3,056 matches
-
SLAB DE PE URMẰ Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mă sperii de-atâta cădere de frunze în toamnă Plâns este cerul cu lacrimi de ploi Doamne, toți norii cei grei se destramă Tu ce-ai rânduit pentru noi? Vara e dusă, pustia ne cheamă Trec oile blânde în turmă Doamne, în mersul tăcut mi-este teamă Că-s mielul cel slab de pe urmă. Tu-n suliți aprinse cobori solii nopții Veacul e
MIELUL CEL SLAB DE PE URMẰ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376920_a_378249]
-
cobori solii nopții Veacul e orb de-atâtea ispite, Păstorii sânt singuri sub streașina porții Cu umbrele lor obosite. E-atâta cădere de frunze în toamnă Mi-e teamă ca melcului straniu, de cretă Pădurea de umbre de-acum se destramă Pe fibra durerii secretă. E vifor în mine și-i vifor afară Cerul își pune cămașă de ploi Corbii tăcerii-n pustiuri ne cară Doamne, Tu ce-ai rânduit pentru noi? Referință Bibliografică: MIELUL CEL SLAB DE PE URMẰ / Marin Mihalache
MIELUL CEL SLAB DE PE URMẰ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376920_a_378249]
-
găsea nici o plăcere în a lega două gânduri cu sens. Dacă la început își făcuse un fel de trecere în revistă a vieții, stabilind o graniță între ieri și azi, cu gândul la un mâine post-experiment, acum deja i se destrămau noțiunile temporale. La ce bun să se fi agățat de ele? În spațiul ocupat acum nu mai aveau sens... Fără să-și dea seama, mobilierul camerei începu să dispară. Primele fură rafturile cu cărți și CD-uri. Nu le simți
VOLUNTARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376996_a_378325]
-
veacurilor și mileniilor, devenise în sine un imperiu colonial binefăcător al românilor, de sus, din Bucovina, până la hotarul slav de sub Dunăre, de la Nistru, la Tisa, de la crestele munților, la țărmul mării. Mai târziu, din nenorocire, avea să înceapă a se destrăma acest imperiu spiritual, cucerit din toate direcțiile, se știe, întâi și întâi de către forțele eruptive din interior, ale tristei plăceri de artefact și pastișă. Abia acum începe să se înțeleagă ce rost a avut ursitoarea menindu-l pe Benone Sinulescu
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
în gândul bun l-aștern pe viața-n lut rămasă și tac. sunt bucuroasă acolo unde sunt și-n mers încă păstrez cuvântul viu știu simplu că prin mine-apasă pe măști de paie-n râu curgând dar toate toate se destramă... Anne Marie Bejliu, 13 martie 2015 Referință Bibliografică: se-nchide-n mine un cuvânt / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1534, Anul V, 14 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate
SE-NCHIDE-N MINE UN CUVÂNT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377835_a_379164]
-
lor, dar - unii, mai devreme, alții, mai târziu - aflaseră prin vocea bisericii bucuria ajutării aproapelui, bucurie ce-o vor avea în veacuri. Laie coborâse umil privirea neputând spune dacă el găsise asemenea fericire. Fu lămurit de călăuză, în timp ce visul se destrăma: se va duce înapoi la ai lui, pentru cât timp, doar Domnul o va ști, făcând pe mai departe lingurile sale lungi în coadă... Referință Bibliografică: LINGURARUL / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1450, Anul IV, 20 decembrie
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
floare Și parcă s-a mai stins o stea, Pe bolta luminată, călătoare, Praf cerne pe visarea mea. Tăcerea se așterne dureroasă, Cuvintele în stoluri au zburat, O ceață încărcată, deasă, Parcă-ntre noi s-a așezat. Mătasea nopții se destramă Și zorii parcă-s de cristal, Răcoarea dimineților te cheamă, În depărtări, mai cânt-un lăutar. Am vârsta Am vârsta la care se moare, Cu-o frunză-n vânt și-un ram uscat, Parcă totul se stinge sub soare, Minutele
MOR PESCĂRUŞII de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377863_a_379192]
-
genunchii arată ca ciupercile nepotcovite de rădăcini ploile răsună în pălăria lor ca șoaptele piticilor statici lovitura vine și ascute acoperișul de piatră de lemn de sare în palmele poveștilor mercurul lasă semnele rostogolite deasupra înțelegerii vrăjitoarea cu nume complicat destramă visele copilul strigă maturul tace clopotul primește tăcerile tăcerilor adolescentul prinde ramul caisului înflorit inspiră esența florii apoi răstoarnă la rându-i tăcerile în căușul clopotului cântecul adună risipește readună împlinește vârstele omului, Leandru, vârstele... Anne Marie Bejliu, 26 octombrie
VÂRSTELE OMULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377914_a_379243]
-
