1,506 matches
-
periferia societății, într-o poziție dezavantajată comparativ cu restul sistemului social respectiv; * autoizolarea unor indivizi/ comunități/ grupuri sociale, fie ca urmare a unor scopuri bine determinate (de exemplu autarhia satului românesc tradițional), fie ca urmare a unor patternuri de comportament deviante (factori endogeni) și care duc la marginalizare (auto-marginalizare). În multe situații însă întâlnim un mix al celor două forme de izolare/ marginalizare deoarece ele se pot genera reciproc: marginalizarea/ izolarea unui grup social determină reacții și comportamente de auto-marginalizare și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în care aceștia, fie sunt lipsiți de puterea de a negocia și lupta pentru drepturi și libertăți egale (în general ca urmare a unui status economic, educațional-profesional inferior - așa numita underclass), fie actele lor de comportament sunt privite ca fiind deviante și puternic incriminate și dezaprobate de către masa dominantă a societății respective (de exemplu curentul hippie din anii '60). Autoizolarea se petrece în general în situațiile în care este întrevăzută posibilitatea unui câștig potențial derivat din comportamente auto-marginalizatoare. Săracii, de exemplu
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și include un set comun de valori și interese care se construiesc în interacțiuni de tipul față în față. Individul învață despre oportunități de la grupurile (primare și secundare) de referință- care pot fi grupuri normative, social acceptate sau grupuri alternative/deviante. Această subcultură include componente precum limbaj și acțiuni specifice, magazine și muzică specifică, activități specifice - ritualuri, paternuri de uz, modalități de procurare a drogurilor și cel mai important - construcția in și out-grupurilor (cei care consumă și cei care nu consumă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
este important nu numai datorită măsurilor terapeutice imediate, ci și ca instrument prin care poate fi controlată manifestarea criminalității la adulți. Pentru a înțelege mai bine fenomenul delincvenței juvenile este necesară cunoașterea minorului. Factorii care pot determina comportamentul de tip deviant pot fi: factori de ordin individual (ereditatea, factori psihologici, inteligența), factori de ordin micro și macro social (cadrul familial, mediul de contact, sărăcia și inegalitatea socială). "Factorii ce determină delincvența juvenilă pot fi împărțiți în două mari categorii: factori interni
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
primare pot fi cauze care să determine o conduită delincventă chiar la persoane cu o constituție psihică normală. Prezența concomitentă a factorilor de tip individual și a celor de tip social poate conduce, mai frecvent, la apariția comportamentului de tip deviant. 4.1.1. Analiza factorilor ereditari în studiul delincvenței juvenile În secolele XVII-XVIII, reprezentanții filosofiei engleze, Locke, Shaftersbury și Hutcheson, concepeau delincvența ca o abatere nativă de la regulile de conduită. În acest context moralitatea și imoralitatea erau considerate caracteristici native
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
trăsăturile comune ce stau la baza comportamentului criminal. Acestea sunt: lipsa de empatie, aplatizare afectivă, lipsa stăpânirii de sine, influențabilitatea (Regoly R. M, Hewitt, D., Delisi, M., 2010, p.113). Și alte studii ale gemenilor consideră ereditatea, cauză a comportamentului deviant. Un exemplu este studiul psihozelor cu urmări antisociale (Maximilian, C., 1988). Tabel 2: Corelația între afecțiunile psihice și comportamentul antisocial Psihoza Gemeni monozigoți Gemeni dizigoți Schizofrenie 80% 13% Sindrom maniaco-depresiv 77% 19% Sursa: Maximilian, C., 1988 Alt studiu criminologic asupra
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dar vinovat să fie mediul sau situația economică. Toate cercetările au impus aceeași concluzie - caracterele umane (aptitudini, capacitate intelectuală, grad de rezistență) sunt determinate de un factor ereditar și de unul ambiant. 4.1.2. Factori familiali determinanți ai comportamentului deviant Una din cele mai importante funcții ale familiei constă în educarea și formarea tinerilor în vederea integrarii lor optime în viață și activitate socială. În cadrul grupului familial, părinții exercită direct sau indirect, influențe educațional-formative asupra propriilor copii. Cuplul conjugal, prin întreg
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
excesul de tandrețe (în 13%), slăbiciunea manifestată față de copii (în 16% din situațiile analizate), determină manifestări antisociale (Mitrofan, N., Zdrenghea, V., Butoi, T., 1994, p. 87). Familia dezorganizată Din vremuri istorice s-a considerat că familia dezorganizată consituie cauza comportamentului deviant. Odată cu apariția unor noi modalități de abordare a domeniului aceasta concepție a fost reconsiderată, considerându-se că, de fapt, nu structura familiei este vinovată de comportamentul deviant, ci carențele pe care le are fiecare tip de familie dezorganizată. Familia dezorganizată
