35,729 matches
-
incompletă și rate crescute ale mortalității. Fragilitatea este în atenția medicilor începând din anii ’80. De-a lungul timpului au existat numeroase încercări de încadrare și de definire a fragilității: vârstnicul fragil este o persoană de peste 65 de ani care depinde de alții pentru efectuarea ADL ; vârstnici debilitați, care nu pot supraviețui fără ajutorul altora ; boli multiple ; stări cronice ; vârstnici care necesită spitalizare de lungă durată, din cauza unor boli cronice debilizante ; un vârstnic care nu este nici foarte bine, nici foarte
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
funcționale se întâlnește în cadrul îmbătrânirii, dar acest declin este accelerat la pacienții fragili, la care mecanismele de adaptare încep să cedeze. Unii autori susțin ideea că scăderea complexității sistemelor fiziologice este un semn al îmbătrânirii și al fragilității. Rata declinului depinde de factorii genetici și epigenetici, iar încărcătura allostatică (dereglările fiziologice cumulate de-a lungul vieții ca răspuns adaptativ la solicitările mediului extern) joacă un rol determinant în apariția vulnerabilității. Declinul funcțional asociat înaintării în vârstă rezultă din mai multe surse
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
totalul papiloamelor rinosinusale. Apare la pacienți mai în vârstă comparativ cu celelalte două categorii și se poate dezvolta atât pe septul nazal, cât și pe peretele lateral nazal. Recidivele locale sunt foarte frecvente (în medie 40% - între 33%-74%) și depind în mare măsură de abordul chirurgical ales, iar riscul malignizării este de 10-15% (10). Având în vedere caracterul invaziv la nivel osos, CT-ul este de mare utilitate, evidențiind extinderea tumorală și permițând un plan terapeutic chirurgical. În schimb, certitudinea
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
e bine să nu se umble pe hîrtiile mele, care, într-o anumită dezordine, stabilesc totuși o ordine a redactării, mai cu seamă pentru eseuri, pentru că acolo există o anumită ordine a fișelor. Dar eu nu cred că trebuie să depindem foarte mult de un anumit ritual fetișizant, pentru că totul se petrece în cap, pînă la urmă. E-adevărat că ordinea mentală poate fi determinată de anumite repere care sugerează o ordine venind din exterior, dar am încercat întotdeauna să nu
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
foarte mult de un anumit ritual fetișizant, pentru că totul se petrece în cap, pînă la urmă. E-adevărat că ordinea mentală poate fi determinată de anumite repere care sugerează o ordine venind din exterior, dar am încercat întotdeauna să nu depind de ordinea din exterior și, de altfel, nici n-am avut de ales. D.P.: Există anumite perioade sau anotimpuri în care te simți mai prolific? D.F.: Mă simt prolific atunci cînd pot să stau o săptămînă-două într-un loc și
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
D.P.: În ce case de creație ai fost? D.F.: Am fost în Italia, în apropiere de Genova, dar am fost și în sudul Franței, de mai multe ori. Există asemenea fundații, majoritatea dintre ele americane, dar sînt și altele, care depind de statul francez și de alte state, există sute de ocazii de felul acesta. Culmea e că majoritatea sînt pentru artiștii plastici, dar și pentru scriitori, e o combinație care se face adeseori între plasticieni și scriitori. Ei sînt găzduiți
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
chiar, diletanți care nu au putut căpăta consacrarea în mediile în care au încercat să se afirme vor ajunge totuși să fie recunoscuți de colegii lor cu condiția ca, mai întîi, să capete suficientă acoperire mediatică. Așadar, certificatul de calitate depinde de testul audienței: de cît de mult ești cunoscut în afara breslei tale depinde cît de bun ești în breasla ta. Și astfel, recunoașterea nu mai e o consecință a consensului din interiorul unui mediu cultural, ci un rezultat al constrîngerii
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
încercat să se afirme vor ajunge totuși să fie recunoscuți de colegii lor cu condiția ca, mai întîi, să capete suficientă acoperire mediatică. Așadar, certificatul de calitate depinde de testul audienței: de cît de mult ești cunoscut în afara breslei tale depinde cît de bun ești în breasla ta. Și astfel, recunoașterea nu mai e o consecință a consensului din interiorul unui mediu cultural, ci un rezultat al constrîngerii exercitate de stihia mediatică. Prestigiul profesional pălește în fața faimei publice. Cota de pregătire
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
