul iar în final se usucă. Transmitere-răspândire. Patogenul este adus în cultură odată cu substratul ce nu a fost bine dezinfectat. Transmiterea sporilor este asigurată de curenții de aer, insecte sau instrumentarul nedezinfectat. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
asemănător cu cel descris pe frunze. Pe acestea apar pete mici, cenușii, care iau un aspect catifelat datorită miceliului cu spori. Pe fructe apar, de asemenea, pete cenușii-măslinii în dreptul cărora țesuturile se întăresc, se brunifică și crapă. Fructele tinere se deformează puternic, iar pulpa lor nu are gust bun. Deseori, crăpăturile de pe fructe reprezintă porți de intrare pentru sporii altor ciuperci care distrug pulpa. Pe lăstarii tineri, petele sunt mai greu de observat, din cauza culorii lor albăstrui. Ciuperca determină o ușoară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vegetație. Pe frunze atacul este asemănător cu cel întâlnit la meri. Pe ambele fețe ale frunzei, în special pe partea inferioară, apar pete verzui măslinii, uneori negricioase, de formă circulară și dimensiuni ce variază între 0,5-10 mm; frunzele se deformează, se usucă și cad prematur. Atacul pe lăstarii tineri este asemănător cu cel ce se manifestă pe frunze, iar pe ramuri poate lua un caracter grav. Scoarța prezintă crăpături longitudinale și transversale, se cojește, iar în urma căderii acesteia, lemnul iese
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
întregime, începând de la vârf. Acest fenomen are loc datorită pătrunderii miceliului în profunzimea țesuturilor scoarței și distrugerii stratului generator (fig. 146). Atacul pe frunzulițele de la baza florilor și pe fructele tinere, duce la pierderi însemnate de recoltă. Fructele atacate sunt deformate, crăpate, cu numeroase pete de culoare măslinie, iar în pulpa acestora se formează celule pietroase (sclereide). Aceste fructe nu au valoare comercială, nu se pot consuma și au o slabă capacitate de păstrare. Transmitere-răspândire. Pe miceliul ciupercii se formează spori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și umede, urmate de veri secetoase, călduroase. Simptome. Atacul apare mai întâi pe frunzele tinere de la vârful lăstarilor, sub forma unor pete albe de miceliu, care se pot întinde și ocupă întreaga suprafță. Frunzele parazitate iau un aspect prăfos, se deformează, se încrețesc și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect prăfos, datorită formării sporilor (fig. 167). Lăstarii nelignificați
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la pipăit. Pulpa fructelor de cais și zarzăr devine pâsloasă și nu are un gust bun. Pe lăstarii verzi, în jurul mugurilor, scoarța se brunifică, crapă și apar ușoare răni ce fac ca mugurii să se usuce. Uneori ramurile tinere se deformează, apar umflături, răni, cancere deschise, prin care se produc scurgeri de clei. Atacul pe lăstari este foarte periculos, întrucât duce la uscarea lăstarilor fructiferi ai pomilor. Scurgeri gomoase se constată aproape la toți pomii sâmburoși, în cazul unui atac de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care se manifestă prin moartea pomilor într-o perioadă relativ scurtă (fig. 170). Pe fructele verzi cât și pe cele mai dezvoltate, ciuperca formează pete punctiforme, crustoase, de culoare cafenie, înconjurate de un inel roșiatic. Deseori pielița fructului crapă, se deformează, favorizându se atacul de monilioză și putrezirea totală a fructelor. Transmiterea ciupercii ca și măsurile de prevenire și combatere sunt la fel cu cele recomandate la ciuruirea frunzelor de cireș, vișin, prun. 9.5.5. Boala plumbului Stereum purpureum Este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a răspândit în zonele mai umede ale regiunii subcarpatice din sudul țării. Simptome. Bacteria atacă frunzele, cozile lor, ramurile tinere, inflorescențele și fructele. Pe frunze apar pete mari, colțuroase care se întind în special de-a lungul nervurilor. Frunzele se deformează puternic, se înnegresc pe suprafețe mari prin unirea petelor de atac și cad. Deseori, coloniile bacteriene se dezvoltă în țesutul conducător al frunzelor ce se înnegresc vizibil atât la exterior cât și în secțiune. Pe lăstarii nelignificați, boala produce pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și sunt înconjurate de un inel gălbui. Țesuturile din dreptul petelor se brunifică și se sfâșie de la centru, marginile perforațiilor rămânând de culoare neagră. Petele se unesc și în cazul unui atac puternic întrega frunză este distrusă. Deseori, frunzele se deformează, se gofrează, iar pe timp umed, pe partea inferioară, apare un mucilagiu format din coloniile bacteriene ce ies spre exterior prin stomate (deschideri naturale) sau prin rupturile țesuturilor. În secțiune, frunza prezintă pungi în care se formează bacterii. În urma unui
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de căpșuni din jurul orașului București. Simptome. Pe organele plantelor și în special pe frunze, ciuperca formează pete pâsloase, albicioase, ușor gălbui, care mai târziu devin prăfoase în urma formării unui număr mare de spori. Plantele atacate cresc mai puțin, frunzele se deformează și fructele sunt de slabă calitate, mici, nematurându se. Transmitere-răspândire. În cursul vegetației patogenul este răspândit prin spori, iar în primăvară din miceliul de rezistență sau din fructificațiile de rezistență (cleistotecii) se vor elimina sporii. Prevenire și combatere. Pentru reducerea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în scurt timp pete de arsură. La flox, se remarcă o reducere accentuată a limbului frunzelor virotice până la aspectul de “șiret”. La cârciumărese, frunzele manifestă o transparență nervurilor însoțită de mozaic și pete de decolorare. La lalele, frunzele virotice sunt deformate cu brunificări paralele cu nervurile, florile au petalele cu pete decolorate iar pe bulbi apar pete inelare brunecenușii, adâncite în țesut (fig. 201). Acest virus în asociere cu virusul pătării lalelelor produce marmorarea gravă a crinului. În asociere cu virusul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Putregaiul gladiolelor Botrytis gladiolum (vezi 11.1.11.). 