2,176 matches
-
Johansson, "Party elites in Multilevel Europe. The Christian Democrats and the Single European Act", în Party Politics, vol. 8, nr. 4, 2002a, pp. 423-439. 475 Pentru PPE și Tratatul Uniunii Europene, vezi Karl-Magnus Johansson, "Another Road to Maastricht. The Christian Democrat Coalition and the Quest for European Union", în Journal of Common Market Studies, vol. 40, nr. 3, 2002b, pp. 871-893. 476 Robert Ladrech, op. cit. (1998), pp. 51-85. 477 Ibidem, pp. 80-81. 478 Robert Ladrech, op. cit. (2000), pp. 89-90. 479 Gary
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Lauren este viciul meu“. E dependentă de injecțiile cu Botox și zice lumii întregi că are „treizeci și opt de ani“. Este P.L.G. - Prietena lui George - și, când Bill Clinton era la putere, a fost P.L.B. Donează milioane republicanilor, iar democraților și mai multe milioane, deoarece încă are o „relație specială“ cu Bill. Și toate celelalte Muffy au relații speciale cu Bill, dar nu cred că ea e la curent cu asta. Ne-am așezat în grup pe canapelele Knole asortate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
legată stringent de extinderea organizației către Est), mai ales că „statutul de securitate într-o comunitate de state care se privesc pe sine ca formând o uniune trebuie să fie identic”, cum se afirma într-o lucrare publicată de creștinii democrați din Bundestag-ul german în septembrie 1994. Calea pe care au urmat-o statele Uniunii Europene nu a fost definită clar. Se pun următoarele probleme: 1) Dacă P.E.S.C-ul se va dezvolta în următorii ani, căpătând o relevanță sporită
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
și nici nu apar diferențe spectaculoase între cultura politică din Est și cea din Vest. Nimic nu este chiar atît de clar, prin urmare multe din teoriile testate nu au putut fi dovedite. Cetățeanul mediu din sondajele BND este un democrat, apreciază noul regim mai mult decît pe cel anterior și respinge alternativele nedemocratice. Alternativele nedemocratice nu sînt prea tentante: în afară de comunism, celelalte sînt definite în așa fel încît să nu pară opțiuni viabile pentru est-euro-peni. De exemplu, "revenirea la monarhie
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
ideea de a conduce popoare de pe alte continente. În timp ce unele colonii, în primul rînd India, au introdus regimuri cu alegeri libere, cele mai multe au căzut sub una din formele nedemocratice de guvernare (cf. Bratton și de Walle, 1997). O varietate de democrații electorale au fost instaurate în America Centrală și de Sud. Numărul de țări cu democrații electorale a crescut la 36. În Europa de Vest, atît țările victorioase în război, cît și cele învinse au aspirat către democrație. Însă aspirațiile democratice în Europa Centrală
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
atît țările victorioase în război, cît și cele învinse au aspirat către democrație. Însă aspirațiile democratice în Europa Centrală și de Est au fost risipite de trupele sovietice (vezi Berglund și Aarebrot, 1997: 41 ș.u.). În timp ce numărul absolut de democrații era mult mai mare ca înainte, doar 32% au organizat alegeri libere. Al doilea val de democratizare s-a sfîrșit printr-o deplasare către regimuri militare în America Latină si Asia. Independența multor state africane a fost urmată de crearea de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
obține regimuri competitive, esența ipotezei lui Churchill, trebuie să înțelegem felul în care regimurile nedemocratice diferă între ele și mai ales prin ce se deosebesc regimurile totalitare și post-totalitare de dictaturile "normale" și de regimurile care au evoluat gradat spre democrații stabile. A iniția o democrație la sfîrșitul unui regim fondat pe principii marxiste, leniniste și staliniste este cel mai dificil lucru. Democratizarea este un proces de învățare, iar încercarea și eroarea este cea mai cunoscută formă de învățare politică. Aceasta
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
a lungul secolelor concluzionează: "Democrația a fost folosită încă din anii 1780 de către cei angajați în lupte politice pentru a ridica în slăvi idei, guverne, figuri politice și mișcări sociale și pentru a le condamna pe altele. În funcție de poziția fiecăruia, <<democrații>> pot fi cei buni sau întruchiparea răului" (Markoff, 1996: 19). Ideea variază în funcție de context. "Politica este arta posibilului, de aceea țelurile democratice vor fi ridicate sau coborîte în funcție de circumstanțe (Gallie, 1956: 186; vezi și Germino, 1995). Deși Constituția Statelor Unite a
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
cvasisau fantomă, sînt peiorative. Collier și Levitsky (1996: 1) descriu rezultatul ca "democrație cu adjective". Ei identifică mai mult de 550 de adjective folosite pentru a caracteriza sau diferenția democrațiile, de cel puțin cinci ori mai multe decît numărul de democrații existente la ora actuală în lume! Proliferarea definițiilor complexe i-a determinat pe Schmitter și Karl (1990) să avertizeze asupra "tentației de a pune prea multe speranțe în acest concept", un avertisment apărut în articolul lor oportun intitulat " Ce este