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dezorganizată Din vremuri istorice s-a considerat că familia dezorganizată consituie cauza comportamentului deviant. Odată cu apariția unor noi modalități de abordare a domeniului aceasta concepție a fost reconsiderată, considerându-se că, de fapt, nu structura familiei este vinovată de comportamentul deviant, ci carențele pe care le are fiecare tip de familie dezorganizată. Familia dezorganizată este familia care-și pierde integritatea ca urmare a separării părinților datorită unor motive. Familia dezorganizată poate fi: familia incomplet unită sau nelegitimă, familia dezmembrată prin îndepărtarea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
legătură cu dezmembrarea familiei naturale se pune problema părinților vitregi, soții părintelui la care a rămas spre creștere copilul. Unele studii și-au îndreptat atenția spre această situație care are influență asupra delicvenței juvenile. S-a constatat că, apariția comportamentului deviant la copii, poate fi determinată de prezența părintelui vitreg, pe fondul unei reacții de respingere pe care o resimte copilul față de înlocuitorul părintelui său ori de sentimentul de concurență pe care-l resimte față de persoana nou venită în familie. Disoluția
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
scăderea autoritații în familiile cu mulți copii. Pe de altă parte în literatura de sociologie a devianței se consemnează rolul negativ asupra procesului de socializare în familiile cu un singur copil. 4.1.3. Rolul factorilor psihici în determinarea comportamentului deviant În criminologia contemporană, factorii psihici au o mare pondere în etiologia crimei, alăturându-se factorilor biologici și sociali. Unii autori consideră factorii psihici având o importanță mărită comparativ cu restul factorilor criminogeni. Factorii biologici și sociali pot acționa doar dacă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
împiedică să anticipeze consecințele și implicațiile acțiunilor întreprinse. Statisticile relevă faptul că printre persoanele cu un coeficient de inteligență mai mic se numără mai mulți infractori decât printre persoanele mai inteligente. 4.1.4. Rolul mediului școlar în favorizarea comportamentului deviant Criminologii au observat că mulți minori delicvenți au o atitudine negativă față de școală. Cercetându-se gradul de instructie școlară al delicvenților minori s-a constatat că în rândul tinerilor cu abateri comportamentale cu cât gradul de instrucție este mai scăzut
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
observa înclinațiile spre delicvență ale elevilor și pot trage un semnal de alarmă în această privință, dar trebuie subliniat că nu orice elev cu rezultate slabe este un potențial delicvent. 4.1.5. Aglomerările urbane și influența lor asupra comportamentului deviant Vecinătatea este, alături de familie, mediul primar al copilului. Încă de la începuturile sale, criminologia a semnalat corelația care există între infracționalitate și anumite cartiere, în care locuiesc într-o suprafață restrânsă mai multe familii. Mediul urban creează premisele dezvoltării unui mediu
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ca un produs direct al dezorganizării sociale unii autori evidențiază faptul că delicvenții juvenili crescuți în zonele defavorizate economic comit alt gen de infracțiuni decât delicvenții minori din zonele rezidențiale. Privind valorile sociale ca un important suport în determinarea comportamentului deviant al tinerilor, criminologii consideră că subcultura reprezintă o subdiviziune a modelelor culturale la care participă o parte din grupurile sociale. Din acest motiv, orice subcultură are un sistem valoric diferit de cel al societății. Acest fenomen este amplificat, de tendința
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
comportamentului antisocial Timpul de vizionare a emisiunilor violente Procent delicvent Zilnic 64% 4--5 ori / săptămână 21% 2-3 ori / săptămână 12% Mai rar de o dată pe săptămână 3% Sursa: Jean Chazal (1983) 4.1.7. Rolul factorilor economici în determinarea comportamentului deviant Explicarea condițiilor care dau naștere sărăciei a generat elaborarea a numeroase teorii. În concordanță cu teoriile tradiționale, sărăcia reprezenta nu o condiție socială determinată de inegalitațile structurale existente în societate, ci o problemă indezirabilă generată de conduita imorală și devianța
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ca: pasivitatea, resemnarea, orientarea la prezent și ignorarea viitorului, fatalismul și lipsa de putere, nivelul scăzut al aspirațiilor, tendința spre devianță. Unii sociologi consideră că actele și comportamentele delicvente ale tinerilor provenind din clasele sociale defavorizate nu pot fi considerate deviante, deoarece se conformează modelelor culturale ale acelei clase. Esența acestei culturi constă în fapt, în violarea deliberată a normelor sociale ale clasei mijlocii. Este cert ca nu toți delicvenții minori provin din familii sărace, dar aceștia reprezinta mediul cel mai
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
bază modelul dezvoltării sociale și care evidențiază rolul familiei, școlii, bisericii și grupului de prieteni. Tinerii care au o legătură strânsă și pozitivă cu școala sunt mai puțin predispuși riscului de a începe să consume substanțe sau să dezvolte comportamente deviante (Hawkins, J.D., 1999, pp. 226-234; McNeely, C.A, și colab., 2002, pp.138-146). Jason, L.A., și Rhodes, J.E. (1998, pp. 395-401) dezvoltă modelul stresului social care aduce în atenție că: atunci când se întocmesc planurile de intervenție, trebuie puși în balanță