paginile revistelor ilustrate, portretele închinate - își impun preeminența în fața judecății egalilor. În cazul unor discipline aparent mai independente - precum istoria, antropologia, biologia sau fizica -, arbitrajul mediatic începe să devină cu atît mai important cu cît obținerea de credite poate să depindă de o notorietate despre care nu se poate ști cu precizie cît anume datorează consacrării mediatice și cît reputației deținute în rîndul egalilor. Am aerul de a spune lucruri exagerate, dar, din păcate, aș putea să multiplic la nesfîrșit exemplele
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
dat, nu mă gîndesc în primul rînd la domeniul etimologiei - unde, din fericire, existența elementelor turcice vechi e bine cunoscută și studiată cu seriozitate de către specialiști - , cît mai ales la lucrările lexicografice, la modul de consemnare a acelor sensuri care depind de o interpretare istorică. Noțiunile organizării politice au presupus - mai ales în perioada comunistă - raportarea la o dogmă și la o grilă interpretativă ideologizată, în spirit fie marxist, fie, mai des, naționalist. Nu mă refer neapărat la distorsiuni majore, ci
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
înainte ca plutonul de execuție să-l ia la ochi. De altfel, atît de cumsecadele și adeseori umilul între egali Dostoievski, era, uneori scîrbos și neîndurător cu slugile. O explicație ar fi că la un moment dat viața sa a depins de slugile îmbrăcate în uniformă ale țarului. Iar în perioada deportării sale, aceleași slugi i-au făcut viața amară și și-au bătut joc de demnitatea sa. Însă un om care scapă din fața plutonului de execuție are toate șansele să
Marele câștig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9320_a_10645]
-
Constantin Țoiu Cine a avut curajul să facă lista de intelectuali de care ar depinde soarta țării, - Constituția și celelalte, - își aprinse paie-n cap... Cum, domnule, ăia da, și noi nu?!... Rezon. Ce-nseamnă să fii intelectual?... Păi...să fii dăștept... Și dacă nu ești...? ... Cine nu, - ăia e proști!... Colosală definiție. Da' n-
Fatali României... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9311_a_10636]
-
și-o pregătea autorul însuși, că nu va vedea publicat Maestrul și Margareta. Așa s-a și întîmplat. Manuscrisul său a avut șansă că n-a pierit. Și totuși au dispărut pentru totdeauna cărți, nu numai manuscrise, a căror fragilitate depinde adeseori de un moment de slăbiciune al autorilor, încît am fost emoționat ca niciodată cînd am aflat că la Humanitas va apărea un roman de tinerețe al doamnei Monica Lovinescu, Cuvîntul din cuvinte. Soarta acestui roman ar fi meritat ea
Cuvîntul din cuvintele Monicăi Lovinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9343_a_10668]
-
unul dintre prietenii săi din "Galerie", a intuit foarte bine motivația sinuciderii lui Chiril Merișor: "de scârbă, sufletul lui nobil și cinstit n-a suportat" (p. 480). Mai putem citi astăzi romane cu comuniști? - se vor întreba cei mai tineri. Depinde cum sunt scrise, cum sunt formulate problemele și cum sunt rezolvate dramele. Constantin }oiu nu pune accentul pe faptul că Merișor e comunist, ci pe generalitatea că e un om sub vremuri, un intelectual cu o anumită structură psihologică și
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
îl avea pentru mine înainte de '89: un loc în care să te așezi dimineața și să nu-l părăsești decât noaptea, și uneori nici atunci, cu sentimentul că te afli în centrul universului și de cuvintele tale așternute pe pagină depinde mersul aștrilor în cer. Nu m-am întors deci cu totul, deși nu-mi doresc decât asta și nu visez decât clipa în care voi putea - încheind un capitol de viață - să mă eliberez din iobăgia propriilor mele idei. Există
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
Și, dacă ne autocenzurăm trecutul, cum să ne mai scriem biografia? Procedând în acest fel, scufundându-se în apele fiecărei vârste, cu setul specific de experiențe, diaristul reușește să smulgă regimului politic trecut propria existență. Evoluțiile, metamorfozele sunt interioare, nu depind de mecanica sistemului. Acesta putea fixa doar condițiile vieții noastre, nu și intensitatea ori libertatea ei lăuntrică. E ceea ce se fac a nu înțelege anticomuniștii tardivi, de după căderea comunismului, care-și acuză la nesfârșit compatrioții "lași" că nu s-au
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
Ca să întemeiezi o religie nu e îndeajuns să vii cu un mesaj pe care să-l decretezi de origine divină, sperînd că astfel, hipnotizați de autoritatea lui celestă, toți se vor grăbi să te urmeze. Dacă răspîndirea religiilor ar fi depins exclusiv de valoarea textelor întemeietoare, nici una nu ar fi depășit limitele unei secte, cum nici una nu ar fi putut să se impună în fața altora, preluîndu-le, înghițindu-le sau desființîndu-le. Altfel spus, nici un text, oricît de divină i-ar fi sursa
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
