3,978 matches
-
pentru această regiune. Astfel, suprafața subiacentă activă, reprezentată prin unități fizico-geografice de tipul dealurilor înalte (Dealul Mare și Dealul Holm), situate la peste 400 m altitudine, de o coastă puternic înclinată spre Câmpia Moldovei și de o zonă mai joasă (depresiunea de contact Hârlău-Cotnari), drenată de râul Bahlui, influențează diferit regimul elementelor climatice (E. Erhan, 1971). Regiunea cercetată se desfășoară pe o distanță de aproximativ 35 km, de al izvoarele Bahluiului, în zona Dealul Mare Tudora și până la Cotnari. Radiația solară
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fost înregistrate pe suprafețe orizontale, datorită fragmentării reliefului, în zonă apar variații între părțile joase și cele înalte. O mare importanță în dezvoltarea proceselor și fenomenelor meteorologice din cadrul acestei regiuni o are dinamica atmosferei influențată de cei patru centri barici: depresiunea islandeză, anticiclonul azoric, anticiclonul siberian și depresiunea mediteraneană (Gh. Slavic, 1977). 1.TEMPERATURA AERULUI Temperatura medie anuală a aerului la Cotnari este de 9°C. În decursul timpului de când se fac observații, temperatura medie anuală cea mai scăzută a fost
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
reliefului, în zonă apar variații între părțile joase și cele înalte. O mare importanță în dezvoltarea proceselor și fenomenelor meteorologice din cadrul acestei regiuni o are dinamica atmosferei influențată de cei patru centri barici: depresiunea islandeză, anticiclonul azoric, anticiclonul siberian și depresiunea mediteraneană (Gh. Slavic, 1977). 1.TEMPERATURA AERULUI Temperatura medie anuală a aerului la Cotnari este de 9°C. În decursul timpului de când se fac observații, temperatura medie anuală cea mai scăzută a fost de 6,8°C în 1942, iar
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
24°C. Pentru explicarea unor aspecte hidrologice, o mare importanță prezintă cunoașterea temperaturilor medii sezoniere. Temperatura medie a iernii variază între -2° și -3°C. Se observă inversiuni de temperaturi între rama înaltă din vest (Dealul Mare - Dealul Holm) și depresiunea de contact Hârlău-Cotnari. Astfel, masele de aer rece care coboară din zona înaltă, se mențin aici mai mult timp suprarăcindu-se. Deci, cele mai coborâte temperaturi în timpul iernii, se înregistrează la piciorul coastei, în zona de contact a Câmpiei Moldovei cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
primului îngheț se înregistrează în jurul datei de 15-16 octombrie, iar ultimul îngheț, cel mai târziu la 15-17 aprilie. 2. PRECIPITAȚIILE ATMOSFERICE ȘI VÂNTURILE În regiunea aflată în studiu, precipitațiile atmosferice căzute diferă în raport cu altitudinea reliefului, fiind mai reduse în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari și mai mari pe rama înaltă din vest. Asfel, în zonele unde altitudinea depășește 300 m (Dealul Mare-Hârlău, Dealul Holm), cantitatea precipitațiilor anuale depășește 600 mm/m2. Cea mai mare cantitate de precipitații anuale căzute s-a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai mare parte din zi, comparativ cu cea mijlocie și inferioară. Partea inferioară se caracterizează printr-un plus de căldură vara, îndeosebi în timpul zilei și un minim de căldură iarna în timpul nopții, ca urmare a stagnării aerului rece în zona depresiunii de contact (Gh. Slavic, 1977). 3. FENOMENE ATMOSFERICE DEOSEBITE Aceste fenomene se caracterizează prin discontinuitate în timp și prin repartiție neuniformă în spațiu, manifestându-se sub formă de grindină, rouă, ceață, brumă, polei, chiciură, viscol etc. Grindina, împreună cu orajele, pot
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
însoțească ploile torențiale. Din datele obținute de la Stația meteorologică Cotnari, se constată că în zona bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, grindina cade în 1-2 zile pe lună, cu o frecvență mai mare în partea estică a depresiunii de contact. Ceața, în regim diurn, are o densitate mai mare noaptea, iar în timpul anului prezintă o frecvență mare în sezonul rece, și mult mai redusă în sezonul cald. Astfel, la Cotnari, în intervalul aprilie septembrie ceața se produce mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
multor sate de pe coasta estică a Dealului Mare-Hârlău (Cârjoaia, Horodiștea, Lupăria, Poiana Mărului etc.), de asemenea și pe versantul sudic și vestic al Dealului Baban, al Dealului Deleni, Cireșului (pentru satele Maxut, Bădeni, Ceplenița). 1. 2. 3. Unitatea hidrogeologică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari La contactul cu dealurile înalte din jur, materialele grosiere proluvio-coluviale îmbracă partea inferioară a versanților. Aceste materiale acumulative au fost secționate de văile afluenților râului Bahlui (valea Scobinți, Buhalnița, SărataCotnari, Nicolina-Hârlău, Bădeni, Broscăria). Materialul argilomarnos, cu intercalații
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
