1,535 matches
-
se face pe Icoane vechi și icoane nouă, în care "polemica împotriva liberalilor capătă accente dionisiace, ținând de hybris". Sunt urmărite, deci, strategiile satirice ironia, caricatura, șarja, agresiunea verbală ș.a. pentru a concluziona: "Valoarea satirei eminesciene rezidă în această forță demonică a deformării, într-o viziune personală, mutând accentul de la individual la universal, înfățișându-și epoca în culorile Apocalipsului. Patosul viziunii eminesciene care nu cunoaște decât culorile de alb și de negru, separând, prin opoziții binare, gloria trecută și mizeria contemporană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și apoi la raportarea în întregul ansamblu al operei eminesciene, domnia sa depistează și aici șase "direcții cu teme și stiluri adecvate". Prima este cea "confesivă", care tratează "plenitudinile și contradicțiile omului romantic", cu perspectivele de împlinire a acestuia pe coordonatele "demonice (faustiene) și titanice", cu firești reflecții politice, cu descripții istorice și cu "încercarea de studiu tipologic". Aici se încadrează Geniu pustiu, roman tezist, o proză cu caracter programatic. Cea de a doua direcție este "proza fantastică și metafizică" (Umbra mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a descheiat repede de nasturi și a Început a abuza, În felul cunoscut ei, de teama, de spaima, de groaza, de teroarea, de stupefacția și de ridicolul aflării mele În acel loc, În acea situație și cu acea femeie, Întrupare demonică a succubelor din Închipuirile delirante ale Evului Mediu. Ah! dar omul, femeia, ființa omenească, În sfârșit, cu reacțiile ei firești, cu scârba și grețurile tardive pentru tot ce săvâr șește Împotriva sfintei ordini a Naturii, mi-a apărut ca o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
corect. Aici, în văzduh, e un spațiu intermediar, spațiul dintre lumea oamenilor și lumea lui Dumnezeu, e un spațiu care ține de domeniul invizibilului. Se spune că un asemenea spațiu intermediar desparte și lumea oamenilor de lumea tenebrelor, de lumea demonică. Dar eu unul n-am fost niciodată acolo, nu-l cunosc, probabil structura mea lăuntrică nu mi-ar permite să rezist acolo. Aici, în văzduh, aici sunt acasă, așa cum erai tu în orășelul Serenite. Aici îmi duc traiul, am venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
cei mai mari „porci” să se bălăcească în voie. Iar astăzi, după 50 de ani de comunism, cetățeanul român percepe prin definiție că politic înseamnă automat și excrocherie! „Noapte și negură” era altădată directiva naziștilor pentru a-și atinge scopurile demonice. „Ceață și negură” este astăzi deviza neocomuniștilor , care pentru a-și face în voie măgăriile, au tot interesul ca societatea să fie cât mai slab pregătită și informată. Astăzi în societatea românească se petrec tot felul de excrocherii și ticăloșii
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Înghită un cal și acestuia i-a rămas afară numai coada” <endnote id="(120, p. 137)"/>. Dar toate acestea nu ar fi decât o primă fixare a „distanței culturale”. Foarte adesea, barba și părul evreului Îi dau acestuia o Înfățișare demonică. Conform unui vechi proverb german, „evreii cinstiți” sunt un fel de ființe fantastice, diavolești, cu semne fiziologice neumane : ei „au păr În palmă” (Die ehrlichen Juden het Haar in der Hand) <endnote id="(3, p. 69)"/>. Chiar În zilele noastre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doar Isus are această dublă putere asupra copilului : „De mine deochiat,/ De mine vindecat” <endnote id="(533, p. 162)"/>. În descântecele culese În 1939 din zona Munților Apuseni (o enclavă etnică foarte conservatoare), „potca” - boala de deochi, dar și ființa demonică ce o provoacă -, ea Însăși roșie („Înfocată”), este amenințată, blestemată și aruncată În „marea roșie”. În aceste texte magico-rituale (a căror modificare este de neconceput) se vorbește despre „Potca de jidov” sau despre deochi provocat de : Stâng ochi de jidov
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 136-137)"/>. Piaza rea cu care este asociat evreul este dublată În acest caz de piaza rea atribuită ochiului stâng. Într-adevăr, pentru mentalitatea magică, ochiul stâng este - În opoziție cu cel drept - Încărcat de o simbolistică malefică, maladivă și demonică <endnote id="(152, p. 197)"/>, În perfect acord cu simbolistica generală a stângii și a dreptei <endnote id="(139, p. 267)"/>. Câteodată, „omul roșu” este malefic omnipotent. El le provoacă oamenilor nu numai deochiul, ci „toate bolile”. Mai ales dacă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să vă fac să vă beți mințile. Voi o să beți, iar eu o să trăiesc de pe urma voastră, Și eu voi fi regele vostru. „Așa să fie, evreule !”, răspund „soldații” <endnote id="(70, p. 156)"/>. De regulă, În această postură - de rege demonic care Își subjugă supușii cu ajutorul băuturii - era receptat cârciumarul evreu În cultura tradițională poloneză <endnote id="(368)"/>. Imaginea stereotipă nu diferă substanțial de modul cum era perceput evreul cârciumar În cultura est-europeană, În general, și În cea românească, În special