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
al factorilor de risc și al celor de protecție specific pentru adolescenți și care include: factori biologici și genetici, factori de mediu, personalitatea și comportamentul. Factorii de risc includ: istoricul familiei legat de consumul de substanțe, sărăcia, modele de comportament deviant, accesul scăzut la resurse de viață și slaba implicare a școlii. Factorii protectivi includ: un nivel crescut de inteligență, prestigiul școlii, modele de comportament adecvat, și implicarea în organizații religioase. Interrelaționarea acestor factori influențează stilul de viață al adolescenților în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de stadiul de dezvoltare a individului în care acești factori apar și se manifestă (Shane, D. A., 1999). Autorul identifică patru mari arii în care factorii protectivi operează: individul, familia, școala și comunitatea. Caracteristicile individuale care țin tânărul departe de acțiunile deviante sunt: competențele sociale, abilitățile în rezolvarea problemelor, autonomia și fixarea scopurilor. Factorii protectivi la nivel de familie, școală, comunitate includ: grija, suportul, așteptările și încurajarea participării tinerilor). Analiza cercetărilor Organizației Mondiale a Sănătății(2001) a identificat ca factori de risc
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
din partea familiei, calitatea relațiilor cu școala, abilitățile și competențele sociale, precum controlul sentimentelor și stabilirea scopurilor. Mai mult decât atât, adolescenții care au credințe morale și religioase solide și care nu se lasă influențați de prietenii lor (implicați în comportamente deviante), nu vor dezvolta comportamente deviante; * la nivelul grupului de prieteni, alegerea grupului de prieteni și natura relațiilor stabilite în cadrul și cu acest grup, sunt determinante. Diferența apare din natura grupului la care se asociază adolescentul - grupuri ce adoptă și promovează
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
școala, abilitățile și competențele sociale, precum controlul sentimentelor și stabilirea scopurilor. Mai mult decât atât, adolescenții care au credințe morale și religioase solide și care nu se lasă influențați de prietenii lor (implicați în comportamente deviante), nu vor dezvolta comportamente deviante; * la nivelul grupului de prieteni, alegerea grupului de prieteni și natura relațiilor stabilite în cadrul și cu acest grup, sunt determinante. Diferența apare din natura grupului la care se asociază adolescentul - grupuri ce adoptă și promovează un stil de viață pro-normativ
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
natura relațiilor stabilite în cadrul și cu acest grup, sunt determinante. Diferența apare din natura grupului la care se asociază adolescentul - grupuri ce adoptă și promovează un stil de viață pro-normativ sau grupuri ce adoptă sau promovează un stil de viață deviant; * la nivel familial, factorii includ: istoricul familial de consum, eficacitatea gestionării relațiilor din familie, comunicarea și disciplina, structura strategiilor de coping, gradul de atașament dintre copii și părinți, natura regulilor și a expectanțelor din partea părinților precum și calitatea relațiilor în cadrul familiei
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și a expectanțelor din partea părinților precum și calitatea relațiilor în cadrul familiei extinse. Adolescenții care provin din familii ce promovează un sistem de valori și norme morale și a căror structură este una autoritar- suportivă sunt mai puțin predispuși să dezvolte comportamente deviante; * la nivel societal și comunitar, factorii includ existența unui sistem de atitudini și norme care incriminează comportamentele deviante; * la nivelul relațiilor cu școala adolescenții care au relații pozitive cu profesorii, frecventează școala cu regularitate, au rezultate școlare bune și un
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
un sistem de valori și norme morale și a căror structură este una autoritar- suportivă sunt mai puțin predispuși să dezvolte comportamente deviante; * la nivel societal și comunitar, factorii includ existența unui sistem de atitudini și norme care incriminează comportamentele deviante; * la nivelul relațiilor cu școala adolescenții care au relații pozitive cu profesorii, frecventează școala cu regularitate, au rezultate școlare bune și un mediu școlar pozitiv sunt mai puțin predispuși în a dezvolta comportamente deviante (Global Youth Network, 2002; NIDA, 1997
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
atitudini și norme care incriminează comportamentele deviante; * la nivelul relațiilor cu școala adolescenții care au relații pozitive cu profesorii, frecventează școala cu regularitate, au rezultate școlare bune și un mediu școlar pozitiv sunt mai puțin predispuși în a dezvolta comportamente deviante (Global Youth Network, 2002; NIDA, 1997) O altă țintă a programelor de prevenție este creșterea performanțelor școlare și întărirea legăturilor elevilor cu școala prin conferirea unui sentiment de apartenență și succes, reducându-se astfel pericolul abandonului școlar. Majoritatea programelor de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]