intrarea în Câmpia Moldovei, în dreptul orașului Hârlău, pe o lungime de aproximativ 25 km, drenând un bazin hidrografic de 139 km2, din care 81% este împădurit (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). În continuare, până la Cotnari, râul Bahlui curge printr-o depresiune de contact dezvoltată în cadrul Câmpiei Moldovei, la piciorul coastei ce limitează Podișul Sucevei. În acest sector, șesul Bahluiului are lățimi variabile, până la 2 km, mai ales acolo unde debușează afluenții de pe dreapta (Scobinți, Buhalnița, Cârjoaia) sau de pe stânga (Nicolina-Hârlău, Bădeni
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ci prin caracterul lor continuu, asigurând o scurgere permanentă în această zonă. Repartiția pe suprafața regiunii a scurgerii provenită din surse de suprafață este relativ ridicată pe rama înaltă, unde depășește 90 mm în Dealul Mare-Tudora și scade spre zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, la 60 70 mm. Scurgerea provenită din surse subterane are valori mari, peste 10 mm în zona înaltă și provine din ape subterane de stratificație, iar cele mai reduse valori le întâlnim în cadrul depresiunii de contact, datorită
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
scade spre zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, la 60 70 mm. Scurgerea provenită din surse subterane are valori mari, peste 10 mm în zona înaltă și provine din ape subterane de stratificație, iar cele mai reduse valori le întâlnim în cadrul depresiunii de contact, datorită fragmentării reduse a reliefului, față de grosimea mare a depozitelor permeabile. Variația scurgerii în timpul anului depinde de cantitate și calitatea surselor de alimentare. Iarna, datorită condițiilor create de vreme, în formarea scurgerii predomină sursele subterane de stratificație, procentul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Datorită condițiilor fizico-geografice în care se dezvoltă bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari, debitele medii lunare variază de la 0,861 m3/s în luna aprilie, la 0,360 m3/s în luna septembrie (Punctul hidrologic Hârlău, 1998). În sectorul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari în unii ani, sunt condiții favorabile de apariție a situației de “sec” (0 m3/s) determinate în anotimpul rece de un îngheț total, iar în anotimpul cald, de pierderea apei prin infiltrare în materialul permeabil de la baza
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
vedere că datorită pantei accentuate, radiația solară cade sub diferite unghiuri și tot odată se realizează și viteze mari de scurgere. Toate aceste ape cu temperaturi diferite se amestecă întrun timp scurt și ajung, prin intermediul râului Bahlui, la intrare în depresiunea de contact cu o valoare scăzută, ce nu este influențată de altitudinea absolută a postului hidrologic Hârlău, unde se înregistrează, ci de altitudinea medie a bazinului de alimentare (M. Pantazică, 1974). Temperatura maximă absolută a râului Bahlui la punctul hidrologic
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
12°dH și 16°dH, există pe cursurile situate la peste 350 m altitudine absolută. Ape dure, cu valori între 16°dH și 20°dH, prezente în zona de ieșire a râului Bahlui din Podișul Sucevei, la Hârlău, precum și în depresiunea de contact, Hârlău-Cotnari. Surse de impurificare Gradul de impurificare pe râul Bahlui în amonte de Cotnari prezintă o valoare de 840 g/l (în aval de Hârlău), datorită deversărilor de la centru de vinificație, de la Spitalul orășenesc, S.C. Lactis S.A
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de ape dintre bazinul Bahluiului (în vest și nor-vest) cu bazinul Siretului și cu bazinul Miletinului, în nord și nordvest. În partea joasă limita este dată de o linie care urmărește piciorul “coastei” create la contactul dintre zona înaltă și depresiunea de contact. Din cauza luptei asidue ce se dă între afluenților Bahluiului pe dreapta și ai Siretului pe stânga, precum și între afluenții Bahluiului pe stânga și cei ai Miletinului pe dreapta, stratele dure de la partea înaltă au fost parțial îndepărtate formându
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mod corespunzător; doar exemplarele vârstnice (peste 40 ani), care se găsesc diseminate în zonă, dau semne de lâncezire, capătă putregai ce se propagă de la rădăcină, așa că extinderea lor nu mai este indicată. Zona de silvostepă; se suprapune în zona cercetată, depresiunii de contact Hârlău Cotnari, situată în partea estică și sud estică a Dealului Mare-Hârlău (V. Băcăuanu, 1980). Peisajul natural al silvostepei din depresiunea de contact a suferit puternice transformări antropozoogene, peste 60% din teritoriul ei devenind terenuri arabile, iar pâlcurile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de la rădăcină, așa că extinderea lor nu mai este indicată. Zona de silvostepă; se suprapune în zona cercetată, depresiunii de contact Hârlău Cotnari, situată în partea estică și sud estică a Dealului Mare-Hârlău (V. Băcăuanu, 1980). Peisajul natural al silvostepei din depresiunea de contact a suferit puternice transformări antropozoogene, peste 60% din teritoriul ei devenind terenuri arabile, iar pâlcurile de pădure și pajiștele care se mai păstrează sunt intens modificate sub aspectul vegetației spontane. Pădurile din silvostepa depresiunii de contact se aseamănă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