mai mici, Vă mulțumim că ascultați acum pe domnul sau doamna dirigintă care vă citește aceste rânduri din partea noastră, lucru pentru care suntem de asemenea recunoscători . Cine suntem noi? Ei bine, asta dorim sa aflați cât mai devreme posibil. Totul depinde de voi! Pentru început va putem putem spune ca numele nostru este M.A.I.L., sau, mai exact echipa M.A.I.L.De fapt, noi suntem aici pentru voi... studenți care abia așteaptă să vă cunoască și care sunt gata
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
ești obligată să le comunici nici măcar la cerere profesorilor, psihologului școlar, părinților sau colegilor. Îți sugerăm să fi discret/tă cu privire la ele. 2. Aceste rezultate sunt generate de răspunsurile tale la chestionare și teste! Măsura în care ele reflectă realitatea depinde de sinceritatea și atenția cu care ai răspuns. Deși sunt instrumente psihologice de încredere testate pe populația românească, rezultatele pe care le vei primi pot fi distorsionate de o serie de factori. Așadar, profilele pot fi influențate de starea ta
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
concentra pe evaluarea comparativă a traiectoriilor de dezvoltare din zonă, utilizând un cadru de analiză inspirat de modelul analizei instituționale elaborat de Vincent și Elinor Ostrom. Premisa de la care pornim este că performanțele înregistrate în Vama Veche și 2 Mai depind de capacitatea comunităților locale de a rezolva eficient problemele de acțiune colectivă. Detaliile instituționale se va dovedi că sunt importante pentru succesul sau eșecul cooperării în cadrul celor două comunități, ceea ce va avea consecințe importante pentru nivelul lor de dezvoltare. 5
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
anterior, constatăm că avem în vedere tot o situație la „scară mică”, comunitatea celor două sate însumând 2.000-3.000 de persoane (din totalul de aproximativ 5.000 de persoane cât reprezintă întreaga populație a comunei Limanu ). Totodată, respectivele comunități depind de o resursă comună (în cazul nostru, zona de coastă a litoralului Mării Negre din dreptul celor două localități). Așa cum voi arăta, atragerea turiștilor în zonă depinde de modul în care este administrată această resursă comună. Încă înainte de a porni la
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
5.000 de persoane cât reprezintă întreaga populație a comunei Limanu ). Totodată, respectivele comunități depind de o resursă comună (în cazul nostru, zona de coastă a litoralului Mării Negre din dreptul celor două localități). Așa cum voi arăta, atragerea turiștilor în zonă depinde de modul în care este administrată această resursă comună. Încă înainte de a porni la descrierea situației din teren, trebuie adăugate câteva clarificări în privința modelului teoretic. Ostrom trasează anumite limite în privința bunurilor comune analizate în cadrul modelului. Astfel, bunurile analizate au următoarele
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
în cazul nostru) atinge un maxim (este vorba de perioada de vârf a sezonului estival), în rest, situațiile pot fi considerate de deficit. Sezonul turistic durează, în medie, două luni/an. Dacă mai adaugăm și faptul că fluxul de turiști depinde și de alți factori, de condițiile atmosferice, spre exemplu, putem avea o imagine elocventă a fenomenului. • Utilizatorii bunurilor efectiv își pot face rău unii altora, dar nu și celor din afară. Unitățile de resurse (turiștii) nu pot fi apropriate sau
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
situației analizate, ținând totuși cont că furnizarea și aproprierea sunt condiționate reciproc. Astfel, în condițiile degradării zonei costiere (plaja, în primul rând), interesul turiștilor pentru acea zonă scade, ceea ce are consecințe directe asupra tuturor apropriatorilor. Or, din păcate, întreținerea plajei depinde de capacitatea de organizare a apropriatorilor. Procesul de organizare nu este însă neproblematic, nesiguranța asociată procesului de organizare a apropriatorilor putând, la rândul ei, să fie produsă de o serie de factori externi, dar și interni. Așa cum consideră și Ostrom
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
cadrul metodologic ostromian pentru care am optat. Vom menționa aici câteva argumente privind potențialul puternic explicativ al neoinstituționalismului. În primul rând, abordarea oferă o metodă riguroasă, sistematică de studiere a efectelor instituțiilor asupra comportamentelor. Pornind de la premisa că alegerile individuale depind de o serie de factori interni sau externi, cadrul de analiză instituțională dezvoltat de Ostrom oferă o viziune realistă asupra comportamentelor în procesul de alegere a unei strategii. Apoi această abordare oferă instrumente pentru o analiză în profunzime a instituțiilor
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]