2,451 matches
-
proiectul olandez în favoarea unei structuri integrate a eșuat, nu înseamnă că factorii externi n-au contribuit la dezvoltarea cadrului socialist european. Formal, patru motive determinau necesitatea schimbării: îmbunătățirea relației dintre partidul european și grupul politic socialist din PE, perspectiva de "democratizare" a integrării europene, extinderea comunitară și aprofundarea integrării europene 299. Și literatura de specialitate a tratat această temă. Diferiții autori au un punct comun. Ei insistă pe importanța anunțării primelor alegeri europene. Cu alte cuvinte, perspectiva alegerilor directe pentru Parlamentul
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
eurocentrism. Dorita deschidere spre Lumea a Treia era în concordanță cu trimiterea în plan secund a chestiunii europene"304. În concluzie, literatura confirmă doi factori formali avansați de PSCE: alegerile europene și extinderea Comunității. Următorii factori formali nu sînt confirmați: democratizarea integrării europene și aprofundarea Comunității. În plus, informațiile dinspre PSCE sînt completate, subliniindu-se că importante au fost și delegarea de probleme europene dinspre IS și căutarea unui proiect de societate europeană. În vederea transformării europartidului social-democrat, al VIII-lea Congres
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
PvdA încearcă să consolideze cadrul social-democrat european, dar SPD se opune. Reiese că europartidul social-democrat va trece de la faza de contact la cea de cooperare. O serie de factori acționează în acest sens: anunțarea primelor alegeri europene directe, extinderea Comunității, democratizarea integrării europene și aprofundarea Comunității. Am examinat apoi faza de cooperare, cu accent pe structurarea social-democrată europeană, pornind de la următorii indicatori: adeziunea individuală, subunitățile în sînul europartidului și componența lor, rolul subunităților în procesul decizional, modalitățile de decizie, domeniile de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Congres a adoptat rezoluții în problemele politice ale integrării europene, precum și în cele internaționale privind Grecia și Israelul 377. Doi ani mai tîrziu, în septembrie 1964, Congresul de la Roma al PSCE s-a declarat în favoarea extinderii competențelor comunității, precum și a democratizării acesteia. Și-a exprimat pozițiile și în privința relațiilor externe în sectoarele economice, precum și alte obiective 378. La Berlin, Congresul din 1966 a adoptat rezoluții legate de împărțirea Germaniei, afacerile comunitare (politica economică pe termen mediu, obiectivele politice, Europa politică, responsabilitatea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
și democratică 383. Această funcție va avea importanță și în cadrul infrastructurii Comunității și, apoi, a Uniunii Europene. Cu atît mai mult cu cît europartidul va ajunge să pregătească alegerile europene și să influențeze politicile europene. 6.2.2. Legitimarea și democratizarea IS, PSE și partidele sale membre au contribuit la tranziția democratică a partidelor înrudite din țările Europei Centrale și de Est. În plus, FEDS este, de asemenea, important, în măsura în care "este și un loc de discuție și de schimb de idei
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
ar putea dezvolta și elabora mai bine rolul legitimării electorale în acest sens. Totuși acest rol depinde de bunăvoința starurilor naționale și europene de a accepta acest tip de funcții. Tabel privind funcțiile suprastructurale ale PSE Familiarizarea et al. Legitimarea Democratizarea Faza de contact x Probabilă / Faza de cooperare I x Probabilă Probabilă: Spania, Potugalia, Grecia Faza de cooperare II x x (slabă) Europa Centrală și de Est (slabă) 6.3. Funcțiile infrastructurale 6.3.1. Funcția electorală Nu printr-un
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de receptivitate partinică a cadrului instituțional european, structura rămasă prea mult timp slabă și policy-making-ul PSE. În completare, PSE a început să exercite o altă funcție suprastructurală, care contribuie în special la legitimarea membrilor săi în arena lor națională, la democratizarea cadrului național și la susținerea membrilor în campaniile electorale. Intensitatea acestor contribuții variază, bineînțeles, în funcție de loc, timp și miză. Dar ele există, chiar dacă sînt slabe. Unele partide membre continuă să solicite asistența PSE, de pildă, în campaniile electorale europene. Funcțiile
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
europartidul social-democrat a asigurat progresiv o serie de funcții integrative "moderate", rezultate din poziția sa specială între statele-națiune și nivelul european de integrare. S-a consacrat europenizării, familiarizării și legitimării membrilor săi. În alte locuri a încercat să contribuie la democratizarea lor. În raport cu cadrul european, nu a jucat numai un rol electoral, ci și-a extins pretențiile spre controlul politic. Contrar afirmațiilor lui Paul Magnette 694, considerăm că activitatea europartidelor nu este episodică și neregulată. PSE se prezintă, cel puțin, cu