natural al silvostepei din depresiunea de contact a suferit puternice transformări antropozoogene, peste 60% din teritoriul ei devenind terenuri arabile, iar pâlcurile de pădure și pajiștele care se mai păstrează sunt intens modificate sub aspectul vegetației spontane. Pădurile din silvostepa depresiunii de contact se aseamănă cu cele din zona forestieră a ramei înalte, fiind formate din șleauri de gorun, cu suprafețe în general mici. La sud-est de satul Ceplenița, pe teritoriul comunei Cotnari se află un trup de pădure cu o
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
47 ha, formată din specii de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), alături decare întâlnim carpen (Carpenus betulus), cireș (Cerasius avium), frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer platanoides) etc. Această pădure ocupă suprafața interfluviului situat la 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari (în sud-estul depresiunii de contact). Tot în această zonă, pe Dealul Broscăria, situat la est de localitatea Ceplenița, pe platoul dealului, se află un pâlc de păure de 38 ha cu stejar și gorun în amestec cu carpen, tei, arțar, jugastru. Pentru aceste
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
terenului (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Stratul arbuștilor este bine dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, fiind constituit din aceleași esențe arbustifere ca în pădurile de stejar și gorun ale zonei forestiere, la care se adaugă, în estul și sud-estul depresiunii de contact, arbuști ca: voiniceriu pitic (Evonjmus nana), cireșul pitic (Crasus fructicosa), migdalul pitic ( Amygdalus nana) etc. Pajiștele (în special pășunile) sunt formate din asociații de păiuș (Festuca valesiaca) și colilie (Stipa lessingiana, Stipa capillata). Pe versanții erodați s-au
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
predomină Salix alba) și răchitișurile (formarmate din Salix triandra, Salix purpurea, Salix viminalis), independente sau în amestec, sunt cele mai răspândite. Plopișurile sunt formate din plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), uneori asociindu-se cu sălcii. În zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari, lunca (șesul) Bahluiului se lșărgește mult, însă nu se dezvoltă suprafețe mari cu zăvoaie, datorită tăierilor sistematice efectuate de locuitorii satelor adiacente. Pe unele anale apar pâlcuri de zăvoaie formate din sălcii, plop alb, răchită, ca
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Agrostis alba), precum și speciile hidrofile de rogoz (Carex riparia), țipirig (Scirpus silvaticus), pipiriguț (Heleocharis palustris), coada calului (Equisetum maximum), barba ursului (Equisetum palustre). 2.2. Vegetația halofilă (de sărături) Are apariții insulare sau bandiforme îndeosebi în zona de silvostepă a depresiunii de contact. Peticele de sărături din arealul localității Ceplinița și de la Cotnari se datoresc spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție" (cu expozite estică la Cotnari și Ceplinița) și depunerea lor în șesul larg al Bahluiului, contribuind la sărăturarea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu 735 ha și salcâmul 637 ha. Teiul este frecvent în majoritatea șleaurilor de deal din zona Deleni, Maxut, Humosu, Zagavia, însă arborii sunt dispersați. Totuși, salcâmul este mai compact pe terenurile degradate din "Coasta de tranziție" și în estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Pajiștile cele mai bogate și mai valoroase din punct de vedere furajer sunt cele din zona forestieră, di lunca Bahluiului în amonte de Cotnari. Cantitatea de masă verde variază între 5.000 8.000 kg/ha pentru
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
broasca râioasă brună (Bufa bufa), și broasca de pădure (Rana temporaria), etc. Prin pădurile de fag din rezervația Humosu și din "Podișul" Săcrierului și Frasinului (în nord-vestul bazinului hidrografic), întâlnim, uneori, și salamandra (Salamandra salamandra). Spre contactul cu silvostepa din depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, apare și brasca brună de pământ (Pelobates fuscus). Litiera pădurilor, luminișurile, scoartă copacilor, sunt populate de numeroase nevertebrate: gosteropode, miriapode, păianjeni, pseudoscorpionide, etc. Dintre insecte, o contribuției mportantă la igiena pădurilor o au carabidele, furnica roșie (Foenica
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu o evapotranspirație mai redusă, pe alocuri, cu un relief mai accidentat (la altitudini de 400-450 m), cu roci mai mult sau mai puțin bogate în CO3Ca, dar fără depozite salifere, cu păduri în care predomină fagul și carpenul. În depresiunea de contact Hârlău-Cotnari și în partea estică a acesteia, condițiile de pedogeneză se caracterizează printr-un regim termic mai ridicat, precipitații atmosferice mai reduse, cu o evapotranspirație relativ mare și prin prezența depozitelor salifere și a apelor mineralizate. Pe lunca
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]