orice podgorie răsună de rod bogat. Soarele-și toarce raze în fire de mătase și își țese topaze în frunze grațioase. Doar struguri lăcrimează, storși în teascul mustului. Și se învolburează în butoiul vinului. Când ploaia e cernită, povestea se destramă. Toamna-i sărbătorită cu must și cu pastramă. © Maria Filipoiu 31.10.1014 Referință Bibliografică: LA CULESUL VIILOR / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1418, Anul IV, 18 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Filipoiu : Toate
LA CULESUL VIILOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377900_a_379229]
-
celebrele Chesera, Aquioris și chiar arii cunoscute dar transpuse în variante moderne). A făcut numeroase turnee prin țară și, pentru o scurtă perioadă, a făcut parte și din grupul vocal „Studio 8”, condus de Dudu Atanasiu. Sextetul „Cantabile” s-a destrămat, membrii săi plecând în America, Austria sau Uruguay. La radio a debutat în cadrul emisiunilor realizate de Victoria Andrei și Ion Ghițulescu, ajutat fiind în formarea sa profesională de Daniela Caraman Fotea și Vasile Donose. Între 1975 și 1983 a realizat
TITUS ANDREI. A SLUJIT MUZICII UŞOARE, LA RADIO, O VIAŢĂ DE OM de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377909_a_379238]
-
amintea de susurul apei. În zilele lungi de dor, am țesut covoare de vise, el fiind mereu în centru, ca o stea luminoasă, ca un dar neasemuit. Vigilentă, urmăream țesătura, verificând fiecare fir, fiecare fisură. Orice imprudență sau fisură putea destrăma truda mea anevoioasă și plină de iubire nesfârșită. Totdeauna cineva te urmărește din umbră. Nu puteam să risc, nu puteam să pierd... Ne-am întâlnit într-un timp când soarele scălda alte țărmuri, alte trupuri... Noi mai primeam câteva raze
DINCOLO DE PRAG, EA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377935_a_379264]
-
devenii niciodată normale..!; - Accepțiunea legală, cea care este conferită de funcționarea legilor în vigoare, apărute de altfel pe baza valorilor generale. Deci, dacă o anumită căsătorie are acte în regula este mai normală în pofida altor curente ’ideologice’ ce încearcă să destrame aceasta accepțiune; - Accepțiunea morală, aceeia care de fapt determină apariția valorilor, ea privește etica normalității unui tip de familie ce poate fi dat ca exemplu, dar care deseori este ignorat în societatea actuală, pentru că posibil nici nu prea e vizibilă
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377912_a_379241]
-
stânci Pe care risipite stele zac. Vedeam lumină și-mi era de-ajuns Și liniștită-n sinea mea cântam, O, cât de mult, ce mult mă înșelam, Că taina lor era de nepătruns. Eu văd că lumea mea s-a destrămat Și tot ce am trăit a fost un vis Din care sufletul îndurerat Se zbate tot mai greu și tot mai nins. Mă oglindeam în ochii tăi adânci. O, cât de mult... ce mult e de atunci! Referință Bibliografică: Suflet
SUFLET NINS de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378057_a_379386]
-
în: Ediția nr. 1363 din 24 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Frunze ruginii Toamna pare-o ironie De ajungi în deal la vie Și vezi strugurii sub teasc, Când licorile se nasc. Apoi când ajungi la cramă Toamna parcă se destramă Și spre sfânta încălzire Bei din vechile potire. Toamna parcă ia culoare De la vinul din pahare Și de-l simți tare în picioare, N-o spune în gura mare! Toamna pare-o ironie Când se pune de chindie Și adesea
FRUNZE RUGINII de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376362_a_377691]
-
casa În care toți vin cu un singur rost ... Ce mai contează de-am iubit o fată? Eu singur am venit ... și am plecat. Voi fi-n veci trist pentru că-n astă dată, Ce am dorit,din start s-a destrămat! Dan Mitrache,Bălcești,12.09.2014 Referință Bibliografică: BORDEL / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1351, Anul IV, 12 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Mitrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
BORDEL de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376373_a_377702]
-
și desculți uitând să se ascundă după colțuri răsuflă ușurați ecoul unui tunet. Asimetric și oblic cad ploile până se obosesc și plâng tot mai subțiate de obsesii, de mi se clatină și înclină scrisul. Atunci să vii și tu destrămând din mine întunericul, apele limpezindu-le împărțind darul secret al iubirii. Referință Bibliografică: Atunci să vii și tu / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2344, Anul VII, 01 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Llelu Nicolae
ATUNCI SĂ VII ŞI TU de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376411_a_377740]
-
și desculți uitând să se ascundă după colțuri răsuflă ușurați ecoul unui tunet. Asimetric și oblic cad ploile până se obosesc și plâng tot mai subțiate de obsesii, de mi se clatină și înclină scrisul. Atunci să vii și tu destrămând din mine întunericul, apele limpezindu-le împărțind darul secret al iubirii. Citește mai mult Îmi înflorește timpul pe urme, drumuricu borne pe marginile sorțiise-ncheagă într-o limbă tămăduind durereaîntărind cusăturile viețiicu ață din cânepa luminii.Destinul meu ca o cremeneîncă