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pur și simplu. Oricum s-ar purta, acesta este iremediabil sortit Iadului, fiind considerat un agent al Diavolului. Având În vedere faptul că În satele din estul Europei cârciumarul era, de regulă, evreu, demonizarea cârciumarului a adăugat tușe noi portretului demonic al „evreului imaginar”. Reciproca este și ea valabilă (vezi capitolul „Demonizarea evreului”). În folclorul mitic românesc, nu numai tutunul este „iarba dracului”, ci și vița-de-vie. În legendele populare de origine bogomilică, structurate deci conform unei teologii dualiste, vinul este considerat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rachiu-i Diavolul”, că „e băutură spurcată, a Necuratului” <endnote id="(410, p. 127)"/>. Astfel de credințe și legende populare românești par să depășească banala perspectivă etică, apropiindu-se de una teologică. Crâșma devine un spațiu al păcatului, un templu demonic În care Îngerul nu poate pătrunde. Cum spune o ghicitoare românească, cârciuma este „Casa Dracului, În mijlocul satului” <endnote id="(162, p. 165 ; 639, p. 126)"/>. La Începutul secolului al XVII-lea, pentru cronicarul-teolog Matei al Mirelor, „beția este mama tuturor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu au recuperat această imagine bipolară, propunând una nouă, destul de atipică : la fel ca și „crâșma jidovească”, „biserica creștină” ar fi și ea (prin rădăcinile ei iudaice) o invenție evreiască și, ca atare, ambele instituții ar fi la fel de malefice și demonice. Într-un articol publicat În 1993, intitulat „Bazele purificării”, liderul ucrainean ultranaționalist A. Șcerbatiuc susține următoarele : trebuie vărsare de sânge, Într-o „bătălie titanică de proporții cosmice”, astfel ca „ideea națională” să „deștepte din somn istoria ucraineană”, pentru a nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ursyn Niemcewicz, se spune că, „atunci când trece pe lângă o biserică și aude cântece bisericești sau dangăt de clopote, copilul [evreu] trebuie să-și astupe urechile, altfel aceste sunete Îi poluează sufletul” <endnote id="(682, p. 55)"/>. Acest tip de ființă - demonică, păcătoasă și surdă la predică - era Întruchipată În simbolistica medievală de aspidă, o năpârcă fabuloasă, născută (ca și vasiliscul) din sângele scurs din capul tăiat al Gorgonei Meduza. Alături de alte animale fabuloase, aspida se regăsește În bestiarele alegorice medievale - gen
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jumătate Înainte (1568). Icoana creștină nu redă fidel pilda cristică, ci o comentează și o completează. Parabolei i se anexează două sensuri noi, care - chiar dacă nu sunt În litera Evangheliei - sunt cumva În spiritul ei : 1. Fiind considerată un păcat demonic, cecitatea evreilor este Înfăptuită de diavoli (vezi capitolul „Demonizarea evreului”), 2. Urmarea logică a acestui tip de cecitate nu mai este căderea Într-o simplă râpă, ci direct În flăcările Iadului ; este drept că ele erau oricum menite evreilor, dar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vrăjitor”) nu a fost o regulă, ci s-a produs doar În unele cazuri și În unele zone ale României. Totuși, fenomenul este simptomatic, pentru că arată tendința țăranului de a-l asocia pe „celălalt”, pe „străin”, cu vrăjitori și personaje demonice din folclorul mitic. Nefiind botezat, evreul este receptat ca fiind o pradă sigură și ușoară a Diavolului. Diabolizarea evreului a Început cu primele texte creștine și mai ales cu antiiudaica Evanghelie după Ioan, În care Isus Îi consi deră „fii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iuda, care l-a vândut pe Isus. „Ovreii sau jidanii” - sună o credință populară românească - sunt „iudei, adică feciori [= urmași] de-ai lui Iuda vânzătorul” <endnote id="(30, p. 30)"/>. Evident, este vorba de Iuda Iscarioteanul, apostolul ale cărui coordonate demonice au fost stabilite chiar de textul evanghelic : „«Și unul dintre voi este Diavolul !» Iar El zicea de Iuda, căci acesta avea să-l vândă” (Ioan 6, 70) ; sau : „Și când a fost Cina cea de taină, Diavolul pusese deja În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Scaraoțchi <endnote id="(vezi 360 ; 14, pp. 40-41)"/>. Din „gura de aur” a lui Ioan Hrisostom aflăm că „evreii Își sacrifică copiii Satanei, sunt mai răi decât animalele sălbatice, sinagoga este un bordel, o bandă de ticăloși, un templu demonic dedat unui cult idolatric, un loc de Întâlnire pentru asasinii lui Cristos, un loc de pierzanie !” (Omilii Împotriva