1,668 matches
-
și fără asta. Prințul Ș., care stătea deoparte cu Adelaida, la rugămintea ei, acceptă de îndată să le însoțească pe doamne. Și mai înainte, pe când de-abia făcuse cunoștință cu Epancinii, era foarte interesat când auzea câte ceva despre prinț. Le destăinuise că îl cunoștea pe prinț, că făcuseră nu de mult cunoștință și locuiseră amândoi vreo două săptămâni în același orășel. Întâmplarea aceasta avusese loc cu vreo trei luni în urmă. Prințul Ș. le povestise chiar multe despre prinț, se exprima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ca de obicei, îl întrebă pe prinț despre trecut, își aminti cum se cunoscuseră prima oară, așa că despre cele petrecute în ajun nu spuseră mai nimic. În sfârșit, Adelaida nu se mai putu abține, pufni în râs și i se destăinui că au venit incognito; însă cu aceasta destăinuirile încetară, deși incognito-ul dădea a înțelege că părinții, adică mai ales Lizaveta Prokofievna, au față de prinț o atitudine deosebit de defavorabilă. Dar nici despre ea, nici despre Aglaia, nici chiar despre Ivan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se-audă din celălalt capăt al străzii! E cel mai curat complot! Se înțelege că trebuie să respingem totul cu dispreț și să ne dublăm respectul față de Evgheni Pavlovici. Asta i-am spus-o și Lizavetei Prokofievna. Acum îți voi destăinui bănuiala mea cea mai intimă: sunt absolut convins că a făcut-o ca să se răzbune pe mine personal, ții minte, pentru ce-a fost cândva, deși niciodată nu m-am făcut cu nimic vinovat față de ea. Roșesc numai când îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
precum șobolanul a lucrat. — Nu cred, repetă prințul ferm, după câteva clipe de chibzuință și tulburare. Dacă ar fi adevărat, aș fi aflat. — Doar nu te așteptai să vină la tine, să se-arunce la pieptul tău și să-ți destăinuiască totul printre lacrimi! Eh, nătăflețule, nătăflețule! Toți te înșală, ca pe... ca pe... Și nu ți-e rușine să ai încredere în el? Chiar nu vezi că te-a tras mereu pe sfoară? Știu prea bine că uneori mă înșală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se încalță cu cizmele; nu știu de ce i se întâmplă tocmai în vremea asta. Nu cumva v-a cerut bani, mult stimate prinț? — Nu, nu mi-a cerut. — Se jenează. A vrut s-o facă: chiar mie mi s-a destăinuit că vrea să vă inoportuneze, dar se jenează, întrucât l-ați împrumutat recent și, pe deasupra, bănuiește că nu o să-i dați. Asta mi-a spus ca unui prieten. Dar dumneata nu-i dai bani? — Prințe! Mult stimate prințe! Nu doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dar mă mir de naivitatea dumitale! De fapt, nu numai de a dumitale. Aștepți cu atâta naivitate ceva de la mine, chiar acum, în clipa asta, încât chiar am remușcări și mi-e rușine de dumneata că n-am ce-ți destăinui ca să-ți fac pe plac. Jur că n-am nimic, dacă-ți poți închipui una ca asta! Prințul râse din nou. Lebedev își luă o înfățișare plină de importanță. E adevărat că uneori era prea naiv și sâcâitor în curiozitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai întâmplase din dimineața zilei când, cu o jumătate de an în urmă, făcuse pentru prima dată cunoștință cu familia Epancin; după revenirea la Petersburg, fusese în mod vizibil și intenționat tăcut și, foarte recent, în prezența tuturor, i se destăinuise prințului Ș. că trebuie să se abțină și să tacă, deoarece nu are dreptul să-și discrediteze ideea, prezentându-și-o singur. Aproape numai el vorbise în toată seara aceea, povestise mult; clar, cu bucurie și în amănunțime, răspundea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
om cu condiția ca acesta să moară neapărat și cât mai repede? Credeam că te-au invitat cu alte intenții. — Ehe! Văd că nu sunteți chiar atât de credul cum vă recomandă unii! Nu-i acum momentul, altfel v-aș destăinui câte ceva despre Ganecika și despre speranțele lui. Sunteți săpat, prințe, sunteți săpat fără milă și... chiar îmi pare rău că sunteți atât de calm. Dar vai, nu puteți fi altfel! — Ți-ai găsit motiv de milă! râse prințul. Crezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