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
nici în ruptul capului nu ar fi putut să renunțe. Astfel a ajuns să trăiască în două lumi diferite. Privea tăcută, gânditoare... „Oare, când s-a produs ruptura?” Tresări surprinsă. „A existat vreodată cu adevărat? Ruptură? Am lăsat să se destrame o relație pe care mă bazam?” Întrebări peste întrebări... „Voi afla vreodată răspuns la ele?” ...Și cu aceste gânduri, fusese trezită de aceeași muzică, care se răspândea în surdină în sala de mese a azilului, când tocmai s-a anunțat
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
E-o minunăție! Stau căluții rânduiți, Ca-ntr-o herghelie, Mii de ropote se-aud, Si cu ele toat-aduc, Nevinovăție! Aleargă și sar într-una Și s-ascund s-apoi s-aduna Zarva lor e mare, Dar cînd jocul se destramă, Farmecul dispare! Ghicitoare, Știu o floare,mirositoare, Înflorita în ponoare, Cu petale albaștrii, Precum ochii de copii. Întreb cine stie oare, Care e această floare? Poate tu ai ști mai bine, Să îmi spui cicoare cine-i? Fabula În grădina
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
Tu - vânt de primăvară... Voi răvăși toți norii, pășind pe curcubeu, Eu - ploaie ce oftează. Vei adună senin, pășind pe-al clipei decolteu Tu - ploaie ce dansează... Voi împleti izvoare, dansând pe colț de luna Eu - rază ce suspina... Vei destrăma cascade, dansând după furtună Tu - rază de lumină. Voi dărui culoare, pictând pe geana zorilor Eu - suflet răvășit. Vei dărui penelul, pictând cu roua rugăciunilor, Tu - suflet împlinit.. Citește mai mult Eu - Tu...Voi mângâia păduri, curgând domol spre tine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
tulpini, plutind necontenitTu - vânt de primăvară...Voi răvăși toți norii, pășind pe curcubeu,Eu - ploaie ce oftează.Vei adună senin, pășind pe-al clipei decolteuTu - ploaie ce dansează...Voi împleti izvoare, dansând pe colț de lunăEu - rază ce suspina...Vei destrăma cascade, dansând după furtunăTu - rază de lumină.Voi dărui culoare, pictând pe geana zorilorEu - suflet răvășit.Vei dărui penelul, pictând cu roua rugăciunilor,Tu - suflet împlinit..... XIX. TU ESTI DEPARTE..., de Corina Negrea , publicat în Ediția nr. 2101 din 01
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
iubire, îți trebuie doar voință. 4. Iertarea nu înseamnă restabilirea încrederii. Ierți, dar încrederea o redobândești greu. 5. Nu constrânge pe nimeni să-ți accepte prietenia. Lasă-i pe alții să te caute datorită caracterului tău. 6. Când prieteniile se destramă, lacrimile iubirilor se transformă în picături grele ca de sânge 7. Îmi plac oamenii altruiști. Când îi întâlnesc, îi respect și-i iubesc indiferent de vârstă, gen, religie sau naționalitate. 8. Nu-ți întinde mâna să-l ajuți pe prost
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
iubire, îți trebuie doar voință.4 . Iertarea nu înseamnă restabilirea încrederii. Ierți, dar încrederea o redobândești greu.5. Nu constrânge pe nimeni să-ți accepte prietenia. Lasă-i pe alții să te caute datorită caracterului tău.6. Când prieteniile se destramă, lacrimile iubirilor se transformă în picături grele ca de sânge 7. Îmi plac oamenii altruiști. Când îi întâlnesc, îi respect și-i iubesc indiferent de vârstă, gen, religie sau naționalitate.8. Nu-ți întinde mâna să-l ajuți pe prost
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
cuplurile ce ieșeau de la vreun cinematograf ori din alte locuri publice. Mă aflam la Casa de Cultură din cartierul "Pajura", împreună cu câțiva colegi. Ambianța de acolo și fetele neînsoțite, în număr destul de mare, au făcut ca grupul nostru să se destrame foarte curând de la sosire. Fiecare era preocupat fie de dans, fie de standul de cărți ori de momentele surpriză ale serii și destul de repede se retrăgea cu câte o nouă cunostință. Ne zâmbeam fugar, în stil de învingători, de câte ori se
ÎN ÎMPĂRĂŢIA CĂRŢILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376735_a_378064]
-
l-a îmbrățișat în tăcere. Săruturile au venit de la sine de ambele părți și dorințele, nelămurite în mare parte pentru ea, s-au născut cu repeziciune. S-au dezbrăcat încet, puțin câte puțin, acoperiți de pătură și de întunericul ușor destrămat de lampa de noapte, fără ca săruturile, împrăștiate cu generozitate peste tot, să înceteze. Palmele lor fierbinți dezmierdau fără încetare trupul celuilalt într-o plăcută neorânduială și își simțeau răsuflările din ce în ce mai adânci, mai zgomotoase, gâtuite de emoție... - Eugen, te doresc atât
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]