evreilor ; <endnote id="cf. 516"/>). Un alt text neotestamentar, Apocalipsa Sfântului Ioan, Îi prezintă pe „cei ce-și zic iudei” ca fiind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreului real” probează inexistența unor vicii puse pe seama „evreului imaginar” și, ca atare, portretul negativ al acestuia din urmă ar putea să pălească. Pentru istoricul Josy Eisenberg, În Europa medievală - Vestică și Centrală - evreul a fost receptat ca „o ființă demonică, vândută Satanei”. Evreul avea coarne și miros respingător, „adică cele două atribute principale ale Diavolului”. „Identificarea este totală - continuă Eisenberg -, imaginea reală a evreului (cămătar) și imaginea sa mitică (Diavol) se completează reciproc, pentru a da naștere unui subom blestemat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În bună măsură, ele au Înlocuit cu succes programul doctrinar și discursul politic al Mișcării Legionare. Chemând „creștinii din toată țara” la „crâncenul război” pentru eliberarea pământului „cotropit de jidovime”, marșurile legionare utilizau adesea acest pseudo-etnonim (Iuda), cu puternice conotații demonice, mai ales În versurile cu caracter marțial, care chemau la eliminarea evreilor : În lături, Iudo, neam de șarpe ! În lături, jidoviți păgâni ! În lături, șerpi, nu scoateți capul, Căci apucăm securea-n mâini ! <endnote id="(255, p. 25)"/>. În legătură cu cartea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alte cuvinte, s-ar părea că evreul vrăjitor imaginat de est-europeni era ceva „mai simpatic” și „mai uman” : un om care aduce ploaia. Așa este, numai că această constatare trebuie nuanțată. După cum vom vedea imediat, aspectele dramatice, ca și cele demonice, nu lipsesc cu totul din scenariul magic În care este implicat evreul În estul continentului. Pe de altă parte, slaba urbanizare, persistența unor relații socio -economice cvasi-feudale sau precapitaliste au făcut ca În această parte a Europei să supraviețuiască până
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mitologie, incertă și confuză, creată timp de mai multe secole, care face din evreu un tip suspect, căruia Îi sunt asociați termeni precum „infanticid ritual”, „hemofagie”, „vampi rism”, „canibalism”, „stranii obiceiuri culinare”, „murdărie”, „microbi”, „sânge infestat”, „otravă”, „crimă”, „vrăjitorie”, „ritualuri demonice” etc. Cu un astfel de „portret-robot”, despre evreu se poate spune orice și oamenii simpli vor crede. Așa se explică tenacitatea și vitalitatea extraordinară a legendei privind omorul ritual și a altor povești similare. Sunt multe stereotipuri mentale asociate portretului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
liric către următorul episod prozaic. Ajuns la bancă pentru a încasa cele două sume, Lefter este pus în fața a ceea ce cu sintagma de „ironie a sorții”, face ca în ecuația absolutului și a simetriilor perfecte să se strecoare un chiasm demonic, o inversiune malefică, pentru că demonologia privilegiază inversiunile. Reacția lui Lefter are ca și în celelalte episoade caracte- risticile unei crize de isterie : „ș-a-nceput să se jelească, să se bată cu palmele peste ochi și cu pumnii în cap
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
public. Nu avea astâmp)r. Nu suportă s) stea de vorb) doar cu noi doi. C)uta pe cineva mai important, contactul cel mai potrivit, acela pe care, dac) l-ar rata, ar fi o nenorocire. Era cuprins de dorință demonic) de a avea cea mai oportun) Întâlnire. Ne-a atins doar mâinile, a privit dincolo de noi și a plecat. Nelson Rockefeller suferea de aceeasi boal). Numai senatorii b)trâni, f)r) aspirații la președinție, nu se gr)beau s) treac
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
AFL-CIO*? Nu te poți aștepta că disidenții ruși s) prezinte Rusia În mod obiectiv. Domnul Eban nu adopt) o poziție prea dur) fâț) de Uniunea Sovietic). El nu o apreciaz) drept cea mai rea societate din istorie sau un imperiu demonic, c)utând s)-si extind) puterea, urm)rînd distrugerea democrației capitaliste. Are vederi mai echilibrate. Uniunea Sovietic) este probabil o superputere plin) de vicii, care Ins) poate fi Înțeleas), poate fi neutralizat) și dirijat). Nu este ceva inuman de solid
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Întâmplat la Auschwitz și În Gulag, În Biafra și Bangladesh, la Buenos Aires și Beirut - dar, cănd revin la fapte, simt c) Îmi scap) ideea de bâz). Atunci Încep, În mod irațional, s) b)nuiesc influență unei puteri destabilizatoare - o voinț) demonic) opunându-se Înțelegerii noastre. Sunt obligat s) m) Întreb dac) nu cumva Europa Occidental) și Statele Unite se afl) sub influența unui puternic spirit r)u, dac) nu cumva suntem puțin anesteziați. Se afirm) În ziare c) ambasada american) din Moscova
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]