11. 5. Bolile freesiei Viroze 11.5.1. Mozaicul galben al fasolei la freesiaBean yellow mosaic virus in freesia Simptome. Frunzele plantelor virotice prezintă pete și dungi verzi-deschis sau galbene. Florile sunt deformate, rămân închise sau se deschid asimetric. Jumătatea inferioară a florii este cutată, strânsă și din această cauză apare simptomul caracteristic de asimetrie. În cazul unor infecții mixte cu mozaicul freesiei și cel galben al fasolei, plantele se usucă foarte repede
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pătării inelare necrotice a cireșului (vezi 9.6.1.). Simptome. Trandafirii virotici prezintă frunze cu pete și inele de decolorare verzui, galbene sau albe. În cazul infecțiilor grave, la soiurile sensibile, apar benzi clorotice în lungul nervurilor, iar foliolele se deformează. Bobocii sunt mai slab dezvoltați, iar florile sunt decolorate (fig. 205). Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin altoire și activează la temperaturi cuprinse între 15-25șC. Toate soiurile de trandafir pot fi infectate dar unele manifestă toleranță și nu sunt oprite în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
duce la uscarea rapidă a plantulelor. Pe toate organele atacate, apar pete undelemnii în dreptul cărora pe partea inferioară a frunzei, prin stomate, apare un puf cenușiu-violaceu. Frunzele atacate se vestejesc și se usucă iar ca urmare, florile rămân mici, se deformează, iar capsulele prezintă puține semințe. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii este asigurată de sporii apăruți pe miceliu în tot cursul verii, iar de la un an la altul ciuperca rezistă sub formă de spori de rezistență. Prevenire și combatere. Se recomandă un asolament
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se coji, a se complica, a se concretiza, a se conserva, a se consolida, a se contamina, a se contopi, a se croniciza, a se curenta, a se cuta, a se decalcifica, a se decolora, a se defecta, a se deforma, a se degrada, a se denatura, a se denivela, a se depigmenta, a se deprecia, a se deregla, a se deranja (la stomac), a se descompune, a se descreți, a se descuama, a se desface (florile), a se despica, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Părul se decolorează la soare tranz.: Ion își decolorează părul part. decolorat, -ă nom. decolorarea, decoloratul A SE DEFECTA Televizorul s-a defectat tranz.: Ioana a defectat televizorul în timpul meciului de fotbal part. defectat, -ă nom. defectarea, defectatul A SE DEFORMA Coloana se deformează din cauza laptopului tranz.: Laptopul deformează coloana part. deformat, -ă nom. deformarea, deformatul A SE DEGRADA Tenul se degradează din cauza frigului tranz.: Frigul degradează tenul part. degradat, -ă nom. degradarea A SE DENATURA Vitaminele se denaturează la temperaturi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la soare tranz.: Ion își decolorează părul part. decolorat, -ă nom. decolorarea, decoloratul A SE DEFECTA Televizorul s-a defectat tranz.: Ioana a defectat televizorul în timpul meciului de fotbal part. defectat, -ă nom. defectarea, defectatul A SE DEFORMA Coloana se deformează din cauza laptopului tranz.: Laptopul deformează coloana part. deformat, -ă nom. deformarea, deformatul A SE DEGRADA Tenul se degradează din cauza frigului tranz.: Frigul degradează tenul part. degradat, -ă nom. degradarea A SE DENATURA Vitaminele se denaturează la temperaturi mari tranz.: Temperaturile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
decolorează părul part. decolorat, -ă nom. decolorarea, decoloratul A SE DEFECTA Televizorul s-a defectat tranz.: Ioana a defectat televizorul în timpul meciului de fotbal part. defectat, -ă nom. defectarea, defectatul A SE DEFORMA Coloana se deformează din cauza laptopului tranz.: Laptopul deformează coloana part. deformat, -ă nom. deformarea, deformatul A SE DEGRADA Tenul se degradează din cauza frigului tranz.: Frigul degradează tenul part. degradat, -ă nom. degradarea A SE DENATURA Vitaminele se denaturează la temperaturi mari tranz.: Temperaturile mari denaturează vitaminele part. denaturat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
intervenția unui conținut semantic oarecare. Ne debarasăm de problema complexă a semnificației. Mesajul, fără conținut semnificant, este redus la producerea unităților discrete, în succesiune. Este un șir. Pentru ca acest șir de unități să poată atinge extremitatea lanțului fără a fi deformat, trebuie să respectăm anumite condiții: • privitor la canalul transmițător; • privitor la mesajul însuși. Canalul: în analiza semiologică, canalul era limba însăși și constrîngerile ei. Aici, canalul este din punct de vedere fizic reperabil și modulabil. Remarcăm că însuși canalul se
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
se pare, Încă pluteam, un al doilea București, iar Franța, o „coborâre”... Încă o coborâre În Vechiul Regat, mirajul nostru al ardelenilor timp de un secol și mai bine!... Iar dacă Bucureștiul sub comuniști se provincializase și se urâțise, se deformase rapid, aproape incredibil, ei bine, iată, Parisul venea, În ochii și În senzorii Încă inflamați ai adolescenței mele sentimentale și viguroase, să-l Înlocuiască: Bucureștii eterni, ce nu puteau să dispară cu una, cu două, În ciuda tancurilor sovietice, a noilor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]