urmă din fire și încetă să-l mai viziteze. Peste două zile veni căpităneasa de cu dimineață și, cu lacrimi în ochi, îl rugă să vină pe la ei, altfel acela o mănâncă de vie. Adăugă că Ippolit dorește să-i destăinuie un mare secret. Prințul se duse. Ippolit ținea să se împace cu el, începu să plângă și, firește, după lacrimile vărsate se înfurie și mai tare, dar nu avu curajul să-și arate ciuda. Se simțea foarte rău și toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Onoarea mea era atacată. A trebuit să răspund, publicând o corespondență schimbată în acea epocă între d. Brătianu și mine, care espune vederile noastre reciproce asupra purtării ce se cuvenea a se ține. Ea nu trădează încrederea nici unui guvern, nu destăinuiește nici un secret de stat ea constată pur și simplu că mi-am făcut datoria. Primiți etc. {EminescuOpXII 443} Considerând lucrul mai de aproape, d. Ioan Brătianu îndeosebi n-ar avea tocmai cuvânt să se supere de publicarea în cestiune. Depeșă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
valorilor și ei cred că ce văd la T.V. este normal și bun. Am mai văzut la T.V. o emisiune care arăta un club din vest, care pretindea că face educație sexuală pentru tineret. Tinerii veneau cu întrebări și se destăinuiau. Un tânăr a declarat că a făcut sex cu 10 fete. A fost îndrumat spre cabinetul medical, să vadă ce boli venerice a cules. Acei educatori le spuneau tinerilor (băieți și fete), că cea mai gravă boală venerică este sarcina
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
istețimea ascunsă uneori de o naivitate simulată, modestia sunt trăsăturile „personajelor” sale. Există aici un nucleu epic și o tendință de evitare a lirismului prin povestire și umor, care îl apropie de George Coșbuc: Bianca din Carce in deparce își destăinuie iubirea precum fata din Dușmancele lui Coșbuc, Mă Cimișe pare a avea ca model Prahova, tandrețea îndrăgostitului e ascunsă de glumă (Luna). Cea mai cunoscută poezie a lui V.-D. este Ăl mai tare om din lume, notabilă prin capacitatea
VLAD-DELAMARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
iubesc, mândra iubește, Casa ni se pustiește. Ele sunt absolut semnificative pentru această atmosferă morală lejeră. Iar infidelitatea conjugală generează un Întreg folclor, extrem de savuros, care Îi atestă frecvența și Încearcă să o legitimeze din punct de vedere moral. Femeia destăinuie fără reținere că De frica bărbatului Rupsăi furca patului Cu ficiorii satului și chiar Își justifică atitudinea: Nevasta care-i nevastă Slobodă-i să se iubească Și cu unu’ și cu altu’ Dacă i urât bărbatul. Dar cum se Împacă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
protopopului de Gurghiu, Petru Maior XE "Maior" , În imaginarul țărănesc, marcat de spiritul medieval, de miraculos, neliniști și culpe, vina de a Întreține relații sexuale cu o femeie care nu era româncă reprezenta un păcat aparte, de o maximă gravitate, destăinuit cu teamă la spovedanie. Resentimentele existente În mentalitatea românească tradițională din Transilvania față de ideea relațiilor și căsătoriilor mixte Își găseau corespondentul În sensibilitățile similare maghiare. Publicistul francez Augustin de Gerando, filomaghiar căsătorit, de altfel, cu o contesă unguroaică, scria, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
apropierea de valorile estetice care au Însuflețit-o. În plus, această apropiere cognitivă trebuie complinită cu una comprehensivă, empatică, afectivă, față de personajele unui alt timp. Celui care le răsfoiește cu răceală, fără dragoste și Înțelegere, bătrânele foliante nu-i vor destăinui nimic din frumusețea lor. Desigur, o asemenea perspectivă general-culturală asupra istoriei literare (sentimentalizată pe deasupra) riscă să fie Învinuită de confuzie În materie de criterii axiologice. În numele principiului autonomiei esteticului, Lovinescu Îl acuza pe Iorga XE "Iorga" , pe bună dreptate, de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
deoarece Constantin Își moștenește nașa. După 7 ani: Spiridon se Întoarce și află că pădurarul a devenit boier, iar finul său știa 7 limbi. Ministrul intenționează să-și țină promisiunea, aceea de a se ocupa de norocul lui . Astfel Îi destăinuie Împăratului prezicerile de la nașterea lui Constantin. Împăratul nu concepea să ajungă cineva mai mare ca el și plănuiește să-l piardă. Poruncește să fie dus departe, apoi să i se scoată inima si ochii si să-i taie mâinile. Oamenii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
el aceleași dorințe față de fată. Soarele vine la el și-i cere ajutorul. Argatul, curajos, Îi spune că și lui Îi este dragă fata. Soarele Îi cere să-i aducă apă de la fântână și, Între timp, fură fata. Argatul Îi destăinuie Împăratului numele hoțului Întrebându-l de răsplata cuvenită celui care ar recupera fata. Împăratul Îi răspunde: fata și coroana. Argatul a urcat pe scările făcute de el până la cer. Soarele pleacă de acasă și Își lasă mireasa păzită de mamă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