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
timp, unii savanți au afirmat contrariul, că democrația este un obstacol în calea dezvoltării economice sau că este de dorit ca democrația economică la locul de muncă să sprijine democrația poli-tică (Dahl, 1985). Comuniștii au afirmat că regimurile lor erau democrații pentru că puterea politică a clasei proprietarilor fusese abolită și dată pe mîna clasei muncitoare. Prăbușirea comunismului i-a făcut pe simpatizanții economiei libere de piață să privească acest proces ca pe un triumf al ideologiei lor. De fapt, în majoritatea
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Alegerile pot avea loc prin reprezentare proporțională, ca în majoritatea țărilor din Europa, sau prin sistemul pluralitar "first-past-the-post", ca în America și Marea Britanie. În majoritatea democrațiilor, parlamentul este o adunare reprezentativă, iar șeful executivului, primul ministru, răspunde în fața acestuia. Unele democrații acordă puterea executivă unui președinte ales prin vot popular. Puterea poate fi concentrată într-un guvern central unitar sau dispersată în instituții federale, iar o democrație poate fi republică sau poate avea la conducere un rege sau o regină. Tabelul
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
este o democrație completă dacă are toate cele patru calități de mai jos: guvernează respectînd supremația legii; instituțiile societății civile sînt active și independente de stat; organizează alegeri libere și corecte; guvernanții sînt răspunzători în fața electoratului. Regimurile care nu sînt democrații complete diferă mult, în funcție de ceea ce le lipsește. Un regim poate organiza alegeri libere și corecte, dar să nu existe supremația legii, în timp ce altul o poate avea, dar folosește legislația pentru a interzice partidele sau a restrînge dreptul de vot. Elementele
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
și Spania post-Franco, de a trece brusc de la un regim nedemocratic la unul democratic dă speranțe pentru democratizare în țările post-comuniste. Totuși, în a doua secțiune sînt identificate elemente distinctive ale evoluției către și dinspre comunism, care provoacă dificultăți noilor democrații din Europa Centrală și de Est. Ultima secțiune pune în contrast tranziția "ușoară", posibilă în cazul unui regim care fusese înainte un Rechtsstaat, cu moștenirea "grea" a comunismului. CĂI ALTERNATIVE SPRE O DEMOCRAȚIE STABILĂ Pentru că țările nu sînt individualități, este
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Totuși, democratizarea prin mijloace lente și pașnice a caracterizat mai puțin de jumătate din democrațiile stabile din Europa. Numărul țărilor care au evoluat către democrație se mărește dacă privim mai departe de Europa. O caracteristică aparte este aceea că multe democrații evolutive au avut o moștenire britanică Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă în primul val de democratizare, India și fostele colonii britanice din Indiile de Vest în al doilea val. Nici un regim totalitar sau post-totalitar nu a evoluat în mod gradat
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
se nota timpul trecut), este un veteran nu numai al democrației, ci și al subminării cu succes a democrației... Lecțiile învățate de forțele antidemocratice din subminarea anterioară a democrației sînt mai de efect decît tradițiile pe care se pot baza democrații". (Przeworski ș.a., 1996: 43 ș.u.) Regimul tipic a fost mai mult o dictatură decît un regim totalitar, pentru că deciziile personale ale conducătorilor erau mai importante decît ideologia. Represiunea era condusă în acord cu tradițiile naționale, iar nu conform metodei
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
altele nu. MOȘTENIRI POLITICE, UȘOARE ȘI GRELE Un model realist al schimbării de regim trebuie să ia în considerare faptul că, la începutul democratizării, țările diferă ca punct de plecare, deci și în ceea ce trebuie să realizeze pentru a deveni democrații complete. Moștenirile politice au afectat de asemenea șansele unui regim nou de a deveni o democrație completă. Un regim nou poate primi o moștenire ușoară sau grea de la predecesorii săi, în funcție de nivelul pînă la care regimul anterior a respectat supremația
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
sistemului politic democratic și ale economiei de piață. Un studiu de destinație măsoară cît de aproape sau cît de departe sînt țările de un ideal în stil occidental. Cercetătorii nu consideră că societățile post-comuniste sînt deja economii de piață sau democrații stabile, dar presupun că ele sînt (sau ar trebui să fie) "ca noi" sau "aproape ca noi", pentru ca moștenirea regimului post-totalitar să poată fi tratată ca irelevantă. Dar a face o astfel de presupunere, fără a colecta date care să