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de proiectul PSE. Mai rămîne o necunoscută: în ce măsură au luat aceste instituții în considerare proiectul? Regretabilă este problematica efectului discursului programatic al PSE în rîndul cetățenilor europeni. 10.3.2. Democrația Pe lîngă legitimitate, se pune problema contribuției europartidelor la democratizarea UE. Democrație CE în sens larg (Fitzmaurice) Responsabilitate democratică (Jackson și Fitzmaurice) Democratizarea instituțiilor europene (Reif și Niedermayer) Funcții partinice tradiționale (Lord) Politici publice (Duverger, Delwit și De Waele, Morlok) UE în sens larg (Duverger) Clivajele dintre spațiul public european
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
considerare proiectul? Regretabilă este problematica efectului discursului programatic al PSE în rîndul cetățenilor europeni. 10.3.2. Democrația Pe lîngă legitimitate, se pune problema contribuției europartidelor la democratizarea UE. Democrație CE în sens larg (Fitzmaurice) Responsabilitate democratică (Jackson și Fitzmaurice) Democratizarea instituțiilor europene (Reif și Niedermayer) Funcții partinice tradiționale (Lord) Politici publice (Duverger, Delwit și De Waele, Morlok) UE în sens larg (Duverger) Clivajele dintre spațiul public european și competiția partinică (Heidar) O construcție europeană mai democratică (Bouillaud) Fitzmaurice subliniase necesitatea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Lord) Politici publice (Duverger, Delwit și De Waele, Morlok) UE în sens larg (Duverger) Clivajele dintre spațiul public european și competiția partinică (Heidar) O construcție europeană mai democratică (Bouillaud) Fitzmaurice subliniase necesitatea partidelor comunitare de a avea programe comunitare pentru democratizarea UE721. Unele progrese s-au realizat în acest sens. De la începutul fazei de cooperare, PSE s-a străduit, treptat, să devină un partid comunitar. Programele rezultate din actele I și II ale politicii sale pentru locurile de muncă atestă importanța
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
în fața alegătorilor, cu atît mai mult cu cît sistemul politic european nu a inclus principiul responsabilității democratice. La rîndul lor, Reif și Niedermayer sînt de părere că rolul europartidelor constă în consolidarea legăturilor între nivelul național și cel european, în vederea democratizării instituțiilor europene. Persistă o serie de dificultăți, care pot fi rezumate prin două constatări. Pe de o parte, nu se produce integrarea actorilor partinici în cadrul partidului european. Pe de alta, construcția europeană este o problemă secundară pentru partidele naționale 723
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
rezumate prin două constatări. Pe de o parte, nu se produce integrarea actorilor partinici în cadrul partidului european. Pe de alta, construcția europeană este o problemă secundară pentru partidele naționale 723. Aceste două analize sînt confirmate de studiul nostru. În plus, democratizarea trebuie, potrivit lui Lord, să treacă prin prezentarea candidaților de către partidele europene cu ocazia alegerilor europene. De asemenea, dezbaterea între partidele europene trebuie să fie instituționalizată în cazul referendumurilor sau al chestiunilor de interes public 724. Ca și celelalte federații europene
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
locurilor de muncă. Nu are legături directe cu cetățenii europeni, ceea ce tinde să confirme ipoteza lui Christophe Bouillaud 725, cum că sistemul partinic european este total rupt de elanul care ar putea veni de la bază. Pentru a a cîștiga în democratizare, problema influenței consecvente a partidelor europene la nivel european este subliniată de Duverger 726, Delwit și De Waele 727 și Morlok 728. Această problematică persistă, deși analizele actelor I și II ale politicii locurilor de muncă permite evidențierea impacturilor diferențiate
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
ale lui Niedermayer. Hix și Lord nu au sublinit explicit asta. În plus, abordarea prin comparative politics ar trebui să ia mai mult în considerare concluziile abordării integrate. De exemplu, funcțiile suprastructurale ale europartidelor (contribuția la familiarizarea, europenizarea, legitimarea și democratizarea membrilor) sînt destul de originale în comparație cu funcțiile tradiționale ale partidelor politice naționale. Pentru politicile partidelor europene, comparative politics aduc instrumente conceptuale importante, cum ar fi conceptul de policy-making al partidelor naționale, sugerat de Simon Hix și aplicat europartidelor. Căci nu putem
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
el spunea că din punct de vedere financiar, industrial și comercial este o instituție capitalistă. Pe de altă parte germanul Von Elm care cerea o neutralitate politică totală a mișcării cooperatiste, susținând că mișcarea cooperatistă contribuie prin ea însăși la democratizarea și socializarea vieții economice. Referitor la concepția comunistă privind cooperația, profesorul Ch. Gide aprecia că, a face din mișcarea cooperatistă un monopol al proletariatului reprezintă o limitare arbitrară și o contradicție în același timp, deoarece mișcarea cooperatistă urmărește înlăturarea proletariatului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
frânat de acțiuni arbitrare de forță. Se afirmă noi actori pe scena internațională, care își manifestă opțiunea politică spre independență. Aceste fenomene vin în contradicție cu efortul de menținere a unor centre de putere. Statele suverane și independente impun o democratizare a sistemului internațional și impun o viziune nouă, democratică, cu privire la raportul dintre state. Sistemul mondial nu mai poate funcționa pe baza vechilor relații politice internaționale. Vechea ordine internațională nu mai poate fi menținută de un număr redus de mari puteri