unei comete, de pe treptele turnului Babel. Cel ce putea prezice o eclipsă în acele vremuri, putea fi bănuit că are puterea de a o produce; rangul lui nu poate fi decât foarte înalt printre ceilalți muritori, căci zeii înșiși le destăinuiesc secretele; marii pontifi ai templelor, sunt prinți de sânge regal, preoți, cărturari ce scriu analele imperiului, iar știința cerului se învață cu sfințenie în școlile de lângă zigurat. Deoarece numele lui Nabopolasar (în traducere: zeul Nebo să-și protejeze fiul), ca
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
istorici văd în el simbolul epocii în care rasa neagră etiopiană se încrucișa pașnic cu rasa albă. Egiptenii îi atribuiau 42 de cărți, în care este fixat calendarul - de aceea i-au dat numele primei luni a anului; inventează clepsidra; destăinuiește drumul sufletelor după moarte, sau înainte de naștere...), cel care a dat omenirii tăblițele de smarald ale științei, unde sunt revelate identitățile celor două universuri: Ceea ce este sus este la fel ca și ceea ce este jos". La acest templu au trudit
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
său se numea Dimitrie Cocea și din acest motiv a fost crescut în spirit cazon, cu o disciplina riguroasă, încă din fragedă copilărie. Într-un interviu publicat în revista ”Contemporanul”, din 4 februarie 1949, apărut postum, N. D. Cocea se destăinuia: ” Am crescut și evoluat, încă din copilărie, în cele mai variate medii cu putință. Tatăl meu, fiind militar în corpul vânătorilor de munte, era obligat să-ți schimbe anual garnizoana, astfel că, peregrinând din oraș în oraș, mi-am făcut
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
și tradiției în scrieri ca acelea ale lui Stoll nu poate rezolva complet problema raporturilor dintre literatură și societate. Chiar și alegoria cea mai obscură, pastorala cea mai ireală, farsa cea mai exagerată pot, dacă sunt îndeaproape cercetate, să ne destăinuiască ceva despre societatea unei anumite perioade. Literatura nu apare decât într-un anumit context social, ca parte & unei culturi, într-un mediu social determinat. Vestita triadă a lui Taine, race, milieu și moment a dus, în practică, la un studiu
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Desenul fragil urmărește atent contururile suprafețelor de culoare cu o sinceritate a scrierii unică. Discreția, dificultățile tehnice și elaborarea lentă, i-au însoțit constant cărarea spre un succes, care n-a strălucit însă pe măsura autenticității emoției ce ne-o destăinuie opera acestui veritabil artist. Căci câteva din lucrările sale pot fi socotite realizări de prim plan în arta naivă românească.” (Vasile Savonea - Arta naivă în România) Formanek Francisc 1919 ? Pictor Născut în anul 1919 în localitatea Bzova, R.S. Cehoslovacă. A
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
pătrunsă de propriul ei statut încât devine uimitoare. Creația sa este foarte îndepărtată 466 de ceea ce numim creația artiștilor amatori în care ,,complexul de profesie” este foarte puternic și ridică pretenții de elaborare și stil. Domnul Gheorghe Opriș ni se destăinuie, fără prejudecată stilistică, pe sine însuși sau mai precis realitatea care îi cade sub simțuri. El nu utilizează în discursul său nici un cod anume, ci se arată dintr-o dată imagine totală. Pictura domnului Gheorghe Opriș este o trăire în absolut
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. „Poșeta cu lanț și încuietoare pe ale cărei fețe cioplește scene cu cerbi și păsări cântătoare, dintr-o singură bucată de lemn, este spectaculoasă atât prin ingeniozitatea realizării cât și prin modul cum destăinuie o evoluție a gustului de la rural către urban. El realizează și medalioane cu lănțișoare de mare finețe și chiar „mileuri” dantelate, pentru o eventuală decorație de interior, din același lemn de paltin aflat, în cazul lui doar, în competiție cu
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
mai susținută, un plus de plasticitate ce articulează mai robust o viziune personală. Lirismul, gingășia, sunt dublate de ea de profunzime ale emoției pe care le obține printr-o insistentă revenire asupra aspectului de suprafață al motivului. Ea știe să destăinuie dimensiuni mai complexe ale sensibilității artistice, chiar dacă nu găsește nici un temei să emigreze din oazele sentimentalității.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 67) Stănică Constantin 1918 1983 Pictor Născut în anul 1918 în localitatea Gărăgău
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]