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
în țările post-comuniste i-a determinat pe unii cercetători să facă legătura între sprijinul acordat democratizării și cel acordat introducerii economiei de piață. Însă datele sondajelor arată că populația nu le-a sprijinit neapărat pe amîndouă, așa cum s-ar aștepta democrații pieței libere sau comuniștii tradiționaliști. McIntosh, McIver și Abele (1994) au introdus indicatori separați ai sprijinului pentru noile instituții economice și politice în sondajele din Ungaria, Polonia, România și Bulgaria, pentru a-și da seama dacă populația este "liberală" în
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
suprimarea parlamentului i-au depășit pe cei care au aprobat-o puternic. Deși există diferențe între țări, chiar și în Ucraina, unde atitudinile negative sînt cele mai puternice, mai puțin de jumătate își doresc în mod efectiv eliminarea instituțiilor democratice. Democrații încrezători care sînt împotriva desființării parlamentului și consideră că acest lucru e puțin probabil să se întîmple, reprezintă 52% dintre respondenții sondajului BND. O cincime sînt democrați îngrijorați, care sînt împotrivă, dar se tem că acest lucru s-ar putea
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
puternice, mai puțin de jumătate își doresc în mod efectiv eliminarea instituțiilor democratice. Democrații încrezători care sînt împotriva desființării parlamentului și consideră că acest lucru e puțin probabil să se întîmple, reprezintă 52% dintre respondenții sondajului BND. O cincime sînt democrați îngrijorați, care sînt împotrivă, dar se tem că acest lucru s-ar putea întîmpla. Autoritarii optimiști, care sînt împotriva instituțiilor reprezentative și cred că acestea pot fi răsturnate, repre-zintă tot o cincime din cei intervievați, procent la care se adaugă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Învățămîntul liceal a devenit un lucru normal în zonele rurale, sporind șansele de viață și lărgind modul de gîndire al locuitorilor. Rezultatul schimbării sociale a fost sfîrșitul clivajelor politice dintre locuitorii din zonele urbane și cele rurale. În țările cu democrații noi, diferența medie în nivelul sprijinului acordat regimului actual, între marile orașe și zonele rurale, este de doar 2%. Sprijinul pentru alternativele nedemocratice demonstrează o influență ceva mai mare a urbanizării. Locuitorii capitalelor au cel mai intens contact direct cu
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
nedemocratice; dintre cei fără identificare, 46% fac același lucru. Cum diferențele între cei care se identifică și cei care nu se identifică cu un partid sînt mici, ultimii nu pot fi catalogați drept ostili competiției electorale; printre ei se numără democrați conștienți de defectele partidelor. INFLUENȚELE POLITICE, TRECUTE ȘI PREZENTE Părerea oamenilor despre politică are o mare influență asupra felului cum evaluează regimurile; cele opt influențe discutate mai sus (vezi tabelul 7.2) justifică 17% din varianța sprijinului pentru noul regim
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
direcția în care se îndreaptă populația ca reacție la șocul produs de schimbarea de regim. Respondenții se împart în patru grupe, în funcție de: părerea pozitivă despre vechiul regim, părerea pozitivă despre noul regim, ambele sau nici una (vezi Rose și Mishler, 1994). Democrații (dezaprobă regimul comunist; aprobă noul regim: 32% din total). În Republica Cehă 63% sînt fără îndoială democrați; și în alte cinci țări, ei reprezintă cel mai mare grup. Belarus și Ucraina constituie excepția: cei care sînt pentru noul regim și
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
împart în patru grupe, în funcție de: părerea pozitivă despre vechiul regim, părerea pozitivă despre noul regim, ambele sau nici una (vezi Rose și Mishler, 1994). Democrații (dezaprobă regimul comunist; aprobă noul regim: 32% din total). În Republica Cehă 63% sînt fără îndoială democrați; și în alte cinci țări, ei reprezintă cel mai mare grup. Belarus și Ucraina constituie excepția: cei care sînt pentru noul regim și împotriva celui vechi repre-zintă grupul cel mai mic. Democratul obișnuit vede o mare diferență între trecut și
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
total). În Republica Cehă 63% sînt fără îndoială democrați; și în alte cinci țări, ei reprezintă cel mai mare grup. Belarus și Ucraina constituie excepția: cei care sînt pentru noul regim și împotriva celui vechi repre-zintă grupul cel mai mic. Democratul obișnuit vede o mare diferență între trecut și prezent; clasificarea medie a regimului comunist pe scara de 200 de puncte a sprijinului pentru regim este -56; clasificarea medie pentru regimul actual este +44. Scepticii (dezaprobă atît regimul comunist cît și
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]