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
posibil viitor spațiu euro-arab au vizat deschiderea spre circuitele politice și economice ale fiecărui stat din zonă în parte, cu scopul de a valorifica, cu maximum de eficiență, condițiile avantajoase oferite de ritmul imprimat pe calea reformei interne de procesul democratizării și al tranziției spre economia de piață. Dacă în anii precedenți contactele bilaterale s-au realizat, cu precădere, în afara țării, anul 1994 a adus o schimbare de direcție, România devenind, la rândul ei, gazdă a numeroși oaspeți din țările Orientului
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
din domnii Oliviu Gherman, Ion Rațiu și Tashin Gemil. Lucrările sesiunii s-au desfășurat în plen, în cadrul a cinci comisii de specialitate și a celor patru grupuri politice. În cadrul Comisiei pentru Afaceri Civile s-a dezbătut raportul special „Procesul de democratizare în România’" (raportori Hubert Hanquet, Belgia, și Javier Ruperez, Spania). Delegația română a prezentat un memorandum care a cuprins rezultatele alegerilor din septembrie 1992, subliniindu-se importanța acestora pentru procesul de întărire a democrației în România. Memorandumul a fost inclus
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în relațiile cu democrațiile occidentale, România recuperându-și locul firesc în noua arhitectură europeană. În alocuțiunea rostită cu acest prilej, domnul Nicolae Văcăroiu, primul ministru al României, subliniind că încheierea Acordului european este „rezultatul progreselor realizate de România pe calea democratizării, a instaurării statului de drept și a tranziției spre economia de piață", își exprima convingerea că „România, prin continuarea politicii sale de reformă și reluarea legăturilor tradiționale cu țările membre CE, poate să reprezinte un factor de stabilitate și de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Acest acord a fost suspendat de către Comunitate. După răsturnarea regimului Ceaușescu, un nou Acord de comerț și cooperare a intrat în vigoare în mai 1991. Acest acord constituie baza efortului depus de Comunitatea Europeană în scopul sprijinirii României în procesul democratizării. România beneficiază de programul PHARE din ianuarie 1991. PHARE este programul de ajutor din partea C.E. pentru a oferi sprijin financiar și tehnic în domenii cheie: mediul înconjurător, pregătire profesională, restructurare, privatizarea proprietăților de stat, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
un nou început în relațiile româno comunitare și, în general, în relațiile cu democrațiile occidentale, România ocupându-și rolul firesc în noua arhitectură europeană. Încheierea Acordului european a fost considerat, la vremea aceea, „rezultatul progreselor realizate de România pe calea democratizării, a instaurării statului de drept și a tranziției spre economia de piață". „România, în continuarea politicii de reformă și reluarea legăturilor tradiționale cu țările membre C.E., continuă să reprezinte un factor de stabilitate și de echilibru într-o regiune a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
un regim preferențial Poloniei, Ungariei, dar și României, ulterior. Acordurile europene nu trebuie privite doar ca acorduri de comerț și de cooperare; ele oferă cadrul instituțional necesar dialogului politic. Cooperarea Comunității Europene cu România a urmărit sprijinirea acesteia în procesul democratizării, în numeroase domenii: restructurare, privatizare, pregătire profesională, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, a resurselor umane etc. România este, și ea, beneficiară a programului PHARE, precum și a celui TEMPUS, este parte semnatară a Acordului european de asociere la Comunitățile Europene (rezultatul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
privatizare, pregătire profesională, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, a resurselor umane etc. România este, și ea, beneficiară a programului PHARE, precum și a celui TEMPUS, este parte semnatară a Acordului european de asociere la Comunitățile Europene (rezultatul progresului României pe calea democratizării). Relațiile României cu Comunitatea Europeană nu a urmărit, astfel, decât transformarea acestei țări într-un „pol de stabilitate și un exemplu pentru cei care aspiră la pace și libertate”. III.3.1. Scurt istoric La 11 noiembrie 1918, după primul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
țărilor în cauză are loc desfășurarea dialogului între U.E. și principalii săi parteneri comerciali din țările industrializate. De asemenea, raporturile cu țările din A.E.L.S. au înregistrat evoluții importante după constituirea spațiului economic european intrat în vigoare în ianuarie 1994. Democratizarea țărilor din Europa de Est a impus negocierea de noi acorduri cu acestea. Comisia Europeană coordonează asistența financiară și tehnică acordată acestei regiuni, gestionează programul PHARE pentru Europa de Est, precum și Programul TACIS destinat republicilor din cadrul Comunității Statelor Independente. III.7.3. Relațiile cu
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]